Întrebări şi Răspunsuri:
1.
Se mântuiesc cei care nu cred în Sf. Treime ?
Nu se mântuiesc, pentru că toată temelia credinţei noastre este întemeiată pe
Dumnezeu - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
2. De ce credinţa noastră ortodoxă este cea dreapta şi mântuitoare ?
Pentru că păstrează exact învăţătura Mântuitorului Hristos, cea care a fost
dată Apostolilor şi stabilită prin cele şapte Sinoade ale Sfinţilor Părinţi.
Aşa că Biserica Ortodoxă este sobornicească şi apostolească, cum zicem în Crez.
Dovezi importante că numai Biserica Ortodoxă păstrează adevărata credinţă avem,
şi acestea sunt multe :
- O dovadă este că, până în zilele noastre, numai din această Biserică Ortodoxă
ajung la sfinţenie şi-i proslăveşte Dumnezeu făcându-i sfinţi, cum este cazul
cu Părintele Ioan Iacob de la Ierusalim, Sfântul Calinic de la Cernica, şi
alţii care se află în ţara noastră (cu excepţia Bisericii Catolice).
- iar un alt semn este acesta: toată lumea ştie că la Ierusalim de Paşti,
Sfânta Lumina vine numai la Biserica Ortodoxă. Patriarhul nostru ortodox le dă
Sfânta Lumină şi catolicilor.
3. De ce nu se mântuiesc sectanţii ?
Iată de ce nu se mântuiesc sectanţii:
- Întâi pentru că ei au devenit hulitori ai Duhului Sfânt, necinstind Sfânta
Treime în diferite feluri.
- Pentru că, odată ce au lepădat Sfintele Taine, Soboarele Apostolice şi
Crezul, înseamnă că au lepădat toată învăţătura Mântuitorului, iar ca dovadă
este faptul că la noi la nici o sectă nu s-a ajuns la mărimea sfinţeniei, ca să
se facă vreun sfânt. Ei n au nici un sfânt; nici chiar pe Maica Domnului n o
consideră Sfânta Sfinţilor.
- Şi sunt destule motive pentru care ei nu se mântuiesc.
4. Cine sunt urmaşii Apostolilor ?
Urmaşii Apostolilor sunt: arhiereii, preoţii şi diaconii. Aceştia sunt
autoritatea bisericească pe care a lăsat o Domnul Hristos să conducă Biserica
pe care a lăsat o până la sfârşitul veacurilor, aşa cum le şi spune după
Înviere ucenicilor: „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul
veacurilor”
Numai aceştia se pot numi Apostoli, purtători ai Duhului Sfânt şi
propovăduitori ai Evangheliei.
Fiecare treaptă din Taina aceasta a Preoţiei are rolul ei:
Prima treaptă, care este Diaconia, are şi rolul de propovăduire, după cum au
avut şi cei şapte diaconi de la începutul creştinismului; şi ei se numesc
Apostoli, pentru că şi ei au primit Duhul Sfânt prin punerea mâinilor
arhiereşti. Spun minciuni şi vorbesc greşit unii teologi îngâmfaţi, care zic că
diaconii n-au voie să propovăduiască. Ei n-au citit că Sfinţii Ştefan şi Filip
şi ceilalţi, ţineau predici de uimeau toată lumea cu învăţăturile lor?
SÅRBÅTORI
5. De când şi până când trebuie ţinută o zi de sărbătoare; din ajun până seara
la apusul soarelui; până a doua zi? De când se socoteşte că începe a doua zi?
Sărbătoarea începe din ajunul ei, de la Vecernie, toată noaptea, Utrenia,
Liturghia şi până la Vecernia cealaltă. Dar, trebuie să ţinem seama, să nu
căutăm interese trupeşti.
6. Cum trebuie creştinul să se pregătească sufleteşte şi trupeşte pentru
sărbători?
În primul rând contează şi sărbătoarea - cât este de mare. Mâncare şi baie se
face de la caz la caz. Dacă este vorba de Împărtăşanie se face o pregătire mai
serioasă.
7. Când, din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu, în zilele de
sărbătoare sau în duminici, ce putem face în schimb pentru suflet? Ce să facem
cu câştigul din aceste zile?
Cel mai bine este să se evite pe cât cu putinţă de a călca legea sărbătorilor
şi a zilei Domnului, adică Sfânta Duminică. Iar când nu se poate, câştigul din
aceste zile să-l folosim numai pentru milostenii la cei săraci.
8. Care sunt cele 12 vineri din an care se ţin; ce semnificaţie au?
Cartea cu cele 12 vineri din an este o carte apocrifă, nu este recunoscută de
Sfintele Sinoade şi nu trebuie luată în serios.
9. În zilele din ajunul Bobotezei se poate spăla rufe sau pe cap? Câte zile
ţine sărbătoarea Bobotezei?
După Anul Nou, se pot spăla rufe sau pe cap (corp), două–trei zile, ca să se
pregătească creştinul cât mai curat, să poată lua Aghiazmă Mare în ziua de
Bobotează. În ajun nu se spală.
Sărbătoarea Bobotezei ţine opt zile, dar nu ca să nu lucreze omul. Aghiazmă
mare se ia numai în ziua Bobotezei, după ajunare.
10. Câte zile se prăznuieşte sărbătoarea Rusaliilor ?
În sărbătoarea Rusaliilor intră: Sâmbăta moşilor de vară, Duminica Rusaliilor
şi lunea care este cinstită ca sărbătoarea Sfintei Treimi. Nu marţile şi joile
care le ţin babele necredincioase, căci acestea sunt obiceiuri păgâneşti.
11. În ziua de Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, este bine să se taie cu
cuţitul (pâine sau alte alimente)?
Să se ştie că, în aceasta zi se ţine post şi, cine poate, chiar ajunare (dacă
nu cade sâmbăta sau duminica). Iar celelalte, adică să nu taie pâine sau
alimente nu trebuie ţinut seama, pentru că sunt rătăciri.
SFINŢENIE – FARMECE
12. Care este Aghiazma Mare, cea slujită în ajun sau cea slujită în ziua
Bobotezei? Cât timp se poate lua după Bobotează Aghiazmă? Peste an când şi în
ce condiţii, se poate lua Aghiazmă Mare? Pe unde se poate stropi cu Aghiazmă
Mare? La ce mai poate fi folosită? Vasele noi se pot stropi cu Aghiazmă Mare?
Dar vasele care au fost folosite la mâncare de dulce, se pot folosi la mâncare
de post?
Aghiazmă Mare este şi cea din ajun şi cea din ziua de Bobotează şi au aceeaşi
putere sfinţitoare şi una şi cealaltă. Unii creştini şi chiar preoţi zic că opt
zile la rând după Bobotează se ia Aghiazmă Mare, dar, eu zic că e bine să se ia
după ce a trecut o zi de post, şi aceasta de la caz la caz. Unii pot, iar
alţii, nu. Şi, rămâne, în continuare, o dată pe lună, după o zi de post să se
ia Aghiazmă Mare (femeile cu bărbaţi şi cu neputinţele lor, numai dacă pot).ma refer la cei casatoriti, daca ia sfanta aghiazma in cele 8 zile dupa boboteaza trebuie sa pastreze curatenie.
Persoanele mai în vârstă, fără bărbaţi, şi mai cu râvnă, pot lua Aghiazmă Mare
miercurea şi vinerea, în posturi
Nu are voie să se stropească cu Aghiazmă Mare nici o persoană mirean, sau
mireană, nici casă, nici vase, nici alimente - nimic.doar in ziua de boboteaza cand vii de la biserica , dai cu aghiazma prin casa.. Dacă este nevoie a sfinţi
casa sau altceva cheamă un preot evlavios ca să sfinţească prin stropire cu
Aghiazmă mică. Aghiazma aceasta mică pe care o face preotul şi mai rămâne, o
folosiţi luând-o după anaforă, când puteţi.
Vasele care au fost folosite la mâncarea de dulce, se spală şi se pot folosi şi
la mâncarea de post, în afară de lingurile de lemn, care trebuie să fie
deosebite.
13. Cine şi în ce condiţii poate înmulţii Aghiazma Mare, mică şi Sfântul Mir
(ulei sfinţit)?
Aghiazma Mare nu trebuie s-o înmulţească nimeni, decât preotul. Aghiazma mică
se poate înmulţi cu apă, dacă se poate, de la fântână şi luată de dimineaţa.
Iar Sfântul Mir se poate înmulţi cu untdelemn curat, de persoane care sunt
curate în acel timp.
14. Cum şi când se foloseşte târnoseala?
Târnoseala este tot sfinţenia casei. Aceasta este o bucăţică de pânză luată de
la sfinţirea unei biserici. Se aprinde o lumânare, se fac rugăciuni în casa
bântuită de farmece şi duhuri necurate, se zic psalmii 50, 69, 142, se aprinde
apoi acea pânză sfinţită de la lumânare şi se face cruce cu târnoseala care
arde la tocurile de la uşi şi ferestre, iar persoanele din casă trag puţin fum
pe nas de la târnoseală.
Se pot afuma şi hainele pe care le porţi. Să se facă acestea miercurea şi
vinerea în post.
15. Ce se face cu anafora uscată, mucegăită ?
Anafora, Sfântul Paşte rămase, sau alte sfinţenii se pun pe vatra unei sobe,
unde se face foc şi se ard; cenuşa se îngroapă la un loc curat.
16. Când se tămâie casa, ce se tămâie, care este forma şi cine poate tămâia?
Tămâierea se face acasă odată cu începutul rugăciunilor tămâind sfintele
icoane. Aceasta se face de un bărbat cu credinţă; dacă nu este se poate face şi
de o creştină, curată în acel timp. De asemenea, se mai pot tămâia: vase, haine
sau mâncare de pomană, înainte de a le împărţi, (cum este cazul pe la sâmbetele
morţilor) şi se mai pot tămâia sâmbetele sau duminicile, dis de dimineaţă la
mormintele morţilor, până se începe slujba la biserică. Tămâierea se face în
sus şi în jos.
17. În caz de necesitate: rău, frică, gânduri murdare, tulburare, supărare, în
timpul zilei ce sfinţenie se poate lua?
Dacă persoana nu a mâncat, poate lua o picătură de mir într-o lingură de apă,
iar dacă a mâncat, să se ungă cu mir pe frunte, sau să se afume cu târnoseală,
să miroase miresme. Acestea toate se folosesc în cazul în care persoana este
curată.
18. Cum şi când se foloseşte Aghiazma de la Izvorul Tămăduirii şi cât timp?
Aghiazma de laIzvorul Tămăduirii, de la sfinţirea casei sau a fântânilor, a
troiţelor şi oricând se mai face peste an,(nu şi cea de Bobotează) să se ştie
că aceasta este Aghiazmă mică şi se poate lua după Anaforă.
19. Femeile, în timpul rânduielii lunare pot lua vreo sfinţenie? Ce le este
îngăduit în aceasta perioadă: pot să aprindă candela, lumânare, tămâie, să facă
rugăciune, să citească din Sfânta Scriptura?
Femeile, când sunt în aceasta perioadă, nu au voie să se atingă de sfinţenie,
dar acasă dacă nu are cine aprinde candela, lumânarea, tămâia. Pot să le facă
pe acestea, dar să aibă grija să fie spălate şi îngrijite. Pot să citească
Biblia.
20. Dacă vreun animal de pe lângă casă se îmbolnăveşte îl putem unge cu
sfinţenii? Cu ce anume ?
Creştinii mai în vârstă şi curaţi, pot stropi cu busuiocul cu Aghiazmă mică
atât deasupra coteţelor sau grajdurilor vitelor cât şi în casele în care
locuiesc, zicând ps.69.
21. Prescurile, cine poate să le facă şi în ce condiţii?
Prescurile trebuie să le facă femeile mai în vârstă şi văduvele, şi dacă nu se
găseşte poate să le facă şi o tânără, dar să fie curată, spovedită şi
împărtăşită. Aluatul se face din făină, apă, drojdie şi sare, altceva nimic
pentru prescurile de la altar. Pentru artosul de la litie din ajunul
sărbătorilor se poate adăuga untdelemn, anason, chimen, zahar, iar în zilele de
dulce se poate face ca şi cozonacul. Iar pistolnicul este deja sfinţit prin
forma lui de cruce şi prin numele Domnului Iisus Hristos sculptat.
22. Cine trebuie să pregătească Paştele? E bine a plăti pentru Paşte? Câte zile
la rând se ia Sf. Paşte ?
Paştele se pregăteşte la fel ca aluatul de prescuri şi se face de persoanele
amintite la facerea prescurilor. Plătirea paştelui este o invenţie popească.
Paştele se ia numai în prima zi de Înviere.
23. În ce caz de farmece, acestea se stropesc cu sfinţenii sau se spurcă?
Farmecele, argintul viu, broaşte cusute la gură, şoareci zdrenţe, moşmoande nu
trebuie stropite nici cu sfinţenii, nici cu spurcăciuni; ci persoanele care
locuiesc în casă să stropească pe dinafară cu Aghiazmă mică, iar tot persoanele
din casă să folosească sfinţenii (anaforă, aghiazmă, mir). Să îndepărteze
moşmoandele cu o prăjină sau cu un alt obiect, mai de la distanţă şi să le
arunce la gunoi.
24. Cei care au purtat baiere sau alte obiecte descântate, ce pot face pentru
ispăşirea acestor păcate?
În primul rând, să facă spovedanie bună şi canonul pe care îl dă preotul. Apoi
să se facă sfinţenia prin sfinţeniile pe care le-am amintit.
25. Ce este deochiul? Se descântă? Ce rugăciuni se fac?
Deochiul este o ispită de la diavolul, prin care nădăjduieşte să-l facă pe om
să greşească cu ceva înaintea lui Dumnezeu, adică să-l facă să meargă la
descântece.
În cazul acesta se fac rugăciuni cu credinţă, şi anume: „Tatăl nostru”, (de
trei ori), Psalmul 69 si rugăciunea „Să învieze Dumnezeu...” de la rugăciunea
de seară şi să se mai facă şi certarea demonului.
26. Ce se face cu aghiazma care a prins miros? Ce se face cu mirul care a
râncezit?
Aghiazma care este stricată sau mirul care a râncezit se îngroapă la un loc
curat, sau la rădăcina unui pom.
27. Cei necununaţi pot folosi vreo sfinţenie şi ce anume?
Cei necununaţi nu pot folosi nici o sfinţenie decât după ce se spovedesc şi se
cunună.
28. Copilul, până la botez, poate fi uns sau atins cu sfinţenie?
Copilul până la botez poate fi uns pe frunte cu apa sfinţită pe care o face
preotul la opt zile, cu altceva nimic. La fel şi mama lehuză.
29. Florile din Vinerea Mare, florile de la Sfintele Moaşte de la hramuri,
salcia de la Florii, frunzele de nuc de Rusalii când se usucă, ce facem cu ele?
Acestea se ard pe o vatră curată.
30. Ce se ia după Sfânta Împărtăşanie? Anafură, Aghiazmă mare, mică, sau vin?
După Sfânta Împărtăşanie se ia anaforă, iar după aceea puţin vin ca să se
clătească gura şi să-l înghită.
31. Ce se ia înainte de Sfânta Împărtăşanie?
Înainte de Sfânta Împărtăşanie, după post, cu o zi înainte, după rugăciune se
ia Aghiazmă Mare, apoi anaforă şi se miruieşte cu mir.
32. Ce se face cu untdelemnul de la Sfântul Maslu?
Untdelemnul de la sfântul Maslu, împreună cu făina, (tot de la sfântul Maslu)
se fac turte ( fără drojdie), care se coc, nu se prăjesc, şi se consumă
dimineaţa, pe nemâncate, în loc de anaforă.
33. Când şi dacă se cere scoaterea părticelelor şi ce reprezintă?
Părticelele nu se scot, nu este voie să se ceară; acestea, sunt invenţii
popeşti.
DESPRE BISERICÅ, PREOT, SLUJBÅ, MASLU
34. Ne putem închina când trecem pe lângă o biserică catolică?
Da, ne putem închina.
35. Dacă putem trece în pomelnicul de la Sf. Liturghie pe cei sinucişi,
necredincioşi, necununaţi? Ce putem face pentru ei? Se pot plăti pomelnice
anuale?
Nu se trec la pomelnicul de la Sf. Liturghie cei sinucişi (spânzuraţi,
otrăviţi, cei care şi-au curmat viaţa singuri) şi nici pe cei care trăiesc
necununaţi la biserică sau trăiesc în desfrânări. Se pot trece la Acatiste,
Paraclise, Parastase, fără Liturghie. Se poate da un pomelnic anual la
mânăstire, la un preot evlavios. Daruri se pot da în fiecare duminică când
mergi la biserică.
36. Când şi cine poate să cadă la Sfintele Daruri?
Căderea la Sfintele Daruri este tot un obicei şi este egală această practică cu
atingerea de veşmintele preotului, arhiereului, diaconului. Cei care au
credinţă, se pot atinge de veşmintele sfinţiţilor slujitori, când ies cu Sf.
Daruri, stând în genunchi fără însă a se culca pe jos. Căci mulţi care s-au
culcat pe jos au pricinuit ispita preotului de s a împiedicat şi a vărsat Sf.
Daruri, făcând mai mare păcat. Deci nu se recomandă ca să treacă preotul peste
ei cu Sf. Daruri.
37. Când şi cine poate cere ca preotul să se dezbrace peste un bolnav?
Dezbrăcarea preotului pe câte un bolnav, sau închipuirea înţepării cu Sf. Copie
nu este un rău şi se recomandă bolnavilor.
38. Deschiderea cărţii, ce semnificaţie are, cine poate cere şi când?
Deschiderea cărţilor este o invenţie a celor mai lacomi popi, ca să câştige
bani. Unii deschid Psaltirea, alţii Pravila, alţii Evanghelia, după cum îi taie
capul, şi le proorocesc minciuni, după interesul celor care vin la preot, şi
aceasta ca să determine lumea să se ducă la ei. Foarte mult greşesc şi cei care
se duc şi cei care fac asemenea lucruri. Păziţi-vă, ca să nu supăraţi pe Duhul
Sfânt, că în loc de bine vă va fi şi mai rău.
39. În ce constă Sf. Maslu, cine poate cere această slujbă, când şi câte; cu
bani proprii, cu bani de adunat?
Sfântul Maslu este o Taină, din cele şapte taine ale Bisericii noastre
Ortodoxe. Taina aceasta se face de către şapte preoţi, sau trei (cel puţin). Se
face în zilele de post, miercurea şi vinerea, sau în cele patru posturi. La
slujba aceasta pot lua parte bolnavi, neputincioşi şi chiar cei care sunt
sănătoşi, după spovedanie. Deci, trebuie, pentru toţi, mai întâi spovedania
făcută. Sf. Maslu are puterea Dumnezeiască de a însănătoşi pe cei bolnavi de
multă vreme, pe cei în suferinţe grele, pentru că Sf. Maslu are darul de a
ierta păcatele şi de aceea se recomandă şi celor sănătoşi, ca să fie feriţi de
chinurile vremelnice şi veşnice. Pentru cei ce se împărtăşesc este bine să ia
parte la Maslu din posturi; pentru bolnavi se recomandă 3, 6, 9 Masluri, de la
caz la caz. Iar despre banii de Maslu, e bine ca să-şi plătească fiecare
datoria, dar în cazul în care sunt bolnavi săraci nu e rău să fie adunaţi bani
pentru a plăti pe slujitori.
40. Cum să procedăm cu mergerea la Biserică atunci când venim din schimbul trei
(după noapte)?
De la caz la caz, după putere şi dragoste, după credinţă şi voinţă. Şi mai
depinde de sărbătoare, cât este de mare.
41. Dacă se fac metanii în biserică şi când?
În biserică se fac numai închinăciuni, cu plecăciuni, afară de anumite zile
importante din Postul Mare, când trebuie să facă toată lumea metanii. De
asemenea se fac metanii în tot cursul anului acasă, iar în perioadele de la
Crăciun până la Bobotează şi de la Înviere până la Duminica Tomii, nu se fac
metanii.
42. Când suntem tulburaţi de gânduri, griji, patimi la rugăciune, trebuie să ne
oprim sau să continuăm rugăciunea? Să certăm la rugăciune pe diavol pentru
gânduri? Dacă ne trezim noaptea, putem face rugăciuni în pat?
Nu trebuie să ne oprim, căci tocmai aceasta vrea diavolul; îl cerţi pe diavol
şi continui rugăciunile rugând pe Dumnezeu să ne izbăvească de cel rău. Dacă nu
se poate face rugăciune altfel, e bine şi în pat, cu smerenie şi credinţă (în
cazul bolnavilor mai ales).
43. Când se citeşte Psaltirea şi cine o poate citi?
Psaltirea este carte de rugăciuni şi de cântări a credincioşilor, ca şi
celelalte rugăciuni ale Sfinţilor Părinţi şi se poate citi pe toată perioada
anului, afară de sâmbăta şi duminica şi afară de perioada între Crăciun şi
Bobotează şi de la Înviere până la Duminica Tomii. O poate citi oricine, dar se
recomandă spovedanie bună, să se ferească de păcate cei care duc o viaţă
duhovnicească, pentru că altfel cei care stau încurcaţi în unele patimi şi se
învoiesc cu ele în mintea lor, asupra acestora dracii au puterea să le facă
supărări. Aşa că se recomandă multă curăţie sufletească şi trupească; şi nu
cantitate (psalmi la număr) ci calitate, adică trăire şi simţire în smerenie.
44. Putem cere la rugăciune boală?
În cazuri deosebite, de neînţelegere cu trupul şi dacă ai evlavie, se poate
cere boală, dar când vine boala să nu se cârtească.
45. După Tatăl nostru numai preotul poate zice: „Că a Ta este Împărăţia...?
Când sunt mai mulţi la un loc, zice în continuare cel ce a zis Tatăl nostru;
dacă este preot, lasă să zică preotul, dacă eşti singur, zici tu.
46. Rugăciunea se combină cu închinăciuni, metanii sau se face separat?
Rugăciunea trebuie, în primul rând, să fie făcută în linişte, ca să fie
simţită, iar metaniile se fac după rugăciune, fie după cea de seară fie după
cea de dimineaţă. Metaniile sunt canon; după fiecare metanie se zice o
rugăciune scurtă: „Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu...” sau
„Preasfântă Treime, milostivă fii mie păcătosului !” Metanii poţi face în tot
timpul când ai posibilitate de linişte. În posturi mai ales în Postul Paştelui,
miercurea şi vinerea se pot face cele „116 metanii” cu rugăciuni în cinstea
Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, sau cele „60 de rugăciuni cu metanii”
după albumele cu iconiţe; (sunt aceleaşi, dar mai combinate şi au rămas numai
60 în loc de 116 ).
47. Cum trebuie să avem ţinuta la rugăciune, poziţia? Zicem în gând sau cu voce
tare, în şoaptă, cu mâinile la piept, la pântece, sau ridicate; de unul singur
sau mai mulţi?
Îmbrăcămintea pentru rugăciune trebuie să fie cuviincioasă, pentru femei,
cămaşă lungă sau capot lung (să nu fie transparente), să fie încinse cu un
cordon şi cu băsmăluţă pe cap, iar bărbaţii în halat. Rugăciunea se poate face
de unul singur sau mai mulţi. Rugăciunea se poate face în gând sau cu voce
tare, şi în şoaptă, după cum e locul şi cazul; mâna stângă se ţine la piept iar
cu dreapta se face câte o închinăciune frumoasă din când în când, la anumite locuri
principale. Când eşti singur, poţi să stai şi cu mâinile ridicate la rugăciune.
48. La metanii se sărută pământul sau se face semnul Sfintei Cruci cu degetele
pe pământ?
La metanii nu se săruta pământul şi nici nu se face semnul Sfintei Cruci cu degetele
pe pământ; este un obicei fără rost scornit de babe care nu cunosc credinţa. În
schimb se atinge pământul cu fruntea.
49. Dacă ne sculăm noaptea şi vrem să facem rugăciune trebuie să ne spălăm pe
faţă şi pe mâini?
Dacă ne sculăm noaptea şi vrem să facem rugăciune e bine să ne spălăm pe mâini,
mai ales pentru că aşa este cuviincios şi mai siguri că suntem curaţi.
DESPRE ICOANE
50. Putem să ne cumpărăm singuri icoane? Ne putem închina şi la icoane
nesfinţite sau să le ţinem ca tablouri? Cum procedăm cu icoanele catolice?
Icoanele se pot sfinţi cu Aghiazmă Mare? După Sf. Împărtăşanie este interzisă
sărutarea icoanelor, mâna preotului? Icoanele le putem şterge de praf şi cum?
E bine ca fiecare creştin să aibă ambiţia să-şi cumpere singur icoane, sau
măcar una să fie cumpărată de el, dar nici să le refuze pe cele care le
primeşte în dar. Icoanele ortodoxe să le ţină la răsărit, chiar dacă nu sunt
sfinţite; iar când se face o Sfeştanie, roagă preotul să sfinţească şi
icoanele. Cele catolice, care sunt mai mult tablouri, le putem ţine pe pereţii
ceilalţi.
După Sf. Împărtăşanie, în ziua aceea nu este bine să sărutăm Sf. Icoane, mâna
preotului şi cu atât mai mult este oprită sărutarea cu alte persoane.
Icoanele, e bine să fie şterse de praf cu o cârpă moale, curată, pe care o
întrebuinţăm numai pentru ştergerea prafului de pe lucrurile sfinte (icoane,
cruci, sticle cu aghiazmă, cutiile cu anaforă), iar persoana care le şterge să
fie curată în zilele acelea.
POST – AJUNARE – DEZLEGÅRI
51. Dacă e bine să postim lunea, cine şi când ?
Cei care au corpul (organismul) sănătos pot posti lunea, nu e un rău.
52. Există Postul Maicii Domnului de 12 zile pe an afară de 1-15 august?
Afară de postul pe care-l ştim de la 1 la 15 august, nu există alt post al
Maicii Domnului. Cine a scornit postul acesta, în care intră sâmbetele,
duminicile şi chiar unele sărbători, acela n-a fost un creştin ortodox, pentru
că în sâmbete şi duminici nu se ajunează, şi cine ajunează sâmbăta şi duminica
şi în sărbători calcă canoanele bisericii şi în loc de faptă bună i se
socoteşte păcat.
53. Copiii, de la ce vârstă să ţină post, posturi întregi, miercurea şi
vinerea?
Este bine ca copiii să se obişnuiască cu postul de mici, dar tot aşa, de la caz
la caz; nu putem să impunem celor bolnavi, mai ales anemici, rahitici, şi
pentru care mâncarea este medicamentul.
54. Dacă femeile însărcinate au voie să mănânce de dulce în post?
Femeile, fie însărcinate, fie lehuze sau care alăptează, au dezlegare să
mănânce de toate, pentru întărirea pruncului şi pentru sănătatea mamei.
55. Dacă ţinem post în deplasări de serviciu, armată, spitale sau staţiuni?
În acest caz faceţi tot ce se poate ca să ţineţi miercurile şi vinerile; cei
din staţiuni şi spitale pot posti numai dacă nu sunt anemiaţi şi dacă nu fac un
tratament mai tare, care necesită hrană. Cei din armată, concentraţii, aceştia
mănâncă ce li se dă.
56. Ce dezlegări sunt în posturi ?
Vă recomand calendarul creştin ortodox.
57. Ce cântece creştineşti se pot asculta în posturi ?
În primul rând, casete cu slujbe, cu Psaltirea în versuri, Paraclisul Maicii
Domnului, podobiile, condace şi icoase (acestea în zilele de lucru), iar
sâmbăta şi duminica se pot asculta şi celelalte cântece duhovniceşti.
SPOVEDANIE
58. Cât de des se poate spovedi un mirean?
De datoria creştinească, spovedanie trebuie făcută la cele patru posturi de
peste an. Aceasta se face mai înainte cu 2-3 zile de Sf. Împărtăşanie ca să se
poată face canon de pocăinţa pentru păcate până la Sf. Împărtăşanie. Se poate
împărtăşi numai dacă nu este oprit de preot.
Creştinul se poate spovedi şi în alte perioade ale anului, dacă simte nevoia,
sau a căzut în păcate grele; şi atunci să meargă la spovedanie cu hotărârea
temeinică de a nu mai repeta păcatele.
59. Cum trebuie să se pregătească un creştin pentru spovedanie?
Mai întâi să-şi aleagă o zi când preotul este mai liber. Să facă rugăciuni cu
credinţă, cu lacrimi, cu metanii, cu părere de rău pentru păcatele pe care le-a
făcut. Ca rugăciuni, să nu lipsească Psalmul 50 şi rugăciunile din Psaltire,
cele de la sfârşitul Catismelor; câte poate. Spovedania să se facă în zilele
când preotul nu are slujbă, ca să aibă timp să-i asculte spovedania.
60. Dacă la spovedit primeşte creştinul canon de metanii, cum procedează cu
zilele de sâmbătă şi duminică şi în zilele oprite de metanii?
Canonul de metanii nu se face sâmbăta şi duminica şi nici în perioadele
praznicelor luminate, ci se întrerupe şi se continuă după aceea.
61. De la ce vârstă se spovedesc copiii?
Copiii, care trec de şapte ani, se pot spovedi ca şi cei mari, iar până la
şapte ani nu trebuie să se împărtăşească până nu le citeşte preotul rugăciunea
de dezlegare.
62. Dacă este primită spovedania pe patul de moarte sau de boală?
Nu ştim dacă este primită, dar trebuie să se facă, pentru că nu se ştie
credinţa şi căinţa omului. Aşa spun Sfinţii Părinţi că în ce ne va prinde
moartea, aşa vom fi judecaţi.
63. Femeile se pot împărtăşi în perioada ciclului lunar?
Femeile, în perioada ciclului lunar, nu au voie să se atingă de nimic sfinţit,
dar dacă se afla cineva pe patul de moarte, nu se mai ţine seama de asta şi se
poate spovedi, dar nu se poate împărtăşi.
64. În ce cazuri se schimbă duhovnicul ?
Duhovnicul şi l poate schimba orice persoană, dacă nu se foloseşte de sfatul
lui, dacă preotul nu ţine seama de păcatele pe care acea persoană le
mărturiseşte, dacă este caterisit pentru unele păcate mari şi dacă este
îndrăzneţ, obraznic, neserios. Se mai poate schimba duhovnicul şi în cazul în
care preoteasa ar fi geloasă, bănuind că persoana care se spovedeşte nu vine cu
gânduri serioase. De asemenea se va schimba când preotul moare.
65. Când preotul nu dă canon, iar conştiinţa cere, cum se procedează?
Creştinii cunoscători, credincioşi şi care au înţeles şi au rupt o cu păcatele
mari de mult, şi nu au păcate de moarte care să indice canoane grele şi oprirea
de la Sf. Împărtăşanie, să aleagă din canoanele de mai jos; ce cred că pot
îndeplini:
- Să scrie, cât poate, cărţi cu predici şi rugăciuni şi să ni le aducă pentru a
le da de pomană;
- Să cumpere o casetă - două, cât poate, pentru a le înregistra şi apoi să le
dea de pomană la cei de încredere, care nu au posibilităţi să-şi cumpere;
- Cel care ştie, să picteze cât mai frumos icoane şi să le dea de pomană;
- Să ia meargă la azile şi să facă milostenii cu ce poate;
- Să facă rugăciuni de căinţă, cu umilinţă, cu metanii, cu lacrimi şi tot felul
de fapte bune.
66. Când preotul te dezleagă pentru Sf.Împărtăşanie, iar canoanele te opresc,
cum se procedează?
Când preotul te dezleagă să te împărtăşeşti, iar canoanele şi conştiinţa ta te
opresc, să nu te împărtăşeşti că nu ai vină pentru că Sf. Apostol Pavel zice:
„Să ne cercetăm fiecare conştiinţa înainte de împărtăşanie”. Amâni Împărtăşania
şi o faci altă dată; până atunci faci pocăinţa sinceră.
DESPRE SFÂNTA ÎMPARTÅŞANIE
67. Cât de des sau cât de rar ne putem totuşi împărtăşi?
Împărtăşania, ştim cu toţii că este sfinţenia cea mai mare. Este unirea noastră
cu Dumnezeu care este foc mistuitor. Trebuie pentru aceasta să facem o cât mai
bună pregătire şi curăţire sufletească şi trupească, deoarece nu putem primi
aceasta Taină oricum. De aceea nu se poate impune tuturor la fel. Cei
căsătoriţi, mai greu se pot pregăti. Tineretul îşi are greutăţile lui; cei mai
în vârstă au alt fel de greutăţi. Unii se pot văita de o neputinţă, alţii, de
altă neputinţă.
E bine să se poată împărtăşi omul cât mai des, dar nu fără pregătire
corespunzătoare. Călugării şi maicile care stau în mânăstire şi în biserică şi
tot nu se încumetă să se împărtăşească mai des. Aşa că, să căutăm să ne
împărtăşim cu o pregătire cât mai bună şi când se poate. Unii pot de patru ori
pe an, alţii de opt ori pe an, alţii numai o dată.
68. Cum procedăm cu resturile de mâncare pe care le scoatem din gură (sâmburi,
coji, oase) după ce ne-am împărtăşit, şi câte zile ţinem aceasta regulă?
Resturile scoase din gură, după ce ne-am împărtăşit, se ard în foc. Aceasta
regulă se păstrează o zi.
69. După ce s a primit Sf.Împărtăşanie ce trebuie să se facă? După
Sf.Împărtăşanie se mai ţine post şi câte zile?
După Sf. Împărtăşanie e bine să se odihnească creştinul, să citească cărţi
sfinte, să se ferească de vorbărie, clefeteală, de orice alte sminteli. Să nu
umble prin locuri spurcate, să nu facă eforturi mari, să nu mănânce mult, să nu
bea ceva să aibă ispita de a vomita. Să-I mulţumească în fiecare zi Domnului
Hristos, zicând rugăciunea aceasta, scurtă: „Slavă, închinare şi mulţumire
Preacuratului Tău Trup şi Sânge, Doamne Iisuse Hristoase, Împăratul meu şi
Dumnezeul meu ! Să fie stăpânirea Împărăţiei Tale peste noi, totdeauna, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin !”. După Sf. Împărtăşanie dacă suntem în
post, se continuă postul până se termină, iar dacă suntem în dulce se mănâncă
de dulce.
70. Câte zile, minimum, trebuie să ţinem post sufletesc şi trupesc, înainte de
Sf. Împărtăşanie?
Minimum trei zile, afară de bolnavi, care nu pot decât o zi, diabetici şi alţi
bolnavi.
71. După Sf. Împărtăşanie, în ziua aceea, se poate sta în genunchi, se pot face
metanii?
După Sf. Împărtăşanie, în ziua aceea nu se stă în genunchi, nu se fac metanii,
ci se fac doar închinăciuni cu plecăciuni.
72. Dacă după ora 24 am mâncat, am băut apă şi apoi am dormit, dimineaţa ne
putem împărtăşi?
Dimineaţa nu ne putem împărtăşi, pentru că acest lucru arată neglijenţă, lipsă
de evlavie şi nepăsare.
73. Dacă din noaptea dinaintea Sf. Împărtăşanii, creştinul a avut un vis
desfrânat se mai poate împărtăşi?
Nu se poate, pentru că în acest caz este necurăţie.
74. Cum trebuie să ne prezentăm în biserică, trupeşte, când vrem să ne
împărtăşim (partea femeiască)?
Cine vrea să se împărtăşească fără să se osândească, să nu vină la împărtăşit
fardată, cu rochii strâmte, scurte, despicate, în pantaloni, cu pălării, cu fel
de fel de zorzoane, cu capul descoperit, rujate, cu unghiile vopsite; dacă vin
astfel arată necredinţă, nepăsarea de cele sfinte şi batjocură a patimilor
Domnului.
75. Dacă după Sf. Împărtăşanie trebuie să facem injecţii, sau dacă fără voia
noastră ne tăiem la deget, ne zgâriem, ne dă sânge pe nas, ce putem face?
E bine să nu se facă injecţii; dacă cineva are de făcut un tratament, mai amână
o săptămână, iar dacă e ceva urgent, mai ales cei din spitale, pot să facă.
Dacă se întâmplă să ne accidentam, oprim sângele cu o batistă pe care, apoi, o
ardem în foc, la loc curat. După Sf. Împărtăşanie se recomandă să stăm cât mai
liniştiţi şi e bine să evităm astfel de situaţi
DESPRE SFÂNTUL BOTEZ
76. De la câte zile se poate boteza copilul?
Botezarea copilului se face de la caz la caz, la 40 de zile, la 30 de zile iar
dacă pruncul este în primejdie de moarte se poate face chiar în prima zi.
77. În cazuri de urgenţă, poate şi mama să-şi boteze copilul? Cum procedează?
În cazul în care nu se găseşte altcineva şi pruncul este în pericol de moarte,
îl poate boteza şi mama. Zice rugăciuni câte poate, apoi îl stropeşte cu
aghiazmă (de care are), zicând formula: „Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu
... (îi pune numele) ... în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
Amin” de 3 ori. Iar dacă pruncul trăieşte, mama îi spune preotului ce a făcut,
iar acesta îi completează Taina Botezului.
78. E bine să se boteze copilul cu două nume?
Nu e bine să se pună două nume la botez copiilor, sau să se pună nume
necreştineşti, lumeşti, ci e bine să se pună nume de sfinţi sau sfinte, ca să
se poată prăznui; să aibă copilul un patron.
79. La ce botez se pun bani în cristelniţă?
Nu se pun bani în cristelniţă şi nici altceva, în afară de untdelemnul sfinţit,
pe care-l pune preotul.
80. Când se face scăldarea de „luare a mirulului” de după Botez, în aceeaşi zi
sau a doua zi, şi ce se pune în scăldătoare?
Scăldarea se face a doua zi şi nu se pune nimic în această apă, pentru că
acestea sunt obiceiuri băbeşti.
81. Duminica se poate scălda copilul?
Copilul se poate scălda oricând.
82. E bine ca să botezăm la ţigani sau la cei care nu merg la biserică?
E mai bine să ne ferim a boteza ţigani, zlătari, sau alte naţii, dar la români
încreştinaţi ortodocşi, care merg la biserică, se poate boteza.
83. Cei care sunt botezaţi greco-catolici sau romano-catolici şi vor să vină la
ortodoxie au botezul complet? Ce le mai trebuie?
Cei care vor să vină la ortodoxie spun preotului situaţia şi acesta le
completează Sfântul Botez.
84. Tăierea moţului este o datină sau o taină? E bine să se facă? Ce
reprezintă?
Aceasta nu este o taină, ci este o datină bătrânească şi un prilej de veselie
între neamuri, care nu afectează cu nimic dreapta credinţă dacă se face un
prilej de veselie duhovnicească.
85. Până la 40 de zile lehuza poate ieşi din casă?
După învăţătura bisericească, lehuza nu are voie să iasă din casă, din curte,
până la 40 de zile, dar în caz de îmbolnăvire, trebuie să iasă pentru îngrijire
la spital.
86. Ce are voie să facă şi ce nu are voie să facă lehuza?
Să facă ce poate pentru ea şi pentru copil din cele trupeşti, iar din cele
sufleteşti, să facă rugăciuni.
87. La 40 de zile, când trebuie să i se facă molitva, iese numai mama sau şi
copilul?
La 40 de zile iese mama cu copilul pentru molitvă, dacă copilul este botezat;
dacă nu, le face pe amândouă atunci.
88. Dacă se face molitva lehuzei la 3, sau la 8 zile?
La 8 zile se face citirea apei (sfinţirea unei ape de către preot), pe care o
poate folosi lehuza în loc de alte sfinţenii, pentru ea şi pentru copil.
89. Dacă cineva pierde fără voie sarcina, cum procedează cu copilul mort?
Copilul mort din sarcina pierdută, este pus într un mic coşciug, apoi este
îngropat într un colţ al cimitirului (cu aprobarea preotului) de către tatăl
copilului sau de către rude, mama nu are voie. Părinţii să facă rugăciuni de
iertare, ps.50, spovedanie. Să spună dacă nu sunt vinovaţi cu ceva neglijenţe.
90. În cazul în care a pierdut sarcina, mama trebuie să respecte toate datinile
de lehuzie: citirea apei, ieşirea la biserică?
În acest caz femeia trebuie să respecte toate datinile lehuziei, dar să spună
preotului că a pierdut sarcina.
91. Există în unele locuri obiceiul (mai bine zis canonul), pentru ispăşirea
păcatului de avort, şi anume, de a boteza copiii, iar la botez să aprindă
lumânări şi să folosească atâtea crâşme, câte avorturi are. Este bun acest
obicei?
Acest obicei nu-l găsim nicăieri în cărţile sfinte. Bun de urmat. Unii preoţi
au luat îndrăzneala de a da canon la cei vinovaţi să cumpere pânză, lumânări,
şi să le facă ei anumite dezlegări.
În primul rând trebuie pocăinţă şi hotărârea de a nu mai face acest fel de
păcate.
DESPRE MORT – ÎNMORMÂNTARE – POMENI
92. Care este rânduiala înmormântării dreptului creştin, care sunt pomenile şi
când trebuie făcute; de când începe numărătoarea zilelor? Pomana de trei zile
se face odată cu înmormântarea sau se face separat?
În primul rând să se ştie, că nu trebuie îngropat mortul mai înainte de trei
zile. În aceste 3 zile se face pregătirea în felul următor: se scaldă, se
îmbracă cu hainele pe care le are pregătite, se aşează în coşciug, se anunţă
preotul şi cântăreţul, cei care trag clopotul şi groparii. Se scot actele de
deces. Se pregătesc apoi două colivi şi mâncare pentru pomană. Colivile, una se
împarte la cimitir după „Veşnica pomenire” iar cealaltă care rămâne acasă se
împarte persoanelor care au mâncat la pomană. Preotul dă binecuvântarea pentru
pomană atunci când vine să ia mortul sau când se întoarce de la cimitir. Se
plăteşte, fără supărare, celor care au muncit. Pentru înmormântare e bine să
aibă 24 de prosoape sau batiste, fiecare după putere, din care pune: un prosop
la steag, unul la cruce, un prosop la sfeşnic, unul la coşul cu colivă, la
preoţi şi la cântăreţ, la căruţa sau la maşina care duce coşciugul şi la cele
patru persoane care iau coşciugul. Restul prosoapelor se pun la vase şi se dau
celor mai săraci, după ce au mâncat la pomană. În vasele care se împart se pune
orez cu lapte sau, în post, pilaf de post, (depinde şi de obiceiul locului).
Celelalte se fac după bunele obiceiuri şi după tradiţia locului.
Prima pomană este cea de la înmormântare, apoi cea de nouă zile, după aceea, la
trei săptămâni, la şase săptămâni, la trei luni, la şase luni, la nouă luni, la
un an, şi apoi din an în an până la şapte ani. Cu deosebire, cea mai bogată
pomană se face cea de şase săptămâni. Atenţie să nu treacă termenul, mai bine
cu două trei zile mai înainte.
Numărătoarea zilelor începe din ziua morţii. Mai principal ca toate este să-i
dea un sărindar la o mânăstire, sau la o biserică unde se face Liturghie în
fiecare zi.
93. La şapte ani trebuie dezgropat mortul; ce trebuie să se facă atunci?
La şapte ani nu este obligatoriu să se dezgroape mortul, e bine să se facă o
slujbă de dezlegare cu pomană.
94. Există vreo rânduială de înmormântare sau pomeni, care se pot face de când
suntem în viaţă?
Pentru noi, cei vii, participarea la Sf. Liturghie, faptele bune de tot felul,
trăirea într-o viaţă duhovnicească lipsită de păcate, ne asigură mântuirea, viaţa
veşnică. Ca şi pomenile făcute pentru cei morţi, şi nouă ne sunt valabile
aceste fapte pe care le facem de când suntem încă în viaţă şi când putem. Grija
cea mai mare pe care trebuie să o avem, este să ne găsească moartea cât mai
pregătiţi, fără păcate, căci dacă vom plăti chiar şi la o sută de biserici şi
mânăstiri sărindare, iar moartea ne găseşte împănaţi cu fel de fel de păcate
grele, pierdem mântuirea. Mântuirea nu se cumpără cu bani. Aşa ar însemna să se
mântuiască numai cei bogaţi, iar cei săraci să meargă în iad pentru că nu au
avut bani să plătească. Ar fi nedrept acest lucru. Noi să punem baza, deci, pe
o trăire mai duhovnicească.
95. Câte zile după înmormântare se cară apă, de ce, unde şi câte zile se
tămâie?
Aceste obiceiuri creştineşti intră tot în fapta milosteniei şi este bine să se
facă până la şase săptămâni. Se cară apă la persoane neputincioase, la familii
cu copii mulţi; apă pentru consum.
Tămâierea se face ca un prinos de milă şi dragoste pentru cei răposaţi, dar
odată cu tămâierea, persoana care tămâie, să facă şi rugăciuni pentru iertarea
păcatelor celui răposat şi să zică: „Dumnezeu să-l ierte!” că aşa îi face un
bine sufletului, mai ales, dacă el se află într-un loc nefericit. La şase
săptămâni, trebuie să se plătească aceste servicii oamenilor care le-au făcut.
96. Ce semnificaţie au punerea în buzunarul hainei mortului de bani, ac, aţă,
pieptene, verighetă pe deget, ceas la mână sau tăierea şi vopsirea unghiilor,
rujatul, fardatul?
Toate aceste lucruri îl îngreunează foarte mult pe suflet şi nu-i fac decât
rău. Banii şi lucrurile de valoare pe care vor neamurile să le îngroape mai
bine să le dea de pomană. Fardurile, rujatul şi celelalte sunt obiceiuri
păgâneşti, pentru care vor suferi atât mortul cât şi cei ce îl împodobesc cu
astfel de lucruri deoarece fac mare păcat. Aşa că în nici un chip să nu să facă
acestea.
97. Dacă este bine să se arunce cu bani la răspântiile drumurilor când se merge
cu mortul la groapă; ce însemnătate are acest lucru ?
Acesta este tot un obicei, nici bun, nici rău, dar ca să nu iasă supărare între
neamuri, e bine să se ţină datina.
98. În timpul când mortul stă în casă ce trebuie să facă cei care iau parte la
priveghere?
În aceste zile şi nopţi, cât veghem lângă mort, e bine să ne aducem fiecare
aminte de plecarea noastră spre veşnicie şi de faptele noastre cele rele, căci
răposatului acum „i s-a încheiat dosarul” şi nu mai poate face nimic, nici o
faptă bună sau rea. Rugăciunile celor vii, citirea Psaltirei, a cărţilor
sfinte, a Bibliei, a cântărilor sfinte, a vorbirii între ei despre Dumnezeu,
despre rai şi despre iad, despre mântuirea sufletului; toate acestea îi aduc
mângâiere sufletului mortului. Aşa trebuie să se petreacă timpul lângă mort,
iar din când în când, să se tămâie casa şi mortul de către persoanele din
familie. Un mare păcat îşi adaugă la sufletul lor acele persoane care vin la
mort să facă glume, să râdă, să facă scamatorii, să vorbească de păcatele
mortului. Aceştia îşi atrag asupra lor un mare rău, care-i va urmări şi biciui
când nu se vor gândi. Cine îşi aduce aminte că a făcut astfel de păcat în viaţă
să se grăbească să-l spovedească şi să facă pocăinţă pentru el.
99. Dacă şi când se poartă sâmbetele şi capetele celui mort?
Purtarea sâmbetelor se consideră pomenirile acelea din postul Paştelui, care se
fac pentru toţi morţii la un loc, iar capetele sunt pomenirile de când se
înmormântează mortul şi până la un an şi se fac fiecare la timpul lor, în ziua
care trebuie şi la acestea se mai adaugă cele trei sâmbete ale morţilor tuturor
(sâmbăta morţilor de toamnă, de iarnă şi la Rusalii).
100. Care sunt lucrurile necesare de împărţit la pomenirea de 40 de zile şi
unde se sfinţesc: la biserică sau acasă?
Pomenirea de 40 de zile se face cu colivă la biserică, şi apoi, la cimitir; se
cheamă preotul după aceea acasă şi acolo sfinţeşte tot ce are de împărţit.
Toate cele care se împart sunt de folos, dar să fie dăruite la persoane sărace;
mâncare, îmbrăcăminte, încălţăminte, pat, masă, vase, găleată.
La cimitir se poate împărţi mâncare sau câteva pachete şi colivă. Pomenile se
fac fără ţuică şi tutun.
101. Toate cele rânduite pentru împărţit la Parastase se împart în acelaşi
timp, în acelaşi loc, sau se pot împărţi şi în mai multe locuri; sau la mai
multe persoane? Obiceiul de a da 5 rogojini sau pături pentru a face casa
mortului, trebuiesc toate date la un loc, sau pot fi date în locuri diferite?
E normal să se împartă la mai multe persoane dacă sunt sărace; iar dacă o
familie este lipsită de cele pe care vrei să le dai de pomană, dă-le acolo pe
toate. La celelalte, adică pături, rogojini, case şi alte obiceiuri foarte
costisitoare, nu ne plecăm capul, deoarece noi ştim că Dumnezeu ne cere
altceva: trăire duhovnicească.
102. E bine să participăm la înmormântarea celor care şi au luat viaţa singuri
(sinucigaşi, spânzuraţi, otrăviţi, tăiaţi)? Dar să primim de pomană de la ei;
ce se poate face pentru mântuirea lor?
Nu e bine să mergem la înmormântarea celor care şi au luat viaţa singuri
(sinucigaşi) şi nu trebuie nici să luăm ceva de pomană de la acei ce dau pentru
ei. Până la şapte ani nu se poate trece nici în pomelnic. După ce au împlinit
şapte ani se face slujba înmormântarii, cu toată rânduiala cuvenită, aşa cum am
spus mai înainte.
103. Dar la cei care au murit de moarte năprasnică (cutremur, înec, călcaţi de
tren, de maşină) cum procedăm; ce se face pentru mântuirea lor?
La aceştia se procedează ca la un mort obişnuit, pentru că ei nu s-au omorât
singuri.
104. La groapă, după ce se înmormântează mortul, trebuie să se dea de pomană
găină, găleată ?
Obiceiul nu este rău, întră în fapta milosteniei. Cine vrea să dea poate să
dea, dar nu peste groapă; poate da la acea persoană care a cărat apa, sau la
alta care a ajutat cu ceva.
105. Ce se poate face pentru un suflet care a murit nespovedit, neîmpărtăşit,
fără lumânare, credincios, necredincios? Se poate da lumânare aprinsă în
noaptea de Paşti; se împart lumânări aprinse cu lumina de la Înviere?
Tocmai aceasta este deosebirea, că una este să fii credincios, să faci fapte bune,
să te fereşti de păcate mari, şi alta este să te apuce moartea fără nici o
pregătire sufletească, cu păcate mari şi cu nepăsarea pe care ai avut-o faţă de
Dumnezeu şi faţă de Biserică. Cine n-a vrut să primească învăţătura şi lumina
Domnului Hristos cât a trăit, cine n-a vrut să se spovedească şi să se
împărtăşească cu Domnul Hristos, puţină speranţă este că i va ajuta lumina dată
de pomană la altcineva, sau chiar la Biserică.
Să se dea de pomană preotului lumânare de ceară curată, ca să slujească cu ea
în noaptea de Paşti, (ca să nu stricăm obiceiul), dar să fim atenţi; să apucăm
mai înainte şi să aprindem în sufletul nostru, cât suntem în viaţă, lumina lui
Hristos, care este învăţătura cu poruncile Sale, căci numai aceşti oameni care
se pregătesc din timp îşi asigură viaţa veşnică. La moarte poţi să dai
sufletului o mie de lumânări, dacă nu şi a aprinsă făclia din suflet cât a fost
în viaţă, tot la întuneric merge, căci numai Domnul Hristos este Lumina lumii.
Cei din familia celui ce trage să moară, fac tot posibilul ca să apuce lumânare
şi sunt foarte îngrijoraţi şi chiar disperaţi pentru cei care mor fără
lumânare. Acest obicei este bun, este creştinesc, ortodox, dar să ţinem seama
că este vremelnic. Nu poate merge sufletul dincolo cu lumânarea pe care i-o
pune lumea în mână. Acolo, sufletul trebuie să meargă îmbrăcat în haină de
lumină primită la Botez şi cu lumina de la lumânarea cu care s a împărtăşit cu
Domnul Hristos.
106. Cei care au trăit necununaţi la biserică ce pot face pentru răposaţii lor?
Pentru acei care au trăit necununaţi la biserică iar unul din dânşii a murit,
cel rămas în viaţă să facă spovedanie sinceră, cu hotărâre să ducă viaţă
curată, şi aşa poate să facă toată rânduiala, cu rugăciuni şi pocăinţa. Cei
care sunt în viaţă şi trăind necununaţi la Biserică, le-au murit din neam:
mamă, tată, copil sau alte rude, să se spovedească, să se cunune şi abia după
aceea pot face rânduielile celor răposaţi; altfel, nu au voie să se atingă de
pomană, de lucrurile pentru cei adormiţi, şi nici n au voie să meargă la
biserică, pentru că cei necununaţi trăiesc în păcatul desfrânării.
107. Pentru cei morţi necredincioşi, care nu au pe nimeni, ce se poate face
pentru ei? Dar pentru cei de la azile?
Biserica se roagă la sâmbetele morţilor pentru toţi aceia care nu au pe nimeni
care să se roage pentru ei sau să le facă pomeni iar aceştia primesc ajutor,
fiecare, după cum le-a fost în viaţă credinţa şi faptele. Cei de la azile, care
nu au pe nimeni să-i ajute din neam sau dintre creştini, şi ei întră în
categoria celor de mai sus. Biserica se roagă pentru toţi.
108. Când se împarte pomană pentru cei morţi, trebuie să se pomenească şi
numele?
Şi dacă pomeneşte şi dacă nu pomeneşte, când se împarte ceva pentru cei
adormiţi, primesc pomană sufletele până la al nouălea neam căci se înmulţeşte
pomana celui credincios, cum s-au înmulţit pâinile în pustie, când le-a
binecuvântat Domnul. Dar, pentru cei adormiţi mai de curând, nu e rău să li se
pomenească şi la tămâiat şi la împărţit numele.
V V V
V V V
CÅSÅTORIA
109. Perioadele când nu se fac nunţi, care sunt? În ce cazuri se cere aprobare
de la episcop pentru cununii în perioadele interzise?
Nunţi nu se fac în posturi, la Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul, de la Paşti
până la Duminica Tomii, de la Crăciun până la Bobotează. În nici un caz nu
trebuie să ceară nimeni aprobare pentru cununie în perioadele oprite, dacă vor
să le fie bine !
110. Cei care sunt rudenii se pot căsătorii?
Cei care s au căsătorit rudenii şi nu au copii, în primul rând să se ştie că nu
este voie să se căsătorească rudenii. Cei care au făcut-o şi au copii, să se
hotărască să trăiască în curăţenie, dacă vor să le fie bine. Dacă nu pot, să se
despartă.
111. Ce se înţelege prin trăire în curăţenie trupească? Dar sufletească?
Trăirea între soţ şi soţie să fie ca între frate şi soră. Sufletul este unit cu
trupul şi cu duhul. Curăţenia trupească are influenţă şi curăţă şi sufletul.
