Se zice că Dumnezeu s-a adresat odată lui Moise şi
i-a spus:
ales o mie dintre
cei
mai buni.
După aceea i-a spus
Dumnezeu:
„Acum alege din această o mie, zece care să fie cei mai buni“. Şi a
ales Moise zece. După aceea iarăşi a vorbit Dumnezeu şi i-a spus:
„Alege din aceşti zece pe cel mai bun“. Şi l-a ales Moise pe cel mai
bun. Şi atunci i-a spus Dumnezeu: „Vreau să văd
dacă l-ai ales bine.
Trimite-l pe acesta unul, ca în termen de patru ani, să-l găsească
pe cel mai rău om din lume“. Şi a umblat bietul om căutând în dreapta şi în stânga şi mereu îndoindu-se. Găsea uneori pe unii care păreau foarte răi, dar îşi zicea:
„De unde ştiu eu, poate că aceasta
este doar o aparenţă. Poate că el în sinea lui e om drept. Poate că aşa îmi apare mie. De ce să-l judec eu? Eu n-am dreptul să mă înşel. Dacă m-a ales Moise ca pe cel mai bun din poporul lui Israel, înseamnă că
eu nu am dreptul să mă înşel“.
Şi a căutat, şi a căutat şi a ajuns până în ultima zi. Şi atunci a zis:
„Va să zică
nu sunt în stare să-l aflu pe cel mai rău.
Ia să mă întorc eu către mine. Sunt eu oare chiar cel mai bun? Câte greşeli nu am eu, şi Moise m-a ales totuşi pe mine, poate neştiind el câte ascunzişuri am eu. Şi
dacă aş fi eu cel mai bun cu adevărat şi cel
mai înţelept, aş fi ştiut să-l găsesc pe cel mai rău“. Şi s-a dus înapoi
la Moise şi i-a spus: „N-am găsit şi
mi-am dat seama că eu sunt cel
mai rău om din lume“. Şi atunci din nou i-a vorbit Dumnezeu lui
Moise şi i-a zis: „Acesta fiindcă nu i-a judecat pe ceilalţi, fiindcă
nu s-a aşezat deasupra celorlalţi, fiindcă
s-a judecat pe
sine, acesta este cel mai bun. Într-adevăr, bine l-ai ales!“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu