CUNUNA LUI HRISTOS

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

V-ati intrebat vreodata din ce a fost impletita cununa lui Hristos ? Multi vor spune : din spini ! Dar nu orice fel de spini, ci din spin târâtor ! Aceasta specie este fara floare, fara frunze...numai niste nuiele elastice, pline cu spini ascutiti, care se intindeau in tot pietrisul si bolovanisul drumurilor din Ierusalim.
E atat de dureros incat de te-ar intepa in picior, imediat s-ar umfla si s-ar innegri locul, de parca acel spin ar fi otravit...iar in vremea aceea, ca sa fie scos de catre un doctor, ar trebui sa fie scos cu o bucata din locul in care s-a infipt pentru ca alta posibilitate nu exista.
Ganditi-va acum : cununa lui Hristos a fost impletita din trei nuiele de spin târâtor care aveau patruzeci si doi de spini ! Iata marturia lui Sotirios Crotos, unul din cei saptezeci de ucenici si unul dintre cei care au ajutat la coborarea de pe Cruce a lui Hristos ( Sotirios Crotos, inainte sa-l intalneasca pe Hristos practicase medicina) :
,,...Coroana de spini era foarte indesata pe cap.Am zis in gand :,,Doamne ajuta-ma!".Mi-a dat in gand sa torn ulei de jur imprejurul ei, pe dedesubt.Am turnat si cele trei nuiele de spin tarator au iesit, LASAND SPINII INFIPTI IN CAP....
Doamne Dumnezeule, tot capul era numai cheaguri de sange, amestecate cu par.I-am spalat capul, l-am masat usor cu ulei de migdale si am cules usor toti spinii, LASAND IN URMA LOR GAURI, CU TOTUL PATRUZECI SI DOI

.L-am uns cu uleiuri aromate si mirodenii.L-am pieptanat.Fata si gatul erau numai siroaie de sange, iar barba plina de scuipat.
Ah ! Spatele, tot spatele, de la umeri la brau era o masa de carne.In douazeci si sase de ani de practica a medicinii am intalnit bolnavi rupti, flagelati,arsi de vii, cu ochii scosi, ciopartiti, batuti, jupuiti, dar n-am intalnit un spate asa de sfaramat si faramitat.
Vai ! Cata durere a putut rabda fara murmur.Nu e de mirare, ca la fiecare pas cadea...."
Deci cine putea sa bea acest pahar al durerii ??? Numai un singur OM..numai Cel care a venit sa ne rascumpere si care a purtat toate crucile si pacatele firii omenesti, numai Cel care a impacat Cerul cu Pamantul si pe Om cu Dumnezeu : IISUS HRISTOS.
Si cata suferinta trupeasca a indurat , nu aceasta a fost cea mai crunta ! 

TREI MARI SI IUTI DURERI A AVUT DOMNUL :

- cand i-au intins soldatii trupul pe Cruce de I s-au desfacut toate incheieturile( Crucea fiind mare si trupul Sau delicat).Atunci s-a implinit proorocia lui David :,,Numarat-au oasele mele"
- cand a vazut ca nu multi s-au intors la credinta si si-a varsat sangele in zadar
- cand a vazut-o pe Preacurata Maica Sa zdrobita de durere la picioarele Crucii .

                                                                 RUGĂCIUNE
                                                                          DE
                                                                  MULTUMIRE

Multumim, Multmilostive Doamne, ca ai primit a pogori din inaltimea Sfintei Tale maretii si a Te rastigni de bunavoie pe Cruce ca sa ne scoti pe noi din adancul iadului si din legaturile pacatului si sa ne aduci Duhul Tatalui.Pe Acesta, Preasfinte Dumnezeule, nu-L lua de la noi, nici Preacuratele, Preacinstitele si de Viata Facatoarele Tale Taine, ci binevoieste a ne curati, lumina si mantui cu ele, Dumnezeul parintilor nostri, si pe noi, pacatosii, si pe tot neamul nostru mic si mare, viu si adormit.Amin !

                                                                                                                                de Eliana Popa

Multe lacrimi varsă omul

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...DORUL DE TINE..

de Preot Sorin Croitoru

Multe lacrimi varsă omul într-o viață de creștin..
Unele mai cu dulceață, altele cu-amar și chin,
Dintre toate-acestea însă, plânsul mai chinuitor
Este plânsul după Domnul, este plânsul cel de dor..

Plânsul omului ce-'n viață a pierdut și-i supărat
Se alină, însă plânsul cel de dor nu-i mângâiat!
Plânge mama după fiică, tatăl, dup'-al său fecior,
Dar eu plâng fără odihnă de dumnezeiescul dor..

Vino Doamne și oprește plânsul meu nepotolit,
Căci mai mare Ți-e pedeapsa decât fapta ce-am greșit..
Ceartă-mă în alte feluri, bate-mă cu biciul Tău,
Dar nu mă lipsi de Tine, că acesta-i mare rău!

Findcă dragostea de Tine este foc mistuitor,
Este fier topit ce curge: arde inima de dor!
Ce mă pedepsești, Hristoase, cu pedeapsa cea mai rea?
Focul Tău ce-mi arde-'n oase, pustiește viața mea!

Eu nu plâng din amăgirea unor pofte ne-'mplinite;
Lacrima ce-mi varsă ochiul e a inimii rănite..
Taina arătării Tale, ce o am în amintire,
Smulge lacrimi de tristețe care-mi cad fără oprire..

Numai Tu, Iisuse Sfinte, poți să faci să nu mai cadă:
Nu-mi încețoșa privirea, lasă-mi mintea să Te vadă,
Să se bucure, săraca, și să uite de durere,
Ca și Sfinții Tăi Apostoli după Sfânta Înviere!

Fă-Ți din nou Împărăție înăuntrul celui care
Te întâmpină cântându-Ți și ținând în mâini stâlpare:
Binecuvântat ești Doamne, Ziditor, Stăpân și Frate,
Vino cu a Ta putere să mă aperi de păcate!
amin

Acatistul Maicii Domnului Grabnic Ascultătoare si Ajutătoare

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE!
BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

PSALTIREA MAICII DOMNULUI - CATISMA INTAIA - PSALMUL 1

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE!
BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

TÂLHARUL SI CUVIOSUL

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



( de Eliana Popa)

Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștrii și Părinții in vreo carte !
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !

Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !

,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !

Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !

Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :

,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"

O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !

De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"

S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"

Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !

Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"

( după o pilda ortodoxă )

Cât costă un zâmbet?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Duminica a XXXI-a după Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon), Luca 18, 35-43:

„În vremea aceea, pe când Se apropia Iisus de Ierihon, un orb şedea lângă drum, cerşind. Şi, auzind el mulţimea care trecea, întreba ce se întâmplă. Şi i-au spus că trece Iisus Nazarineanul. Şi el a strigat, zicând: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine! Şi cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ţi milă de mine! Şi oprindu-Se, Iisus a poruncit să-l aducă la El; şi apropiindu-se, l-a întrebat: Ce voieşti să-ţi fac? Iar el a zis: Doamne, să văd! Şi Iisus i-a zis: Vezi! Credinţa ta te-a mântuit. Şi îndată a văzut şi mergea după El, slăvind pe Dumnezeu. Şi tot poporul care văzuse a dat laudă lui Dumnezeu.“


„Cinci sute! O mie! N-ai?”. Insistenţa cu care cere bani te face să te uiţi înspre dânsa… Şi neapărat trebuie să te întrebi: oare cere lei noi sau lei denominaţi? Zâmbetul aciuat în colţul gurii dispare însă cu repeziciune când vezi faţa celei care cere, când vezi trupul ei… „Cinci sute! O mie!”. Nu cere prea mult la urma urmei… Pentru ea timpul a rămas în loc pe vremea când încă se mai cerea o mie sau cinci sute de lei. Cizmele ei de cauciuc intră în contrast flagrant cu vitrinele unui nou deschis magazin de încălţăminte… aşijderea şi hainele ei fac de ruşine buticurile din apropiere care vând haine turceşti… ce să mai vorbim de miros… prezenţa ei este o batjocură la adresa civilizaţiei. Prin preajma ei unii îşi cară diplomatele pline cu acte sau cu alte lucruri valoroase… ea duce cu sine o plasă de plastic şi un băţ. „Cinci sute! O mie!”. Ce mai poţi lua cu banii ăştia astăzi? Te şi enervează cererea ei: numai atât? Nici nu ne mai uităm la ei când ne sunt daţi rest căci ne umplu inutil portofelele. Dar ei, ei îi trebuie cinci sute sau o mie…

Strigătul surd al orbului

Un cerşetor este personajul principal şi în parabola citită în Duminica a XXXI-a după Rusalii. Nu ştim mai nimica despre el. Dacă am voi să facem un documentar prin intermediul căruia să aflăm ce a fost el, ce a făcut în viaţa lui, cum a ajuns el acolo lângă drum, cerşind, ar trebui să ne lăsăm bătuţi. Nu ştim nici dacă era orb din naştere… nu putem să ne lamentăm că nu ştia cum arată soarele sau floarea de cireş… Ştim că era orb şi atât… şi că stătea lângă drum. Drumurile leagă oamenii între ei, şi pe drumuri sunt mai tot timpul oameni şi caravane… cel mai bun loc de găsit oameni mulţi sunt drumurile. Acestea sunt spaţiile publice cele mai aglomerate. Aşa că şi orbul cu pricina se afla lângă un astfel de drum nădăjduind spre mila trecătorilor.

Zic trecători, pentru că oamenii asta fac pe drumuri: trec încoace şi încolo, fără a se opri prea mult. Din întâlnirea trecătorilor cu orbul care cerşea lângă drum, ambele categorii au astfel de câştigat. Trecătorii nu sunt nevoiţi să suporte un cerşetor în alte locuri în care se stă, nu se umblă, iar orbul este scutit astfel de reproşuri şi de ghiontiri. Primii pot face astfel milostenie fără să se implice prea mult, cel de-al doilea este miluit fără măcar să ştie cui mulţumeşte… Lângă drum nu poţi zice nici un cuvânt de încurajare, nu poţi lega o prietenie, nu poţi să fii atent decât pentru scurtă vreme la cel de lângă tine. Ce mai, lângă drum se fac afacerile perfecte…

Strigătul rămas celebru

Mai ştia să facă ceva orbul din parabolă: să strige… să strige tare, ca să fie auzit. Defect profesional, ar spune unii. Căci orice orb care voieşte să fie luat în seamă trebuie să audă mai bine şi să strige mai bine decât alţii.

Este interesant că în imnele şi cântările Bisericii noastre, cuvintele şoptite nu sunt la mare cinste. Toată lumea strigă, chiar dacă o face în cămăruţa de taină a sufletului. Strigăm către Dumnezeu ca să ne audă şi să ne miluiască, iar către Născătoarea de Dumnezeu: Bucură-te Maică, pururea Fecioară! Strigăm împreună cu îngerii, cu oamenii şi la nevoie cu pietrele… Strigăm de bucurie şi strigăm la necaz, oricum strigăm cu glas mare, mărturisindu-ne astfel nevoia de a fi auziţi… Căci Dumnezeul nostru nu este surd… Pentru noi strigăm; pentru a ne auzi pe noi înşine că strigăm şi că astfel facem într-adevăr ceva pentru a fi luaţi în seamă… Şi orbul strigă: „Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!”. Iar strigătul său este întemeietor pentru toate liturghiile şi rugăciunile Bisericii.

Strigătul orbului din Ierihon se transmite şi astăzi, atât în celebrarea somptuoasă a Liturghiei bizantine, cât şi în plânsul smerit al celui ce caută mai presus de orice iertarea. Şi monahul şi vlădica, şi credinciosul şi învăţatul adaugă strigăt la strigătul orbului: „Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!”. Şi aşa se păstrează şi se duce mai departe strigarea, doar, doar, va auzi Cel ce a făcut urechea şi a sădit auzul.

Strigătul trist al bucuriei

Şi Iisus aude. Deşi era înconjurat de o mulţime, spune evanghelia, El aude strigătul orbului. Şi mulţimea îl ceartă pe orb... Cum, nu ştie orbul că oamenii trec pe drumuri fără a se întoarce mai apoi deloc înspre cei pe lângă care au trecut? Ce vrea orbul? Să strice învoiala? Să stea acolo, lângă drum, şi trecătorii să se prefacă cu isteţime că le pasă şi astfel el îşi va primi tainul... afacerea perfectă.

Dar orbul nostru, pentru că ştia să strige, învaţă să strige şi mai tare. S-a săturat să mai fie lângă drum... el vrea pe drum... el vrea pe Cale. Şi Iisus aude... Nu aude El strigătul unui cerşetor mulţumit că primeşte, ci strigătul unui cerşetor nemulţumit cu ceea ce primeşte. Aude Iisus, fiul lui David, un om care nu mai voieşte ca lumea să treacă pe lângă el, un om care doreşte să fie şi el în centrul atenţiei. Atenţie dorea orbul... nu pomană! Atenţie dorea orbul... nu pleaşcă! Voia şi el să salute pe cel de lângă el şi să se uite drept în ochii lui pentru a-i mulţumi după cuviinţă, voia să vadă şi el cum este zâmbetul pe faţa unui copil şi cum dau rod merii.

Voia să fie un om normal, şi mai ales, să fie tratat ca un om normal. Şi pentru asta vine la Iisus... acolo el şi Iisus este în centru, iar mulţimea este acum pe margine. El care a stat lângă drum se regăseşte împreună cu Cel ce este Calea spre Dumnezeu.

Va găsi ea, oare, un Fiu al lui David?

Pentru orb aşadar nu era atât de anormal faptul că nu vedea ci faptul că nevederea îl scotea din rândul oamenilor care se credeau normali şi care făceau chiar mare caz de normalitatea lor. Excluderea îl durea pe orb mai tare decât nevederea. Şi de aceea doreşte să vadă, şi de aceea vine la Iisus, fiul lui David.

Nevăzând încă, orbul ştie că normalitatea se dobândeşte numai în prezenţa lui Iisus Hristos. Şi de aceea vine la El... şi de aceea strigă cât îl ţin puterile. Şi cererea îi este îndeplinită pentru că a fost sincer şi pentru că a sesizat Cine este centrul acelei mulţimi care trecea pe lângă el, şi astfel s-a dus drept la ţintă, fără să mai întrebe sau să se codească. Iar Hristosul, care a venit să spună oamenilor tocmai aceste lucruri, îl priveşte cu simpatie pe acest om care îşi depăşeşte condiţia şi caută ceva mai încolo de drum şi de oamenii care trec pe dânsul. Şi atunci, îi laudă credinţa şi atunci o arată lucrătoare prin chiar faptul vindecării. Iar aceasta arată ca o mustrare faţă de toţi cei care trec fără să le pese şi faţă de cei care stau fără să le pese că celorlalţi nu le pasă.

Vindecarea a confirmat faptul că orbul era mai sănătos decât ceilalţi care îi spuneau să tacă. Vindecarea a adeverit că orbul era mai văzător decât cei care vedeau şi mai sprinten duhovniceşte decât cei care mergeau pe drum şi mai bogat decât aceştia şi decât caravanele lor. Orbul stătea pe lângă drum, e drept, dar stătea şi în faţa lui Dumnezeu cu inima curată şi neprihănită. Pe drum treceau afacerile, problemele, frustrările în chip de oameni, pe lângă drum stătea el, orbul care ştia că o vorbă bună şi un dram de înţelegere, o mână aşezată prieteneşte pe umăr şi o rugăciune scurtă valorează mai mult decât orice.

***

„Cinci sute! O mie! N-ai?”. Strigătul ei ne poate enerva, ne poate scoate de-a dreptul din sărite, ne poate strica ziua… dar nu ne poate lăsa insensibili. Sacoşa ei de plastic şi băţul ei, cizmele ei de cauciuc, mâinile îngheţate şi hainele murdare o arată că stă lângă drumul pe care toţi mergem grăbiţi înspre ale noastre probleme. Va găsi, oare, ea un Fiu al lui David?

Auzit-a orbul, Doamne...

...că Tu treci pe cale şi a strigat : Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă; şi chemându-l i-ai deschis ochii lui. Luminează cu mila Ta şi ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce strig şi grăiesc:
Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumuseţătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minţii mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse, izbăveşte-mă de tot chinul;
Iisuse, mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă ! (Icosul 4 din Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos)

text apărut prima oară în Lumina de Duminică din 22 ianuarie 2006
sursa text https://doxologia.ro/viata-bise…/predici/cat-costa-un-zambet
sursa foto https://str.crestin-ortodox.ro/…/124913_duminica_orbului1.j…

Cinstirea Icoanei Maicii Domnului " Potoleste intristarile noastre"

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

25 - Ianuarie

Icoana Maicii Domnului Potoleşte întristările noastre este prăznuită pe 25 ianuarie şi 9 octombrie. Însuşi numele acestei icoane este o rugăciune către Maica Domnului pentru izbăvirea de mai multe boli şi întristări, trupeşti şi duhovniceşti. 

Icoana a fost adusă la Moscova de către cazaci în vremea domniei ţarului Mihail Fiodorovici (1613-1645) şi se află în biserica Sfântului Nicolae din cartierul Sadovniki. În această biserică se păstrau înscrisurile despre multe din minunile petrecute la sfânta icoană, însă incendiul din 1771 a nimicit întreaga arhivă. S-a păstrat doar amintirea unei minunate arătări prin mijlocirea acestei icoane făcătoare de minuni, întâmplată în a doua jumătate a secolului XVII.
Dintre numeroasele minuni săvârşite în vechime de această Sfântă Icoană, s-a păstrat amintirea unei vindecări minunate, săvârşită în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.

O femeie de origine nobilă, care trăia departe de Moscova, a suferit pentru o lungă perioadă de timp de paralizia întregului corp. Deşi avea numeroase avantaje materiale, ea nu avea ceea ce este mai important - sănătatea. A consultat mulţi medici, dar nu a primit ajutor de la niciunul dintre ei, astfel încât ea îşi pierduse orice speranţă că se va face bine. În acest moment dificil, Născătoarea de Dumnezeu i s-a arătat în vis, spunându-i: Porunceşte să te ducă la Moscova. Acolo, în biserica Sfântului Nicolae, se află icoana Maicii Domnului cu inscripţia: Potoleşte întristările noastre. Roagă-te înaintea ei şi vei primi vindecare. În timpul arătării, femeia a văzut icoana Preasfintei. Când s-a trezit, i-a rugat pe cei ce o îngrijeau să o ducă la Biserica Sfântului Nicolae din Moscova.

După un drum anevoios au ajuns în Moscova şi au descoperit, în cele din urmă, biserica Sfântului Nicolae. Intrând cu credinţă, femeia bolnavă s-a închinat la toate icoanele, dar nu văzuse icoana care ce apăruse în visul ei. Pentru aceasta, a început să-i povestească preotului despre visul cel minunat. Preotul a poruncit paraclisierului să aducă din clopotniţă toate icoanele Maicii Domnului care erau păstrate acolo. Printre icoanele vechi şi prăfuite au descoperit o icoană a Maicii Domnului cu inscripţia Potoleşte întristările noastre.

Văzând icoana, femeia bolnavă a strigat cu bucurie: Ea este! Ea este!
După ce s-a săvârşit un acatist al Maicii Domnului înaintea Sfintei Icoane, femeia bolnavă s-a ridicat pe picioarele ei, fără niciun ajutor şi apoi, neavând nevoie de sprijin, a plecat în biserică prin propriile puteri. Prin mila Împărătesei Cerurilor şi prin credinţa ei fierbinte, femeia s-a întors acasă complet sănătoasă.

Această tămăduire a avut loc la data de 25 ianuarie 1760, zi pe care Biserica Rusă a închinat-o prăznuirii acestei icoane făcătoare de minuni, alcătuind şi slujba şi acatistul în cinstea ei.
Suferinzi din toate oraşele au început să sosească la icoana nou descoperită şi puterea lui Dumnezeu s-a arătat în numeroase alte minuni săvârşite la această icoană. Un număr foarte mare de minuni s-au săvârşit la Icoana Maicii Domnului Potoleşte întristările noastre şi în timpul epidemiei din anul 1771.

Mai multe copii ale icoanei Potoleşte întristările noastre au fost realizate şi împărţite în întreaga lume, numai în Moscova aflându-se patru icoane purtând acelaşi nume care au fost preamărite prin numeroase minuni. Icoana Potoleşte întristările noastre o înfăţişează pe Maica Domnului ţinând mâna stângă sub cap, care este uşor înclinat. Aceasta sugerează că Născătoarea de Dumnezeu ascultă lacrimile şi rugăciunile tuturor credincioşilor care apelează la ea, în nevoile, necazurile şi întristările lor. Cu mâna dreaptă, Fecioara Maria ţine Pruncul Iisus. Mântuitorul ţine în mâinile sale un sul desfăcut înaintea Lui, pe care sunt înscrise următoarele cuvinte:

Judecaţi cu dreptate, arătând milă unii faţă de alţii, nu jigniţi văduvele şi orfanii şi nu ţineţi răutate în inima voastră faţă de fratele vostru.

Rugaciune la Maica Domnului prin Icoana Facatoare de Minuni “Odighitria” si Braul Ei de la Manastirea Mihai Voda

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                                                         Rugaciune la Maica Domnului prin
                                           Icoana Facatoare de Minuni “Odighitria” si Braul Ei
                                                             de la Manastirea Mihai Voda

„Bolile cele grele le tămăduieşti si Dăruieşti Ajutor cald celor ce cer de la Tine , Născătoare de Dumnezeu , Curată Îndrumătoare ; 
De aceea Propovăduim Pururea Minunile Tale pe care le Faci neîncetat .
Mai Luminos decât soarele este pretutindeni Acoperământul Tău , Fecioară ;
Tu Vindeci boala cancerului si Dezlegi legăturile nerodirii celor ce cu evlavie cer Harul Tău , Cinstită Indrumătoare .
Pe Tine aflându-Te Zid si Mângâiere Dumnezeiască ,
Mânăstirea Mihai Vodă se Măreşte cu Icoana Ta cea Sfântă ,
Născătoare de Dumnezeu , Indrumătoare ;
Pe care tot glasul O Lauda ca pe O Păzitoare si Mare Scăpare .
Slava Tatălui si Fiului si Sfântului Duh !”
                                                                                                                                         Amin !

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului „Hodighitria” de la Biserica Mihai Voda – Bucuresti

21 ianuarie: BUCURESTI – Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului
Intr-o publicatie ASA – Bucuresti, parintele Adrian Beldianu de la Biserica Mihai Voda marturiseste despre descoperirea valorii Icoanei de la Sfantul Munte Athos, detinuta de biserica. In ziua de 18 aprilie 1994, Icoana a fost gasita fierbinte. Parintele s-a hotarat sa o dea imediat spre restaurare, ea fiind intr-o stare nu foarte buna.
Doamna Irina Predescu, restaurator specialist de icoane cantacuzine, s-a aratat foarte interesata de acest lucru, observand pe ea o inscriptie cu numele „Odighitria” si un an de donatie, 1666, de catre monahul Ioan de la Rusicon. Pe spatele Icoanei se afla paramanul calugaresc (purtat de calugari cateva zile dupa calugarire), motiv pentru care Icoana se numeste si „Paramythia”. In timp ce parintele culegea date despre istoricul si slujba Icoanei, de la Manastirea Xenofon din Sfantul Munte, Icoana singura s-a descoperit a fi facatoare de minuni. Mai Intai, la zilele de praznuire a Maicii Domnului, Fecioara Maria din Icoana Isi schimba fata, se Imbujoreaza, Isi misca buzele. La momente mai grele pentru biserica, Maica Domnului se Intristeaza, lucru vizibil In Icoana.
Mai multe persoane care s-au rugat Inaintea Icoanei, pentru vindecarea sterilitatii, s-au vindecat.
Acestea au citit Paraclisul Icoanei Maicii Domnului si Acatistul Bunei Vestiri. Multe alte feluri de neputinte si boli s-au vindecat prin rugaciune si mila Maicii Domnului. Din istoricul Icoanei se desprinde si faptul ca este izbavitoare de cancer. La manastirea Xenofon din Sfantul Munte se afla o Icoana asemanatoare cu aceasta, care poarta acelasi nume, „Odighitria” („Hodighitria”), datata 1786. Se presupune ca Inaintea acestor doua Icoane a mai existat o alta, care le-a servit de model, In prezent pierduta sau ascunsa, Intrucat „icoanele noi se pictau dupa cele vechi facatoare de minuni, dupa un ritual foarte strict. Adica: Icoana facatoare de minuni se spala cu apa curata (prima apa scoasa din fantana In ziua aceea). Apoi, cu apa astfel sfintita, se spala lemnul icoanei celei noi, gata pregatit pentru a fi pictat, pentru ca darul primei icoane sa treaca la urmatoarea”, ne spune parintele Adrian de la Mihai Voda (de pe str. Sapientei).
Maica Domnului sa ne Binecuvanteze !
Biserica Manastirii Mihai Voda este una din bisericile ce au fost vizate pentru demolare, In timpul regimului comunist. Ea a fost translatata In panta, de pe dealul pe care fusese ctitorita de Mihai Viteazul, In anul 1985, pe o distanta de 289 m.

http://arhiva.lonews.ro/uncategorized/2039-21-ianuarie-icoana-facatoare-de-minuni-a-maicii-domnului-hodighitria-de-la-biserica-mihai-voda-bucuresti-vindecarea-bolilor-si-a-sterilitatii.html

sursa .Dragomir Ioan

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

                           prin Icoana Hodighitria de la Manastirea Mihai-Voda , Bucuresti 

O , Preacurată Stăpână , Limanul cel Binecuvântat al celor de patimi prigoniţi , caută cu milostivire spre robii Tăi şi ridică sarcina cea cumplită a durerilor noastre . 
Cu Mâna Ta cea tare scoate-ne din adâncul ispitelor şi ne aşează la limanul rugăciunii , ca să-Ţi aducem tămâia cuvintelor de mulţumire .
Cu adevărat Preacurată , Tu vindeci boala cancerului şi rânduieşti pocăinţă celor greu încercaţi de această cumplită neputinţă.

Mai cu osârdie Roagă-Te să ne tămăduim noi de boala cea înfricoşată a mândriei care greu chinuieşte sufletele noastre.
Cu smerite gânduri împodobeşte mintea noastră şi nerodirea inimii mele o vindecă trimiţând ploaia binecuvântată a rugăciunilor Tale.

Ca Una Ce ai Purtat în Braţele Tale pe Cel pe care L-ai zămislit Curat fără ispită bărbătească , pe cele ce doresc a se învrednici de naşterea de prunci le Binecuvântează cu a Ta Rugăciune ca să poarte în braţele lor Rodul Rugăciunilor Tale.

Mie , celui robit de multe patimi cumplite şi pururea nemulţumitor în necazuri, soleşte-mi grabnică pocăinţă , ca să nu mor eu neîmpăcat şi lovit de fulgerul Dreptei Mânii Dumnezeieşti . Cu Razele Minunilor ce Încununează Icoana Ta Luminează şi mintea mea căzută în întunericul cel greu al gândurilor rele şi mă povăţuieşte către Cărările laudelor Dumnezeieşti .
Alungă de la mine toată ispita cea otrăvitoare şi din Izvorul cel curat al înţelepciune mă adapă , Preafericită .

Povăţuitoare grabnică a monahilor Eşti şi a celor iubitori de feciorie scut nebiruit , Ocrotitoare a familiilor şi tuturor Acoperământ Luminat de rugăciune .
Miluieşte-ne şi pe noi şi în ceasul morţii noastre întâmpină-ne cu faţă veselă , izbăvindu-ne de toată mânia vrăjmaşilor nevăzuţi .
Soleşte-ne Dumnezeiască Iertare la Judecata Mântuitorului , ca să-Ţi aducem neîncetat mulţumire şi laudă , iar Ziditorului a toate Slavă , alăturându-ne zborului Ingeresc de Preamărire a Celui mai Presus de orice Laudă Cerească.
                                                                                                                                                    Amin !
.Dragomir Ioan

Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de la Manastirea Mihai Voda Bucuresti

"Acest străvechi Lăcaş ce strălucea odinioară pe Dealul Uranus , fiind cea mai frumoasă cetate medievală a scăpat de vitregiile vremurilor din urmă fiind strămutată în anul 1985 în strada Sapienţei . 
Din Mila lui Dumnezeu , Biserica a fost redeschisă în anii de Arhipăstorire a P.S. Teoctist Patriarh al BOR , Sfinţită şi Predată cultului la 17 aprilie 1994 de către P.S. Teodosie Snagoveanul şi încredinţată P.S. Preot Adrian Beldianu".
Din relatările părintelui paroh Adrian Beldianu aflăm că a doua zi după Sfinţirea Bisericii , doamnele venite pentru curăţenie au constatat că Icoana Maicii Domnului , pictată pe un fond albastru deschis , crăpata pe mijloc şi deteriorată , este fierbinte şi nu poate fi scoasa din lada în care se afla . Iniţial , părintele a crezut că Icoana s-a înfierbântat din cauza unor posibile lumânări aprinse în faţa ei , dar în biserică nu ardeau lumânări şi atunci părintele cu bucurie amestecată cu teama sfânta a constatat că este vorba de o minune . 
Văzând starea Icoanei , s-a gândit că Maica Domnului îl îndeamnă pe această cale să o restaureze . În timpul lucrării de restaurare , realizată de una dintre cele mai cunoscute restauratoare , specialistă în icoane cantacuzine , Irina Predescu , a ieşit la iveală inscripţia cu numele Icoanei , Odighitria , însemnul donaţiei făcute de monahul Ioan din Rusicon (Muntele Sfânt) , anul 1666 şi semnătura acestuia . 
Odighitria (Hodighitria) înseamnă "cea care te povăţuieşte şi care te întâmpina", "te previne înainte de necazuri". Icoana era un dar pentru Mihai Viteazul , insa a ajuns la Bucureşti la mult timp după moartea voievodului .
http://ganduridesprevoi.blogspot.ro/2010/02/paraclisul-icoanei-preasfintei.html

Copia Icoanei Maicii Domnului Îndrumatoarea de la Mănăstirea Xenofont , săvârşită în veacul al XVII-lea şi aflată la Biserica Mihai Vodă din Bucureşti 
http://sfintisiicoane.wordpress.com/tag/21-ianuarie/

Dragomir Ioan

 

Icoana “Maica-Domnului-Indrumatoarea-Hodighitria de la Xenofont”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

Legăturile nerodirii grabnic le dezlegi de la cele ce pătimesc de sterpiciune, iar acum inima mea cea ţinută în legăturile patimilor o slobozeşte, ca să salte pe pajiştea Dumnezeieştii Inţelepciuni în cântări de: Aliluia !

Cumplita boală a cancerului o tămăduieşti cu grabnica Ta Rugăciune către Cel Ce poate a scoate pe toţi din adâncul durerilor , iar acum inima mea cea îmbolnăvită de mulţimea gândurilor răutăţii o tămăduieşte cu aceeaşi doctorie a rugăciunii , ca să strig Ţie :
Bucură-Te , Grabnică nimicitoare a cancerului;
Bucură-Te , că veştejeşti pornirile patimilor noastre;
Bucură-Te , vasul tămăduirilor celor minunate;
Bucură-Te , scăparea celor prigoniţi de boli cumplite;
Bucură-Te , limanul vidnecărilor mântuitoare;
Bucură-Te , că goneşti din inima noastră aprinderea ispitelor;
Bucură-Te , povăţuitoarea tuturor pe cărările Vieţii ;
Bucură-Te , că ne logodeşti Cuvântului pe calea Rugăciunii;
Bucură-Te , Floare PreaBinecuvântată din Grădina Raiului;
Bucură-Te , Cununa Laudelor celor mai presus de minte;
Bucură-Te , Veselia celor ce se nevoiesc pe calea fecioriei;
Bucură-Te , Lumina celor ce se luptă cu fiarele patimilor;
Bucură-Te , Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoarea creştinilor pe calea mântuirii !
Bucură-Te , că stingi focul necazurilor noastre în râurile Rugăciunii Tale ;
Bucură-Te , Vistierie a Darurilor celor mai presus de minte;
Bucură-Te , Cununa Slavei Arhanghelilor;
Bucură-Te , Bucuria cea negrăită a Ingerilor;
Bucură-Te , POVATUITOARE Nerătăcită la Calea Vieţii;
Bucură-Te , căci cârma sufletului nostru o îndreptezi spre limanul mântuirii ;
Bucură-Te , căci prin Cuvântul Tău s-a pecetluit voia Tatălui;
Bucură-Te , Corabie ce ne porţi pe marea vieţii;
Bucură-Te , că din Tine a răsărit Rodul mântuirii !
Amin !

Dragomir Ioan

 

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI prin Icoana Hodighitria

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O , Preacurată Stăpână , Limanul cel Binecuvântat al celor de patimi prigoniţi , caută cu milostivire spre robii Tăi şi ridică sarcina cea cumplită a durerilor noastre . 
Cu Mâna Ta cea tare scoate-ne din adâncul ispitelor şi ne aşează la limanul rugăciunii , ca să-Ţi aducem tămâia cuvintelor de mulţumire.
Cu Adevărat Preacurată , Tu vindeci boala cancerului şi rânduieşti pocăinţă celor greu încercaţi de această cumplită neputinţă.
Mai cu osârdie Roagă-Te să ne tămăduim noi de boala cea înfricoşată a mândriei care greu chinuieşte sufletele noastre .
Cu smerite gânduri împodobeşte mintea noastră şi nerodirea inimii mele o vindecă trimiţând Ploaia Binecuvântată a Rugăciunilor Tale .
Ca Una Ce ai purtat în Braţele Tale pe Cel pe care L-ai Zămislit Curat Fără Ispită bărbătească , pe cele ce doresc a se învrednici de naşterea de prunci le Binecuvântează cu a Ta Rugăciune ca să poarte în braţele lor Rodul Rugăciunilor Tale .
Mie , celui robit de multe patimi cumplite şi pururea nemulţumitor în necazuri , Soleşte-mi grabnică pocăinţă , ca să nu mor eu neîmpăcat şi lovit de fulgerul Dreptei Mânii Dumnezeieşti .
Cu Razele Minunilor ce Incununează Icoana Ta Luminează şi mintea mea căzută în întunericul cel greu al gândurilor rele şi mă Povăţuieşte către Cărările Laudelor Dumnezeieşti .
Alungă de la mine toată ispita cea otrăvitoare şi din Izvorul Cel Curat al Inţelepciunii mă adapă , Preafericită .
Povăţuitoare Grabnică a monahilor Eşti şi a celor iubitori de feciorie Scut Nebiruit , Ocrotitoare a familiilor şi tuturor Acoperământ Luminat de rugăciune .
Miluieşte-ne şi pe noi şi în ceasul morţii noastre întâmpină-ne cu Faţă Veselă , Izbăvindu-ne de toată mânia vrăjmaşilor nevăzuţi .
Soleşte-ne Dumnezeiască Iertare la Judecata Mântuitorului , ca să-Ţi aducem neîncetat Mulţumire şi Laudă , iar Ziditorului a Toate ,
Slavă , alăturându-ne Zborului Ingeresc de Preamărire a
Celui mai Presus de orice Laudă Cerească .
                                                                               
                                                             
                                                                                                                                    Amin !

                                                                                                                                          Dragomir Ioan

 

Icoana Hodighitria / Călăuzitoarea - Indrumatoarea / Povăţuitoarea

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Sfantul Evanghelist Luca , Creand Icoana Hodighitria / Călăuzitoarea (de la: ὁδηγός, ὁ — odigos = călăuză) / Indrumatoarea / Povăţuitoarea 
a Maicii Domnului 
si care se Celebreaza pe 21 Ianuarie

Hodighitria este denumirea unui tip de reprezentare iconografică a Maicii Domnului cu Pruncul în Braţe , stând cu faţa spre cel care priveşte Icoana ; 
Iisus susţinut pe Braţul stâng al
Maicii Domnului este reprezentat cu nimbul crucifer , ţinând un glob înfăşurat şi Binecuvântând .
Fecioara arată (îndrumă) spre Iisus cu Mâna dreaptă .
Originalul acestei Icoane se spune că a fost pictat de Sfantul Evanghelist Luca , în timpul Vietii Maicii Domnului , care a acceptat zugrăvirea Ei şi a Binecuvântat Icoana .
Sfantu Evanghelist Luca a trimis-o la Antiohia unui anume Teofil (Luca 1,3) , după moartea căruia Icoana a fost adusă la Ierusalim şi de aici la Constantinopol , şi s-ar fi păstrat în Mănăstirea Hodegan .
După tradiţie , se crede că în sec. IV ,
Icoana a fost dusă la Roma , iar în sec. VI , papa Grigore cel Mare , Dialogul , a aşezat-o în Biserica Sf. Petru .
Copii transmise după această Icoană se crede că sunt păstrate până azi (de tipul Hodighitria) .
http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=SG9kaWdoaXRyaWE%3D

                                                                                                                                                Dragomir Ioan

 

ZAPISUL

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

( de Eliana Popa)

Povestea un sfânt părinte într-o scriere mai veche 
Că trăia un om bogat ce-n ținut n' avea pereche !
Cheltuia fără măsură pentru pofte păcătoase 
Pentru îndulciri trupești , pentru straiele frumoase .
Și tot aruncând cu banii, poftele mai mult creșteau 
Iar averea lui și banii zi de zi se-mpuținau 
Până se trezi bogatul într-o zi, sărac lipit 
Fără niciun ban in punga și de oameni părăsit ! 

Focul patimilor sale incă-l stăpâneau aprinse 
Se-ntreba, de unde bani, ca să poată a fi stinse ?
Și se hotărî atunci mistuit de focul lor 
Să pornească-n mare grabă la un mare vrăjitor !
A pornit la drum săracul , într-o seară...mintenaș
Dar cel rău îi iese-n cale luând chip de brav ostaș 
Căci pustiu era drumeagul de la marginea pădurii 
Si vicleanul ii grăiește cu un râs în colțul gurii : 

,, - Eu sunt cel pe care-l cauți ! Si-ti voi da averi și faimă 
Îți voi împlini dorințe , tot ce vrei...însă ia seamă !
Că-mi vei scrie cu-al tău sânge , dacă vrei să-ți fie bine 
Că te lepezi de Hristos și că te unești cu mine!"
Și-a făcut cu dracul târgul...n-a mai judecat sărmanul.
Că se leapădă de Domnul și se vinde la vicleanul.
A luat cel rău zapisul și apoi i-a împlinit 
Toată pofta lui și voia precum i-a făgăduit !

Îl urma ca umbra, dracul si-l tot îndemna la rău
La petreceri și oriunde a poftit cu trupul său ..
Dar s-a întâmplat odată ( așa zice-n povestire)
Să zărească pe o stradă o micuță mănăstire !
Și-a văzut nefericitul ( și-a simțit o groază mare)
Că-l privea dintr-o icoană Preacurata Născătoare ..

Și atunci și-a amintit cu durere și regret 
C-are sufletul vândut pentru traiul cel deșert !
Diavolul, văzând cu teamă ,unde omul s-a oprit 
A scrâșnit din dinți si-ndată cu mânie l-a lovit :
,, - Să nu îndrăznești cumva să privești către Fecioară 
Că pe mulți i-a smuls din gheară-mi și i-a tras din iad afară !
Și de-ai să-mi incalci porunca te voi omorî sărmane
Aruncându-te degrabă, unde-s veșnicele cazne !"

Rău s-a intristat bogatul și a cumpănit in minte 
Să înalțe către Maica rugăciunea lui fierbinte 
Că pe mulți i-a ajutat și i-a scos din grele patimi 
Și a alergat degrabă cu regrete și cu lacrimi :
,,- Miluieste-mă, Stăpână , izbăveste-mă de rău 
Rupe tu zapisu-n care l-am trădat pe Dumnezeu
Necuprinsă-ți este mila...vin și eu acum la tine 
Să mă izbăvești de demon ,să-ți pleci ochii și spre mine !"

Clocotea afară, dracul, făcea multă tulburare 
Și înfricoșat de chipul Prea Curatei Născătoare 
A strigat către bogat ca turbat, cu ciudă multă :
,, - M-a silit să plec, Fecioara ! M-ai trădat...însă ascultă!
Voi păstra zapisu-acesta pân' la Dreapta Judecată 
Vei fi dat în a mea mână și osânda-ți va fi plată 
Că de bunăvoie iată, de Hristos te-ai lepădat 
Judecata Lui e dreaptă pentru toți ce L-au trădat!"

A pierit apoi vicleanul ca un fum din fața porții
Iar bogatul se ruga și se da de ceasul morții 
Și de marea lui căință se înduioșau și sfinții 
Si-atipi un pic sărmanul ,dar văzu cu ochii minții 
Cum Fecioara maiestuoasă ii grăiește cu mânie :
,, - Tu te-ai lepădat de Domnul ! Si îmi ceri iertare mie ? "
,, - O Preasfântă Născătoare cad în fața ta smerit 
Fiul Tău și Domnul nostru, pentru cin' s-a răstignit ?

A venit pentru tâlhar , pentru orb, pentru lepros 
Și-a murit pe Sfânta Cruce pentru omul păcătos !
Și mărturisesc acum , vai și-amar de capul meu 
Că mai rău decât aceștia sunt Măicuță Sfântă,eu!
Daca i-a iertat pe-acestia cu iubirea Sa cea mare 
Când nu te aveau pe tine Maică și Mijlocitoare,
Cu atât mai mult eu astăzi îndrăznesc la Mila Sa 
Și te rog să nu mă lepezi...Domnul te va asculta !"

Și-a grăit atunci Fecioara către bietul osândit :
,, - Pentru marea ta căință, rugăciunea ți-am primit 
C-ai urât fărădelegea și ți-ai plâns păcatul greu
Mijloci-voi pentru tine să te-mpac cu Fiul meu!
Și voi lua de la vrăjmaș și zapisul scris cu sânge,
Facă-ti-se ție-aceastea pentru lacrima ce-ți curge!"

Iar când a grăit aceasta s-a cutremurat vicleanul 
Și-a strigat la Preacurata să i-l lase pe sărmanul: 
,,- O ,tu Maică a Luminii să nu-mi faci o nedreptate 
Nu mi-l lua c-a scris cu sânge să-mi slujească pân' la moarte! "
Îi răspunde atunci Stăpână : ,, - Ești un mare mincinos 
Însă-ai spus un adevăr, că sunt Maica lui Hristos 
Și voi face azi dreptate, celui ce păcătu-si plânge
Si voi lua din a ta gheară și zapisul scris cu sânge!"

Bucurie mare-n suflet a simitit omul când iată 
S-a trezit din vis și parcă nici nu îi venea să creadă
Că în mâini ținea zapisul...iute-n foc l-a aruncat 
Și slăvind pe Dumnezeu în pustie a plecat 
A ajuns la mari virtuti...cum mai greu ajunge-un om 
Asta-i pildă de pe vremea unui mare Sfânt, Leon !

( după o scriere veche ortodoxă )

RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O, Maică Prealăudată, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu! Nu înceta rugându-te pentru noi nevrednicii robii tăi, care te slăvim şi te cinstim şi ne închinăm cu umilinţă preacuratului tău chip, având nădejde neclintită şi credinţă neîndoită în tine, Pururea Fecioară, Preaslăvită şi Neprihănită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

     Preasfântă Fecioară, Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă Bună, Iubitoare şi Grabnic Ajutătoare! Îţi mulţumesc pentru toate icoanele Tale făcătoare de minuni şi pentru tot Harul care se revarsă prin ele! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate comunicările Tale sfinte, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi! Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău! Iartă-mă Măicuţă pentru multele mele păcate şi Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă! Îţi mulţumesc că Te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa veşnică! Îţi mulţumesc Măicuţă că Te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă şi pentru tot ajutorul Tău! Şi eu Te iubesc, Te preamăresc şi Îţi mulţumesc pentru toate! Amin!

PARACLISUL MAICII DOMNULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

CINE ESTE MAICA SFÂNTĂ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Cine este Maica Sfântă care s-a învrednicit
Ca să nască pe Mesia, Dumnezeul Cel Slăvit?
Cine taina cea ascunsă și de îngeri neștiută
A-mplinit prin curăția și prin firea-i preasmerită?

E Preasfânta Născătoare, Maica Domnului Hristos,
Grabnică ajutătoare omului ce-i păcătos!
Toate neamuril-n cântec trebuie s-o fericească
Fiindcă-i Salvatoarea noastră din căderea strămoșească.

Cine fără stricăciune pe Cuvântul Dumnezeu
A născut în feciorie și fecioară e mereu?
Cine este mai cinstită mai presus de Heruvimi
Și e-n Ceruri mai mărită decât Sfinții Serafimi?

Cine e Împărăteasă și în cer și pe Pământ?
Cine-i Tatălui Mireasă îmbrăcată-n Duhul Sfânt?
Cine este SCARĂ Sfântă care ca un curcubeu
Trece bolta și prin care ne suim la Dumnezeu?

Cine mângâie durerea copilașilor firavi
Și alină bătrânețea celor singuri și bolnavi?
Cine vine mai degrabă să ne sară-n ajutor
Când vrăjmașii ne așteaptă să cădem în lanțul lor?

Cine plânge și se roagă Domnului Iisus Hristos
Ca să-I ierte de păcate pe smeritul păcătos?
Cine este Maică bună și al nostru sol Ceresc
Și dorește-n cer s-aducă pe tot neamul omenesc?

[De Ierodiacon Visarion Iugulescu]

RUGĂ CĂTRE MĂICUȚA DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

Fecioară Preacurată, mai albă decât crinul,
Te chem în rugăciune, cum tot creștinul face:
Când vor veni necazul, durerile și chinul,
Să-mi întărești credința, să pot să rabd în pace,

Să nu-L întreb pe Domnul de ce mi le trimite,
De ce mă dă tristeții, ca-n gheare să m-apuce,
Căci e creștin acela ce lacrima-și înghite,
Cum a făcut și Dânsul când a murit pe Cruce..

În grelele ispite să nu mă lepăd, Mamă,
Căci nu-i frumos să credem atunci când este bine,
Iar când ne-apucă grija, sau tremurăm de teamă
Să lepădăm în grabă ideile creștine..

Să nu mă-nvingă frica, să nu o iau la goană
Ca cei ce au făcut-o în epoci mai păgâne,
Să strig în gura mare, de s-o-ntâmpla prigoană:
"Eu sunt creștin de-a pururi, am fost și voi rămâne"!

În tine-mi pun nădejdea, Fecioară Preacurată,
În zilele acelea cu harul mă-ntărește
Precum făceai cu sfinții din vremea de-altădată,
Iar ei, privind spre ceruri, mureau mucenicește..