Aşa şi necurăţia trupească; întinează şi sufletul. De aceea trebuie vorbit de
amândouă, pentru că aceasta este toată fiinţa noastră ca s-o putem aduce ca pe
o jertfă Domnului.
112. Ce se înţelege prin desfrânare trupească? Dar sufletească? Ce înseamnă
desfrânare, preadesfrânare, onanie, sodomie, malahie?
Desfrânarea sau curvia este acelaşi păcat. Curvia este păcatul în care omul
nu-şi înfrânează trupul, şi înainte de cununia la biserică cade în păcatul
acesta.
Preacurvie se numeşte atunci când unul din cei doi este căsătorit, sau dacă
amândoi care fac păcatul sunt căsătoriţi. Acesta este un păcat dublu.
Onania sau malahia este acelaşi păcat. Onania vine de la o persoană din Vechiul
Testament care se chema Onan. Acesta îşi vărsa singur sămânţa ca să nu facă
copii. Păcatul acesta este practicat foarte mult în vremea noastră, fiindcă
iritarea nervilor vine de la mulţimea pornografiilor. Atenţie mărită trebuie
avută cu copiii. Fiecare să ia seama şi să se ferească pe sine, pentru că prin
aşa ceva vine dărâmarea multor suflete. Aici găsesc prilejul să spun celor care
nu ştiu că fără voia omului, se întâmplă periodic la tineret ca în somn să aibă
loc această scurgere, fie printr-un vis, fie că a băut lichide multe sau a
privit reviste, filme care i-au iritat nervii. Când se întâmplă spontan, fără
intervenţia omului, nu se socoteşte păcat mare. Se face pocăinţă, se zice ps.
50, se fac metanii şi se curăţeşte de păcat. Dar când intervine omul să
provoace acest păcat se numeşte onanie şi aceasta se canoniseşte 40 de zile. Nu
are voie să se împărtăşească, şi să facă pocăinţă şi metanii. Deci ţineţi seama
şi faceţi deosebirea, că una este intervenţia omului şi alta este ispita fără
voia omului.
Păcatul sodomiei se făcea în cele două cetăţi pe care le-a ars Dumnezeu cu foc,
Sodoma şi Gomora. Oamenii trăiau unii cu alţii, bărbat cu bărbat, femeie cu
femeie, sau bărbat cu femeie întrebuinţând dosul. Iar alţii se amestecau cu
animale de tot felul.
Desfrânare sufletească facem atunci când am părăsit pe Dumnezeu şi ne lipim
sufletul de lume sau de politică.
113. Care sunt zilele când soţii nu trebuie să aibă relaţii între ei?
Cine vrea să aibă zile bune în casă şi binecuvântarea lui Dumnezeu, copii
sănătoşi şi multe binefaceri de sus, să păzească cele patru posturi de peste
an, miercurile şi vinerile, sâmbetele şi duminicile, Tăierea Capului Sf. Ioan
Botezătorul, sărbătorile de la Înviere până la Duminica Tomii, de la Crăciun
până la Bobotează şi toate sărbătorile din cursul anului.
114. Câte cununii sunt admise?
Prima cununie este adevărata binecuvântare, a doua cununie este tolerată, iar
pentru celelalte, cine le face va primi canon greu de la Dumnezeu.
115. Cei cununaţi, după ce s-au despărţit şi vor iar să se împreune, e nevoie
de o altă cununie?
Aici depinde de situaţia familială, dacă au copii şi sunt de comun acord, să
facă spovedanie şi unul şi altul, şi preotul le rânduieşte canon.
116. Cunoscând scopul căsătoriei, facerea de copii, şi dacă naşterea ar pune în
pericol viaţa mamei, se poate accepta intervenţia chirurgicală pentru a nu mai
rămâne însărcinată. Sau trebuie să trăiască în curăţenie? Cu soţul necredincios
cum se procedează, dar cu cel credincios?
Oricare ar fi situaţia, operaţia nu trebuie făcută; să se ia hotărârea de
curăţenie, aşa cum spun Sf. Părinţi. Cine a făcut din neştiinţă lucrul acesta,
necunoscând păcatul, să ceară canon duhovnicului.
V V V
OBICEIURI
117. Ce facem cu părul care cade la pieptănat şi cu unghiile pe care ni le
tăiem?
Creştinii care vor să fie mai corecţi, nu fac nici un rău dacă le adună, (păr
sau unghii), într-o trăistioară într un loc mai deosebit; mai ales cei mai în
vârstă. La moarte li se pune în coşciug această trăistioară.
118. Pomul de iarnă, de Crăciun, se face sau nu?
Pomul de iarnă este un obicei catolic pe care l-au luat şi ortodocşii; nu e un
rău, dar nici o pierdere dacă nu se face.
119. În noaptea de Paşti, se duce coş la biserică?
Acesta este un obicei popesc.
120. În noaptea de Paşti, se împart 24 de batiste pentru vămi, 1-2 lumânări
aprinse pentru vii şi morţi?
Acesta este un obicei băbesc.
121. Se dau 24 de metri de pânză pentru a fi plătite vămile? Vămile se plătesc?
Cum?
Acesta este tot un obicei băbesc. Vămile nu se plătesc în acest fel, ci se
plătesc cu pocăinţă.
122. În Ajunul Crăciunului se fac scutecele Domnului, turte de post cu colivă;
e un obicei bun?
Acesta este un obicei bun şi se poate face.
123. De ce se fac ouă roşii?
Ouăle roşii sunt o tradiţie creştinească legată de Învierea Domnului, care este
foarte bună ca tradiţie. Prin aceasta avem prilejul a descoperii pe cei care nu
sunt ortodocşi; sunt cu jidovii.
124. La scoaterea mortului din casă se sparge o oală în urma lui?
Obiceiul cu spargerea oalei în urma mortului când îl scot din casa este un
obicei păgânesc pe care nu trebuie să-l facă nici un creştin.
D I V E R S E
125. Ce animale şi păsări sunt spurcate şi nu avem voie să le mâncăm? Dar
blănurile lor le putem îmbrăca?
Noi, creştinii români să mâncăm cărnurile pe care le am moştenit din neam în
neam şi le cunoaştem, pentru că mâncărurile noastre sunt tradiţionale. Un
creştin nu se poate împăca în sufletul său să mănânce şoarece, nutrie, câine,
pisică şi nici blănurile lor să nu le folosească la ceva. După legea
bunei-cuviinţe creştineşti, se cade să le evităm.
126. Dacă, înainte de a cunoaşte credinţa, cineva a furat ceva şi persoana
păgubită trăieşte cum se procedează? Dar dacă a murit,?
Dacă păgubaşul trăieşte, să-i dea lui sub o formă oarecare, pe măsura valorii
lucrului furat. Dacă nu trăieşte să-l dea familiei. Dacă nu are cui să-l mai
dea, să-l facă milostenie.
127. Dacă un om plin de păcate, nespovedit, nepregătit, moare în ziua de Paşti,
merge în Rai? Dar dacă un creştin pregătit moare în săptămâna Patimilor, merge
în iad?
Acestea sunt vorbe băbeşti, care nu trebuiesc crezute.
128. E bine să credem în vise? Cum trebuie să le deosebim?
Visele, oricât ar fi ele de bune sau rele, nu trebuie să creadă nimeni prea
mult în ele, ci trebuie povestite persoanelor duhovniceşti care au darul de a
le tâlcui. E bine ca visele să nu se spună oricui, până nu trec pe la persoana
care ştiţi că vi le poate descurca.
129. În cazuri de nedreptate, putem apela la tribunal, la judecată?
E bine să se evite lucrurile acestea, pentru că se ajunge la cheltuială şi la
mai multe păcate, dar dacă sunt cazuri mai grave trebuiesc descurcate de
autorităţi.
130. Dacă un sectar ne oferă o Biblie sau alte cărţi de ale lor, le primim?
Nu le primim.
Cu aceste întrebări şi răspunsuri, să rugăm pe Dumnezeu să lumineze mintea
tuturor creştinilor şi să le ducă la îndeplinire după cum s-a spus, căci vor
culege roadele cele mai frumoase şi pentru viaţa vremelnică şi pentru cea
veşnică.
