Se afișează postările cu eticheta DESPRE SFINTELE PASTE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta DESPRE SFINTELE PASTE. Afișați toate postările

9 mai 2023

Golgota – locul Răstignirii Mântuitorului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


La intrarea în Biserica Sfântului Mormânt se găseşte locul răstignirii Mântuitorului, ce se numeşte în aramaică Golgota, adică Craniu sau Căpăţână (Matei 27, 33; Marcu 15, 22; Luca 23, 33).

În ceea ce priveşte originea numelui de Golgota, se presupune că vine de la craniile celor răstigniţi aici, fiind vorba de locul unde se petreceau execuţiile publice, sau de la craniul lui Adam înmormântat aici, sau de la forma terenului care amintea de căpăţână unui om.

Golgota nu are astăzi mai mult de 5 metri înălţime de la nivelul pardoselii bazilicii. Ultimele săpături arheologice făcute în perimetrul bazilicii Sfântului Mormânt între 1960-1970, au dus la concluzia că zona a fost o imensă carieră de piatră exploatată timp de mai multe secole atunci când la Ierusalim se construiau noi cartiere.

După ridicarea Bisericii Sfântului Mormânt de către Sfânta Împărăteasă Elena, pe Golgota s-au construit un altar şi o cruce în care s-a încastrat un fragment din crucea adevărată, dăruit de împăratul Teodosie al II-lea în anul 428.

După aproape 100 de ani, nobila matroană romană, Melania cea Tânără, a ctitorit o mică biserică deasupra Golgotei.

Astăzi, paraclisul Răstignirii Domnului se află la intrarea în Biserica Sfântului Mormânt, în dreapta. Un disc de argint aflat sub altar indică locul unde a fost înfiptă Crucea Mântuitorului. Un număr impresionant de candele şi icoane străjuiesc acest loc sfânt

Dintre toate păcatele câte-s amintite în Sfânta Evanghelie, Domnul Hristos mai ales trei păcate le-a avut în vedere și i-a îndemnat pe oameni să le lase :
– necredința în Dumnezeu: „Cel ce va crede și se va boteza, se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi” (Marcu 16, 16);
– sminteala, adică derutarea de la credință a celor ce cred; zice Domnul Hristos despre cel ce smintește pe fratele că „ar fi mai bine să i se lege o piatră și să fie aruncat în mare” (Luca 17, 2), deci să se scufunde în mare și să moară el, decât să smintească pe unul dintre cei care cred;
– al treilea păcat pe care îl înfierează Domnul Hristos, în mod special, este fățărnicia (când te arăți într-un fel în afară și ești în alt fel înăuntru), pentru care i-a mustrat pe farisei, când le-a zis că seamănă cu mormintele văruite, care pe dinafarã sunt împodobite și înlăuntru sunt pline de oase de morți (Matei 23, 27).
Deci, dacă îl câștigăm pe fratele, pe Dumnezeu Îl câștigăm, pe Dumnezeu Îl dobândim, iar dacă smintim pe fratele, dacă-l derutăm, dacă-l ducem în confuzii, dacă-l ducem în nedumerire, atunci lui Hristos greșim.
Arhimandrit Teofil Pârâian


Maica Domnului este mângâierea și bucuria mea

Maica Domnului, pentru mine, este Stăpâna mea, nădejdea mea (avem nădejde mai multă când știm că se roagă și Maica Domnului pentru noi), acoperământul meu (adică ocrotitoare, asta înseamnă), mângâierea mea și bucuria mea.

Părintele Stăniloae l-a întrebat cândva pe un student: „Ce simți dumneata când te rogi Maicii Domnului?”. Nu știu ce a răspuns studentul, dar știu ce ar fi trebuit să răspundă.

Cei care ne împărtășim cu dumnezeieștile Taine și spunem rugăciunile de mulțumire, când ajungem la rugăciunea a cincea adresată Maicii Domnului zicem așa: „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperământul, scăparea, mângâierea și bucuria mea”... și îi spunem mai departe Maicii Domnului ce avem de spus.

Deci, ce spunem Maicii Domnului? Ce zicem către Maica Domnului? „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperământul, scăparea, mângâierea și bucuria mea..”. Deci ar trebui să putem spune fiecare dintre noi că: Maica Domnului, pentru mine, este Stăpâna mea, nădejdea mea (avem nădejde mai multă când știm că se roagă și Maica Domnului pentru noi), acoperământul meu (adică ocrotitoare, asta înseamnă), mângâierea mea și bucuria mea. Asta este avantajul nostru, al dreptmăritorilor creștini, spre deosebire de cei care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, chiar dacă nu sunt nici necinstitori ai Maicii Domnului. Trebuie să facem deosebire între omul care este necinstitor, care e defăimător, și omul care nu e cinstitor. Sunt atâția indiferenți față de Maica Domnului.

Noi avem niște avantaje față de ei, și anume: nu ne putem închipui să fim credincioși față de Domnul Hristos și nepăsători față de Maica Domnului. Nu se poate așa ceva! Cel puțin în Biserica noastră, care este Biserică cinstitoare a Maicii Domnului.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Daruri din darurile primite, Editura Andreiana, 2009, p. 214)

29 aprilie 2020

Psalm de Pasti

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Ce bine mi-e a-ţi recunoaşte
Ştergarul alb de in la porţi,
Te-ai pregătit şi tu de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

Pe mal de rîu mai cîntă broaşte
Şi rîul cîntă-n contraforţi,
Reînviem şi noi de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

A re-nvia, a te mai naşte
E darul crudei tale sorţi,
Să ne privim în ochi de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

Asinul ce pe pietre paşte
Te reînvaţă să suporţi,
Şi ani pustii, şi Zi de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

Şi vom muri, şi ne vom naşte,
Şi plini de sorţi, şi fără sorţi,
Dar vom avea o Zi de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

Mă poţi vedea, te pot cunoaşte,
Cum mă comport, cum te comporţi,
Cînd prin lumina grea de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

Creştine, ca să poţi renaşte,
Deschide crucii orice porţi,
Rectitoreşte-te de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.

( Psalm de Pasti - Adrian Paunescu)

21 aprilie 2020

SAPTAMANA LUMINATA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

                                                             .
                                                          - HRISTOS A INVIAT!!!

                    Saptamana care urmeaza praznicului Invierii Domnului este numita Saptamana Luminata.In vechime,Botezul era savarsit in noaptea de Pasti.Cei botezati erau numiti „luminati” si purtau haine albe in toata saptamana de dupa Pasti.Sunt persoane care afirma ca de la purtarea hainelor albe,aceasta saptamana a primit numele de Saptamana Luminata.Daca privim mai adanc,putem marturisi ca in aceasta perioada,toate s-au umplut de lumina sfanta a Invierii Domnului.Sa ne amintim ca in noaptea Sfintelor Pasti,se sting in biserica toate luminile.Numai candela de pe Sfanta Masa din Sfantul Altar ramane aprinsa.Spatiul intunecos este chipul mortii si al iadului,in care a coborat Hristos cu sufletul Sau.Candela aprinsa de pe Sfanta Masa,este sufletul viu si indumnezeit al Mantuitorului Iisus Hristso coborat la iad.

Preotul adreseaza chemarea:„Veniti sa primiti lumina!” tuturor,nu doar anumitor persoane.Pe toti ne cheama sa fac
em trecerea de la intunericul mortii,la lumina vietii vesnice,iar aceasta trecere este exprimata prin aprinderea tuturor lumanarilor de la o singura lumanare.

De aceea Biserica vesteste de Sfintele Pasti:"ACUM TOATE S-AU UMPLUT DE LUMINA:CERUL SI PAMANTUL SI CELE DE SUB PAMANT”.

Iata de ce Biserica numeste aceasta saptamana ca fiind Saptamana Luminata.IN SAPTAMANA LUMINATA,zilele de MIERCURI SI VINERI SUNT ZILE CU "HARTI"cand Biserica ne ofera dezlegare la mancarurile de dulce,datorita Invierii Domnului.Conform Tipicului Sfantului Sava,MIERCUREA SI VINEREA,in perioada cuprinsa INTRE INVIEREA DOMNULUI SI DUMINICA TUTUROR SFINTILOR (prima dupa Rusalii), avem "DEZLEGARE LA PESTE”.DE LA INVIEREA DOMNULUI SI PANA LA RUSALII,NU SE FAC METANII,ci doar inchinaciuni.Incepand din Duminica Sfintelor Pasti si pana la Inaltarea Domnului,la Liturghie se canta Axionul Pastilor:"Ingerul a strigat…”,IAR CREDINCIOSII SE SALAUTA CU CUVINTELE:"HRISTOS A INVIAT!" si raspund: "Adevarat a inviat!".IN SAPTAMANA LUMINATA NU SE CITESTE PSALTIREA.

In aceasta saptamana NU SE FAC PARASTASE pentru cei trecuti la cele vesnice.Amintim ca incepand cu praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim,Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiti.Aceste slujbe sunt reluate dupa Duminica Tomii.Acest lucru nu inseamna ca ei sunt dati uitarii.Sa nu pierdem din vedere ca Biserica ii pomeneste pe acestia in cadrul oricarei Sfinte Liturghii.Chiar si in Saptamana Patimilor cei adormiti sunt pomeniti in cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare,apoi de praznicul Invierii si la orice Sfanta Liturghie de dupa Sfintele Pasti.

Dupa binecuvantarea de inceput de la Vecernie si Utrenie,se canta troparul "Hristos a inviat din morti.."(de trei ori) si stihurile Pastilor.In vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru laturi ale Sfintei Mese si intreg Sfantul Altar.

Slujbele de inmormantare din Saptamana Luminata sunt oficiate dupa o randuiala speciala.

Slujba inmormantarii este inlocuita de slujba Invierii.Asadar si cantarile acestei slujbe vorbesc de biruinta Vietii asupra mortii.Marti,in Saptamana Luminata,au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet,sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi,din Saptamana Patimilor.Amintim ca in Joia Mare,in cadrul Proscomidiei,pe langa Sfantul Agnet,care se foloseste la Sfanta Liturghie din ziua respectiva,se mai scoate inca un Agnet,care se sfinteste impreuna cu celalalt,fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat.

Al doilea Agnet este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala.Dupa ce este sfaramat,este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar.Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an,pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.In VINEREA din Saptamana Luminata,de IZVORUL TAMADUIRII,se obisnuieste ca dupa otpustul Sfintei Liturghii sa se savarseasca slujba sfintirii celei mici a apei.HRISTOS A INVIAT

18 aprilie 2020

.CRUCEA PATIMILOR MELE


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..



de Preot Sorin Croitoru

Mă văd pe-o cruce-n mintea mea,
Tâlhar murdar și plin de rele,
Și-L văd în stânga răstignit
Pe Domnul mântuirii mele..


Iisuse, sunt mai rău ca cel
Ce Ți-a furat cu-o vorbă Raiul..
El nu știa, dar eu știind
Mi-am dus în multe patimi traiul!

El Te-a mărturisit atunci
Când toți se lepădau de Tine;
Eu Te cunosc de la Botez,
Dar n-am acea credință-n mine..

El păcătos se socotea,
Știind că pe dreptate moare,
Dar eu cârtesc în mintea mea
Și pentru-n dinte ce mă doare!

Mă văd de-a dreapta lui Iisus
Pe crucea patimilor mele
Și-I cer, plângând, salvarea mea,
Căci am îmbătrânit în rele..

27 aprilie 2019

Doamne-n ziua răstignirii ...


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




25 aprilie 2019

Mormantul lui Hristos

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Am fost si eu aici:






Cunoastem din Sfanta Scriptura ca trupul lui Hristos a fost pus in mormant dupa moartea Sa. Astazi, constructia ridicata deasupra Sfantului Mormant are doua incaperi: Capela Ingerului si Sfantul Mormant. Ea a fost ridicata in anul 1810, dupa planurile arhitectului grec N. Komnenos, in urma incendiului din 1808 care a avut loc in Biserica Invierii.

Locul in care trupul Domnului a fost pus este din piatra. Ca pelerinii sa nu poata lua bucati de piatra, s-a luat decizia ca mormantul sa fie placat cu marmura. Lucrarile de conservare de la Biserica Sfantului Mormant au facut ca in anul 2016, lespedea de marmura a Sfantului Mormant sa fie inlaturata. Mentionam ca ea a fost asezata in anul 1555. Cu aceasta ocazie s-a putut vedea piatra de mormant originala.



Mormantul Domnului a ramas gol. Si este gol nu prin lucrarea celor fara de lege, ci datorita biruintei Domnului asupra mortii. Hristos nu a fost pus in mormant ca sa stea acolo ca un mort. Moartea Sa nu a fost drum spre stricaciune, caci ea a cuprins in sine inceputul invierii. De pe Cruce El se pogoara intru cele mai de jos ale adancului si se arata protoparintilor Adam si Eva, pe care-i ridica impreuna cu cei adormiti. De aceea mormantul nu a putut tine trupul Domnului. Ce minunat spunem in Prohod: "In mormant viata pus ai fost Hristoase".

Faptul ca mormantul Domnului ramane gol, este o dovada ca si mormintele noastre vor fi goale. Sfantul Ioan Gura de Aur ne vesteste ca: "Noi vom invia in mod sigur, fiindca Iisus Hristos a inviat in mod sigur; Invierea Lui o presupune pe a noastra, sau mai curand a noastra este cuprinsa in a Lui".


Gol fiind mormantul, el nu este parasit, ci plin de prezenta lui Dumnezeu. Sa nu uitam ca in fiecare an, Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului in Sambata Mare, ziua, intre orele 12.30-13.30, in timpul Vecerniei Mari. E dovada prezentei Sale tainice aici.

Daca in Sfanta Scriptura se afirma ca un inger a rasturnat piatra de pe mormantul Domnului, el nu o face pentru a-L ajuta pe Domnul sa iasa din mormant, ci pentru a descoperi oamenilor ca El iesise din mormant. Dupa cum Domnul S-a intrupat fara a distruge fecioria Maicii Domnului, asa si acum, iese din mormant fara a strica pecetile acestuia. Intra in lume prin pantecele inchis si iese din ea prin mormantul inchis.

Mormantul lui Hristos ne descopera ca Dumnezeu nu ne-a facut sa murim, ci sa traim; si nu o viata trecatoare, ci vesnica.

Adrian Cocosila

SEMNELE BIRUINTEI LUI HRISTOS

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


                                                                                                                (Sfantul Ioan Iacob Hozevitul)
Ridicandu-Te, cu slava, 
Din lacasul celor morti, 
Semnele sulitei, Hristoase,
Si al cuielor il porti.

 Fruntea Ta pastreaza inca,
 Si in veacul viitor,
 Urma spinilor - adanca, 
Ca un semn biruitor. 

Taina nepatrunsa, 
Doamne! Ca fiind un lucru rar,
 Porti in slava vesniciei
"SEMNELE DE LA CALVAR".

Iar noi, crestinii ortodocsi, DE MULTE ORI IN VIATA, NE TEMEM: "Ne temem de ploaie, Ne temem de vant, Ne temem de vorbe, Ne temem de gand. Ne sperie visul, Si-apoi il visam, Ne temem de lacrimi, Si-apoi le varsam. Ne sperie vorba, Si-apoi o rostim, Fugim de iubire, Si-apoi o dorim. Ne temem de "teama", Dar n-o ocolim, Ne sperie viata, Dar noi o traim!"

Bucuria mea, noi trebuie sa avem frica, doar de Dumnezeu, frica aceea de nu pacatui, de a nu ne pierde mantuirea sufletului. FRICA DE DUMNEZEU, este inceputul vietii adevarate a omului, fiindca ne sileste sa ne pocaim. FRICA DE DUMNEZEU, ne silestete sa luptam cu pacatul și luptand noi, insusi harul lui Dumnezeu il surpa. MILA DOMNULUI SA FIE, DE ACUM PANA-N VECIE! DA DOAMNE LA TOTI, DOAR BINE, NU MA UITA NICI PE MINE!

                                                                                                                                       Amin si Aliluia!
                                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.

Strigatul lui Hristos pe cruce


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



"Eli, Eli, lama sabahtani - Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit" (Matei 27, 46)
este strigatul lui Hristos pe cruce. 


Pare de neinteles ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu sa rosteasca aceste cuvinte, sa aiba parte de experienta parasirii de catre Dumnezeu.

Ne-am fi asteptat ca Hristos, Cel care nu a gresit nimanui cu nimic, Cel care a fost lipsit de pacat, sa nu fie lipsit niciodata de prezenta lui Dumnezeu. Devine si mai tainic strigatul Sau, daca tinem seama ca El insusi era si Dumnezeu, ca stia ca va invia.



              Ca sa intelegem cum se cuvine acest strigat, se cuvine sa facem cateva precizari:

In primul rand trebuie sa afirmam ca Hristos a fost si Om, nu doar Dumnezeu.
Ca Om a trait realmente ce traieste tot omul. A trait real starea noastra omeneasca pana la capat. Parintele Nicolae Steinhardt afirma ca aceste cuvinte sunt proba absoluta a validitatii rastignirii. Strigatul de pe cruce dovedeste integritatea si seriozitatea jertfei, o impiedica a fi o farsa. La fel am fi facut si noi. Am fi strigat in fata durerii. Iar atat de autentic si de serios a strigat Domnul, incat mai tarziu tuturora nu le venea sa creada ca a inviat. Strigatul Domnului e dovada ca pe cruce nu s-au desfasurat simboluri, ci s-a petrecut o suferinta reala. Probabil ca daca L-am fi auzit rostind aceste cuvinte, am fi fost ispititi sa rostim precum iudeii: "Pe altii i-a mantuit, iar pe Sine nu poate sa se mantuiasca!" (Matei 27, 42).

Chiar daca avem parte de acest strigat, Hristos pe cruce n-a incetat sa fie si Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur sustine ca Mantuitorul a rostit cuvintele profetice Eli, Eli, lama sabahtani? dupa ce s-a luat intunericul, pentru a intelege iudeii ca nu murise pe cruce, ca El Insusi facuse intuneric pe pamant. Ori daca ar fi incetat sa mai fie si Dumnezeu, nu ar fi putut aduce intunericul. Parintele Nicolae Steinhardt spune ca in rostirea cuvintelor "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit"?, natura omeneasca pare sa fi predominat, dupa cum a predominat cea dumnezeiasca pe muntele Taborului la Schimbarea Sa la Fata.

In al doilea rand prin aceste cuvinte Domnul doreste sa ne atraga atentia ca in viata noastra vom avea parte de stari de parasire din partea lui Dumnezeu. Si dupa cum Domnul nu S-a dat jos de pe cruce ci a primit moartea, tot astfel nici noi nu trebuie sa dam inapoi. Harul vine si pleaca, spun Sfintii Parinti. Harul se retrage ca omul sa inseteze mai mult dupa Dumnezeu. Persoana care a cunoscut viata traita prin har, nu mai poate afla odihna in nimic din cele prezente in aceasta lume, doreste din nou harul. Iar cand l-a dobandit dupa retragere, are parte de o netulburata pace.

Indiferent de durata si intensitatea parasirii, Dumnezeu nu ne abandoneaza niciodata pe deplin.

Din acest motiv, aceasta parasire dumnezeiasca poate fi numita mai degraba ascundere sau micsorare a harului, decat lepadare sau parasire si are drept scop mantuirea si nu nimicirea omului.

Adrian Cocosila
.

8 aprilie 2018

DE PASTE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


La timpul inverzirii si-al plansului de miei,
La vremea Patimirii, pentru-omenesti pacate,
Sa ne-aplecam o clipa, crestini, dar si atei,
Ca oameni suntem toti, chiar dincolo de toate!

O vreme-n care poate, sa ne oprim putin,
Din rosturile noastre, ca sa-ntelegem vrerea,
Si sensul Jertfei Sale, ca sa ne mantuim,
Ca de la Domnul, toti, sa dobandim puterea!

Ne fie sarbatoare in trup, dar si in vise,
Si pururea ne fie, in viata sarbatoare,
Lasati, azi, voi, crestini, ferestrele deschise,
In suflet...sa primiti doar binecuvantare!

Lumina si-Nviere sa curga peste noi,
Ne fie pace-n suflet, aproapele ne fie,
Ca fratele, ca sora... la vreme de nevoi,
Alaturi sa ne stam, la ceas de bucurie!

Cand cerul se deschide, la ceas de sarbatoare,
Dumnezeiasca Jertfa, uniti, sa o cinstim,
Iar Pastele ne fie LUMINA si IERTARE,
Sa nu uitam, ca oameni... suntem...
Sa ne iubim!

(CAMELIA STAN - De Paste...)

19 aprilie 2017

DIALOGUL INVIERII.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


      - HRISTOS A INVIAT!
      - ADEVARAT A INVIAT!

-Crezi tu cu-ntreaga ta  fiinta,
 Ca-n moartea Sa e-a ta-nviere?
 Sau spui si tu, c-asa spun  toti,
 Tinand ascuns-a  a ta parere...,

Fiind un mort intre cei morti?
   - Dar oare cum sa cred orbeste,
 Ca pot sa mai invie mortii?
 Dac-ai murit, esti dus pe veci,
Asa cum ne e datul sortii!
Ca mai invii... sunt vorbe seci...

   - Daca nu crezi frate, crestine,
Ca pentru toti va fi-nviere,
Atunci nu  crezi nici in Hristos!
Credinta ta-i venin si fiere,
 Si Pastile-s fara folos!

   Dar oare pentru cei ce-njura,
Si bea  alcool si cleveteste,
Hristos, in el, e inviat?
O, nu ! El inca patimeste,
 El inca sta crucificat.

   De crezi ca este Inviere,
Marturiseste cu-a ta viata,
Si fi model de ucenic,
Alfel, credinta ta semeata,
Te-juta doar sa fii nimic.

         - HRISTOS A ANVIAT!
         - ADEVARAT A ANVIAT!

E un salut al bucuriei,
E-o-nalta binecuvantare,
Cu moartea pe  moarte calcand,
E slava vietii viiitoare,
 Primesti iertare, doar iertand!

primit de la preot Ioan

2 mai 2016

BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: SFINTELE PASTE!.avi

BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: SFINTELE PASTE!.avi Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit".citat din Sfântul Ioan Gură de Aur


mai multe cititi aici ...
4casaluidumnezeu.blogspot.ro/2016/04/despre-sfintele-pasti.html

19 mai 2013

ÎNVIEREA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




    Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,
    Al morţii rece spirit se strecura-n tăcere;
    Un singur glas îngână cuvintele de miere,
    Închise în tratajul străvechii evanghelii.

    C-un muc în mâni moşneagul cu barba ca zăpada,
    Din cărţi cu file unse norodul îl învaţă,
    Că moartea e în luptă cu vecinica viaţă,
    Că de trei zile-nvînge, cumplit muncindu-şi prada.

    O muzică adâncă şi plină de blândeţe
    Pătrunde tânguioasă puternicile bolţi:
    "Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colţ,
    Înveninând pre însuşi izvorul de vieţe,

    Nimica înainte-ţi e omul ca un fulg,
    Ş-acest nimic îţi cere o rază mângâioasă,
    În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase
    A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg".

    Apoi din nou tăcere, cutremur şi sfială
    Şi negrul întuneric se sperie de şoapte...
    Douăsprezece pasuri răsună... miez de noapte...
    Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală.

    Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
    Colo-n altar se uită şi preoţi şi popor,
    Cum din mormânt răsare Christos învingător,
    Iar inimile toate s-unesc în armonie:

    "Cântari şi laude-nălţăm
    Noi, Ţie unuia,
    Primindu-l cu psalme şi ramuri,
    Plecaţi-vă neamuri,
    Cântând Aleluia!

    Hristos au inviat din morţi,
    Cu cetele sfinte,
    Cu moartea pre moarte călcând-o,
    Lumina ducând-o
    Celor din morminte!"

    Mihai Eminescu

6 mai 2013

PASTE FERICIT


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Siroaie de sange iti curg pe obraz,
Si-n ochii Tai lacrimi s-ascund;
Sub lemnul durerii Tu luneci si cazi,
Iar spinii in carne-Ti patrund.

Adanca-I durerea ce-n suflet o strangi!
Urcusul Golgotei e greu.
Iar cel pentru care Tu suferi si plangi,
Iisuse, Iisuse sunt eu.

Sub ploaia cumplita a pumnilor grei,
Te rogi pentru cei ce Te bat:
Parinte, ai mila de dusmanii mei,
Si iarta-i, ei nu stiu ce fac!

Tu om al durerii, de toti parasit,
Pe cruce Te stingi luminand.
A mortii putere prin moarte-ai zdrobit,
In lume speranta-aducand.

Iisuse, la Tine ma-ntorc azi cait,
Si stiu ca Tu n-o sa ma certi,
Eu, omul cel josnic ce-atunci Te-am lovit,
Plangand azi Te rog sa ma ierti!


4 mai 2013

Hristos a inviat!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE ...
                                   






Cum şi-a dat seama Maica Domnului că Iisus A MURIT



DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Obiceiul vopsirii ouălor a apărut încă din timpuri stravechi, fiind întâlnit la chinezi, cu 2.000 de ani înainte de naşterea lui Iisus Hristos. Pe atunci, ouăle erau oferite în dar, fiind considerate simbol al echilibrului, creaţiei, fecundităţii, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii.



Acest obicei al vopsirii ouălor s-a transmis apoi creştinilor şi încă este practicat în ţările din Europa şi Asia. Dacă în unele ţări din Europa, obiceiul s-a restrâns ori a dispărut, la noi a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolistica motivelor şi perfecţiunea realizării.



Legende creştine

Folclorul a păstrat şi a transmis până la noi mai multe legende creştine, care explică de ce de Sărbătoarea Paştelui trebuie să avem pe masă şi ouă roşii alături de alte bucate tradiţionale, cum sunt friptura de miel, cozonacul, pasca.



Una dintre legende spune că, pe când Iisus era chinuit pe cruce, mama Sa a plecat spre Pilat cu un coşulet de ouă, gândind ca în acest fel să îl înduplece să-l ierte pe fiul său. Pentru că la un moment dat a obosit, Maica Domnului s-a aşezat la umbra unui copac să se odihnească şi, când s-a ridicat, a văzut că ouăle din coş se înroşiseră. Şi-a dat seama că fiul ei, Iisus Hristos, deja murise.

Oameni neîncrezători

O alta legendă spune că, în ziua răstignirii şi a morţii lui Iisus Hristos, toate ouăle din lume s-au înroşit. În altă poveste se spune că chiar Maica Domnului ar fi pus un coş cu ouă sub crucea pe care fiul ei era răstignit. Erau ouăle pe care voia să le dea soldaţilor ca să îi înduplece să aibă milă de fiul ei. Sângele Mântuitorului, simbol al vieţii, care a curs peste ouăle din coş, le-a înroşit.



Când un soldat a năvălit în casă să îl anunţe pe Pilat că Iisus a înviat, acesta, neîncrezător, a luat un ou în mână şi a spus: Când se va înroşi acest ou în mâna mea, atunci va învia Hristos. Pe dată oul din mâna lui Pilat s-a înroşit, dovada că Iisus a înviat.

În alte variante ale legendei, nu Pilat, ci alţi oameni neîncrezători ar fi fost convinşi că Iisus Hristos a înviat văzând cum ouăle se înroşesc singure.
Se spune că ouăle de pe masa de Paşte, cu semnificaţie religioasă, cele care simbolizează jertfa Mântuitorului, sângele vărsat şi bucuria Învierii, trebuie să fie întotdeauna roşii.



Vă doresc "Sarbători pascale" fericite!


28 aprilie 2011

Invierea Domnului - Sfintele Pasti

DOAMNE AJUTA!


Pastile este cea mai veche si cea mai importanta sarbatoare crestina, fiind celebrat inca din epoca apostolica. Sfantul Apostol Pavel a fost primul care i-a vorbit despre Sarbatoarea Pesah, a evreilor, lui Iisus Hristos si i-a indemnat pe crestini sa-l omagieze pe Mantuitor. Numele de Pasti a fost rostit de primii crestini la comemorarea anuala a Cinei celei de Taina. In primele veacuri ale crestinatatii, sarbatoarea s-a numit Pastile Crucii si Pastile Invierii. Cu timpul, intelesul cuvantului Pasti s-a restrans numai la Sarbatoarea Invierii. Celebrarea incepea dupa prima luna plina ce urma echinoctiului de primavara. Deoarece data Pastelui este legata atat de echinoctiul de primavara, cat si de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse si complicate, mai ales ca multe orase mari nu luau in consideratie aceeasi zi pentru echinoctiul de primavara. Sfintii Parinti de la Sinodul I Ecumenic au stabilit, in anul 325, ca toata crestinatatea sa sarbatoreasca Pastile in prima duminica cu luna plina a echinoctiului de primavara, fara a fixa precis data acestui echinoctiu. Urmand aceasta regula, Pastile nu putea fi mai devreme de 22 martie si mai tarziu de 25 aprilie.
Aceste zile ale celei mai importante sarbatori crestine care si-a pastrat pana in prezent farmecul si semnificatia, aduc fiecaruia dintre noi un moment de liniste sufleteasca si de apropiere de familie. Farmecul deosebit este dat atat de semnificatia religioasa cat si de traditii: oul pictat sau incondeiat, iepurasul, masa cu mancaruri traditionale, cozonac, pasca, miel, slujba de sambata seara cu luarea luminii. In seara de Inviere, conform traditiei, toata lumea merge la biserica pentru a participa la slujba si pentru a lua lumina. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor Pasca, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma. Fiecare credincios poarta in mana o lumanare aprinsa din lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.
Catolicii si ortodocsii sarbatoresc Pastile decalat, dar lumea ortodoxa de rit vechi sau nou a convenit sa-l celebreze in acelasi timp. Culte precum cel penticostal, adventist sau baptist sarbatoresc Pastile alaturi de religia majoritara - in Romania alaturi de ortodocsi, iar in Occident alaturi de catolici. Indiferent de confesiune, Invierea lui Iisus este momentul pe care intreaga lume il sarbatoreste in acelasi spirit, chiar daca la date diferite. Slujba de Inviere incepe de la miezul noptii, practicata inca din Evul Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiunea spre biserica.


Asa cum se obisnuieste din strabuni, slavitul praznic al Invierii Domnului este intampinat cu salutul crestinesc: "Hristos a inviat!" spus cu toata inima, la care raspundem senini, cu toata convingerea: "Adevarat a inviat!" Invierea lui Iisus este pentru noi crestinii o certitudine, un adevar de credinta si totodata un adevar istoric, un adevar suprarational devenit fapt istoric, realitate. Este o minune a lui Dumnezeu demonstrata istoric, un miracol inscris cu martori in filele istoriei, pentru eternitate.
Tinand seama de cele doua naturi unite tainic in persoana lui Iisus, cea omeneasca si cea divina, Invierea Domnului este, dupa cele doua firi, istorie si miracol, fapt istoric si divin totodata. Ca fapt istoric, evenimentul Invierii s-a petrecut pe cand, la Roma, domnea imparatul Tiberiu iar in Palestina guvernatorul Pilat.
Invierea Domnului este un eveniment probat cu martori, numerosi fiind cei ce L-au vazut si-au stat de vorba cu El dupa Invierea Sa. Primul martor a fost Maria Magdalena, dar L-au vazut si-au stat de vorba cu El si femeile mironosite. Petru si Ioan au fost primii Sai ucenici care au alergat la mormant, dar l-au gasit gol, acolo aflandu-se numai giulgiul de inmormantare. Ei au crezut ca Domnul a inviat cu adevarat, dupa cuvantul Scripturii. In aceeasi zi, Iisus s-a aratat celor doi ucenici Luca si Cleopa, care mergeau spre Emaus, iar in seara aceleiasi zile s-a aratat ucenicilor Sai, care se adunasera de frica iudeilor, intr-o casa, zicandu-le: "Pace voua! Eu sunt, nu va temeti".
Un martor cu totul incontestabil ca Iisus a inviat este Sfantul Apostol Pavel, care, intalnindu-se si stand de vorba cu El, pe drumul Damascului, din adversarul cel mai de temut al lui Iisus si al crestinilor, a devenit Apostolul neamurilor, marele propovaduitor si martor al Invierii Domnului.
In afara de martorii invierii Domnului sunt si marturiile acestora din care reiese in mod cu totul evident ca Invierea Domnului e un eveniment istoric a carui realitate nu poate fi pusa la indoiala sau inlaturata din memoria istoriei. Un sir neintrerupt de crestini au vestit-o si si-au dat viata marturisind-o in decursul istoriei. Certitudinea Invierii Domnului sta la temelia crestinismului si este izvorul nadejdii noastre in invierea cea de obste.

                                                                  Miracolul Invierii

Privita dupa natura divina a persoanei lui Iisus, Invierea Sa e un miracol, pentru ca El n-ar fi putut invia, daca n-ar fi fost si Dumnezeu in acelasi timp. Mantuitorul ca Fiu al lui Dumnezeu n-a fost niciodata lipsit de putere dar, vietuind ca om, intr-o desavarsita smerenie si umilinta, nu si-a aratat puterea Sa divina. Inviind din morti, Mantuitorul nu s-a intors la viata Sa de mai inainte de moarte, in trupul Sau omenesc, asemenea lui Lazar din Betania, fiicei lui Iair sau fiului vaduvei din Nain, pe care Iisus ii inviase din morti. Acestia, fiecare la sorocul cuvenit, au murit din nou, fiindca ei imbracasera la inviere trupurilor lor pamantesti supuse osandei mortii din pricina pacatului.
Invierea lui Hristos care a urmat unei parodii blasfemiatoare de judecata, dupa oprobiul Rastignirii, moartea si chinurile istovitoare, ingroparea in mormantul inchis, pecetluit si pazit bine de strajeri, dupa bucuria lui Iuda, a lui Caiafa si a lui Varava, dupa explozia de ura, de minciuna si de rautate, a biruit, pentru El si pentru noi.
Prin moartea si Invierea Lui credem si ne mantuim si traim in marile idei morale care au devenit patrimoniul spiritual al intregii omeniri. Invierea lui Hritos a rupt valul care acoperea omului misterul existentei post-mortem, a deschis vietii omenesti o privire spre zarea vesniciei, a luat mortii rolul si caracterul de sfarsit tragic si dureros.
Iisus Hristos "a fost dat mortii in trup", cum spune Sfantul Apostol Petru, dar "a fost facut viu in duh", a murit in trup omenesc, dar a inviat in trup dumnezeiesc. Cu trupul Sau innoit si desavarsit, deplin induhovnicit, Iisus a trecut prin piatra mormantului sau, prin usile incuiate ale camerei unde erau Sfintii Apostoli. Cu acelasi trup duhovnicesc s-a inaltat la cer in vazul Sfintilor Sai Apostoli. In felul acesta, inviind din morti, Mantuitorul S-a descoperit ca adevarat Fiu al lui Dumnezeu, Domnul si Mantuitorul nostru. Pe scaunul maririi, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh in ceruri sade si aici cu noi este, in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.


   Intrucat Mantuitorul "a gustat moartea pentru fiecare om", oamenii toti au fost rascumparati de sub osanda mortii. Din marea lui dragostea fata de noi, Dumnezeu, iertandu-ne greselile, ne-a daruit si viata in duhurile noastre, facandu-ne vii impreuna cu Hristos.
Fie ca Invierea Domnului, sarbatoarea sarbatorilor si praznic al praznicelor, sa aduca bucurie in toate casele si inimile credinciosilor. Pretutindeni unde este inchinat Domnul nostru Iisus Hristos, ziua Invierii Lui sa reverse mai multa lumina in cugetele noastre, mai multa bunatate in oameni, multa liniste si spor intru toate.
Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn, este bucuria si nadejdea noastra cea mai mare, in fiecare zi si ceas al vietii noastre de crestin. In aceasta biruinta credem si izbandim, cantand imnul triumfului crestin: HRISTOS A INVIAT!
de Attila Varga
..................................
Ce minunata esti tu ,primavara....
Autor: Maria Luca

Ce minunata esti ,tu ,primavara,
cand viata-n jur renaste tumultos,
cand mugurii pe ram se desfasoara,
si ceru-i mai albastru,si campul mai frumos.

Iubesc zefirul bland si razele de soare
ce dulce imi mangaie obrazul obosit,
si apa care canta in sipot de izvoare,
si pasarea ce zboara c-un dor namarginit.

Natura se imbraca in strai de sarbatoare,
o sarbatoare sfanta cand Domnu-a inviat!
La poala crucii Sale venim cu mic cu mare,
sa-i multumim ca-n jertfa-i de moarte ne-a salvat!

Isus si-a dat viata pe cruce , la calvar,
cand blanda primavara impodobea pamantul,
apoi a inviat si ne-a adus in dar
o viata pe vecie....asa spune cuvantul.

Veniti acum cu totii , veniti sa ne-nchinam
in fata celui care din morti a inviat!
Veniti cu osanale si imnuri sa-I cantam
caci ne-a saivat de moarte si viata El ne-a dat ! Amin!

.............................................
http://www.youtube.com/watch?v=Usd2V8_CogYCe mare esti Tu - negativ + versuri
http://www.youtube.com/watch?v=C3Y2Q1IJpZk Ramona Ibanescu - Ce mare Esti
http://www.youtube.com/watch?v=qvxlkIL9BMsEkkl... mare esti TU
http://www.youtube.com/watch?v=qNXfkuMCzlQCe mare esti tu Alin Timofte
http://www.youtube.com/watch?v=PoqB0htXL-4Ce Mare Esti Tu - Bethania's
http://www.youtube.com/watch?v=cX8CkK-iOxoCoru... Zorilor - Ce Mare Esti.wmv

Am si un CADOU de IEPURAS. primit si desigur din inima daruit:
http://www.360tr.com/kudus/kiyamet_eng/index.h...
Si filme multe, multe....Tot primite si cu drag cu IEPURASUL trimise.http://www.metacafe.com/

Si desigur urarea mea pentru voi dragii mei dragi prieteni virtuali. Din pacate numai virtuali pana acum,nu am reusit sa cunosc inca si in realitate pe nici unul din voi,dar sa stiti ca imi sunteti dragi si VA IUBESC.

Un suflet viu,care traieste,ii lasa Domnului primul loc intru toate si cel putin o farama de inima pentru semeni.Sa aveti rabdarea si seninatatea de a descoperi BUCURIA ca nu sunteti singuri.Domnul a coborat la iad pentru a-i sfarama portile. Invierea lui Isus este adevarul fulminant al credintei noastre.

Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse sănătate, iubire şi bucurii, iar Lumina să vă ridice sufletele şi să vă însoţească paşii pe drumul vieţii.

Dumnezeu să vă dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, o binecuvântare la fiecare pas şi un răspuns la fiecare întrebare.

Sarbatori fericite si binecuvantate! Cristos a inviat!

.......................................

Astãzi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necãjite si mânjite,
Zece ouã înrosite .

Un ou alb , abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce vã este , frãtioare,
- Ce vã doare ?
Nu vã ninge, nu vã plouã,
Stati gãtite-n hainã nouã,
Parcã, Dumnezeu mã ierte,
N-ati fi ouã...

- Suntem fierte !
Zise-un ou rotund si fraise
Lânga pasca cu orez.
Si schimbindu-si brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pân'la urmã tot nu scap!
- Ne gãteste de paradã .
- Ne ciocneste cap în cap
Si ne zvârle coaja-n stradã...
- Ce rusine!
- Ce dezastru!
- Preferam sã fiu omletã !

- Eu, de m-ar fi dat la closcã ,
As fi scos un pui albastru...

- Si eu unul violet...
- Eu, mai bine-ar fi sã tac:
Asa galben sunt, cã-mi vine
Sã-mi închipui cã pe mine
M-a ouat un cozonac !...

( La Pasti - George Toparceanu )

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