Slove nemuritoare într-o Scrisoare de dragoste

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

            „De ce nu vă dedicaţi timpul liber citirii Scripturii? Voi

              nu mai vorbiţi cu Hristos? Nu-L mai vizitaţi, nu-L mai

               ascultaţi?...“, 

        ne întreabă Sfântul Ambrozie într-una dintre

scrierile sale. Sfântul Ioan Gură de Aur ne arată şi de ce trebuie să

ne obişnuim cu acest obicei sfânt: „pentru a ne hrăni sufletele

noastre“, căci aceste cărţi sfinte conţin „leacurile sufletului“ şi

din ele primim nu numai îndrumare, ci şi putere.

            Atunci când Domnul a fost ispitit de satana pe munte, El i-a

răspuns cu texte din Sfânta Scriptură. E necesar, aşadar, să

cercetăm bine Sfânta Scriptură. În ea creştinul poate vedea

mişcările şi vicleniile vrăjmaşului şi tot în ea îşi poate găsi armele

cu care să se apere. Ea conţine cuvântul lui Dumnezeu, care ne

luminează mintea şi ne deschide ochii cei sufleteşti.

        Unii credincioşi s-au obişnuit cu învăţarea pe de rost a

anumitor versete din Sfânta Scriptură, pe care şi le repetă în

anumite împrejurări, mai ales în ispite şi încercări, îmbărbătânduse

prin ele, sfinţindu-şi nu numai mintea, ci şi faptele şi viaţa, când

sunt călăuziţi de ele. Spiritualitatea Ortodoxă vorbeşte despre o

Liturghie a Cuvântului, îndemnând la o împărtăşire lăuntrică a

Cuvântului lui Dumnezeu cât mai deasă, aidoma Liturghiei

euharistice, când ne cuminecăm cu Însuşi Trupul şi Sângele

Domnului.

         Biblia nu este o carte obişnuită, ci este „cartea cărţilor“, este

viaţă, deoarece cuvintele sale „sunt duh şi sunt viaţă“ (Ioan

6:63). Prin urmare, cuvintele Sfintei Scripturi pot fi înţelese dacă le

cercetăm în duhul Duhului lor şi cu viaţa vieţii lor.

Zilnic, când ne întoarcem acasă din activitățile cotidiene, „să

punem două mese: una cu bucatele trupului, alta cu bucatele

Sfintei Scripturi“. Când citim în Biblie, Dumnezeu vorbeşte cu

noi, apostolii şi proorocii vorbesc cu noi, cerul vorbeşte cu noi.

   Sfinţii Părinţi preţuiesc cuvintele învăţăturilor sfinte, numindu-le

„îndumnezeitoarele” cuvinte. Cuvântul cheamă, trezeşte, deschide

uşa inimii prin credinţă, dă putere şi vitalitate celor slabi, hrăneşte

şi adapă pe cei ce flămânzesc şi însetează după Dumnezeu.

Cuvântul, dacă este de la Dumnezeu, zideşte, dă viaţă,

înţelepciune şi deschide ochii celor orbiţi sufleteşte. Cuvintele lui

Dumnezeu nu pot fi înţelese atunci când sunt despărţite de

Dumnezeu, pentru că nu ele sunt Dumnezeu, ci o exprimare a

dumnezeirii în limbaj uman. Cuvintele dătătoare de viaţă ale

Evangheliei care au ajuns în mintea şi în inima noastră descoperă

sensurile adânci ale existenţei, prin ele primim de la Dumnezeu

putere să le împlinim şi tot ele creează stări din ce în ce mai înalte

în viaţa noastră atunci când le împlinim.

  Spunea un părinte că în momentul când mintea nu va înţelege

ceea ce lecturăm, călăuziţi fiind de tâlcuirile Sfinților Părinţi, va

simţi inima; şi dacă nici mintea nu înţelege, nici inima nu simte,

aducem rugăciune şi evlavie, căci în fiecare cuvânt de acolo se

găseşte un strop din Adevărul veşnic şi din Duhul Sfânt, fiind o

colecţie de cărţi inspirate, scrise sub insuflare divină. Şi trebuie

citit din nou, căci prin citire semănăm în suflet cuvintele lui

Dumnezeu. De acolo nu vor pieri, ci treptat şi pe nesimţite vor

trece în firea sufletului nostru; şi se va petrece ceea ce a grăit

Mântuitorul despre omul care „aruncă sămânţa în pământ, şi

doarme şi se scoală noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte,

cum nu ştie el“ (Marcu 4:26-27).

               Îmi povestea cineva, că în perioada efectuării stagiului

militar, cu mulţi ani în urmă, citea zilnic scrisorile de dragoste de

la logodnica sa. Pe unele dintre ele ajunsese să le ştie pe de rost,

căci le recitea zilnic şi mereu simţea dragostea pe care i-o

transmitea de la distanţă iubita lui... Gândindu-mă la asta, mă

întrebam cum de este posibil să nu citim şi noi zilnic din

„Scrisoarea de Dragoste“ a lui Dumnezeu, care este Sfânta

Scriptură?! Poate că dragostea noastră s-a răcit, însă a Lui nu se

răceşte niciodată! Citind zilnic, Îl vom iubi şi preţui mai mult, vom

afla nu numai voia Lui, ci ne vom şi întâlni cu El, căutând să-I

facem bucurie în orice clipă a vieţii noastre, pregustând din

veşnicie...

       „În viaţa socială oamenii se privesc şi se judecă nu după ce

sunt ei în fond, ci după ce par ei în formă. Nu vă faceţi iluzii

despre om - căci cine face aceasta va suferi amar - însă iubiţi-l.

Unul singur este desăvârşit. Unul singur este bun, Unul singur

este curat: Hristos-Dumnezeu! Şi acum: ce este Adevărul?

Adevărul este Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu. Căutaţi să vă

apropiaţi sincer de Hristos şi lăsaţi lumea cu păcatele ei în

pace!“ (Valeriu Gafencu).

Pocăinta

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Nevrednica sunt, Doamne, milostivirii Tale
Si Ti-as cersi iertare, dar nu stiu cum sa--cer;
Ci Tu pricepi cuvantul din mute osanale
Si talcul rugaciunii de lacrimi si taceri.

Imi stiu faradelegea: gresita sunt, Stapane,
Prea mult am stat cu ochii plecati, catand in lut,
Prea multe griji avut-am de zilele de mane
Si n-am iertat, cand rana in suflet m-a durut.

Ti-am prea iubit faptura, de Te-am uitat pre Tine,
Si cantecul taranei l-am ascultat prea mult,
Am irosit comoara de armonii divine
Si glasul cel de taina eu n-am vrut sa-l ascult.

Mi-am impletit cantare din grele flori de tina,
Am indragit mirosul de verde si de crud,
Am prea iubit amurgul, cu zarea-i de lumina
Si turma de caprite, cu botul mic si ud.

Mi-am impletit cantarea din flore de matasa,
Am indragit mirosul de miere si de tei,
Am prea iubit podoaba si haina de mireasa,
In zambetul campiei, mijind sub pasii mei.

Nevrednica sunt, Doamne, milostivirii Tale,
Caci n-am sporit talantul, pe care mi l-ai dat,
Ci ca un rob c, amirosit in cale
Multimea milei Tale si darul Tau bogat.

Acum, cutremurata de taina Cinei sfinte,
Stau, Doamne, inainte-Ti, in goliciunea mea,
M-apasa greu pe umeri aducerile-aminte
De patimile firii, de toata pofta rea.

Din gand smerit primeste, Iisuse, rugaciunea,
Hraneste-ma pe mine cu har imbelsugat,
Adapa-ma cu mila, imbraca-mi goliciunea
Cu raza de sfintenie din chipul Tau curat.

Sa nu ma lasi, Preabune, sa plec nemangaiata,
Caci imi cunosc pacatul si taina Ta o stiu
Strig catre Tine, Doamne, din inima plecata,
Sa nu ma lepezi astazi, ci lasa-ma sa viu.

Sfinteste-ma, Iisuse, si taina mi-o arata,
Pogoara-n minte harul prin ungerea cu mir,
Si fa sa nu ma arda vapaie-nfricosata,
Cand buza mea de tina sorbi-va din Potir.

Zorica Latcu

ACATIST LA ICOANA MAICII DOMNULUI DINTR-UN LEMN

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                                                                           CONDAC 1

Cu buchete de gânduri smerite pline de mireasma înțelepciunii să ne apropiem de icoana Celei Care a născut pe Floarea Hristos, Care a izgonit de la noi mirosul cel greu al patimilor și ne-a învățat a aduce mireasma cântărilor de: Aliluia !

                                                                           ICOS 1

Din inima stejarului a fost luată icoana Ta, Fericită Maică, și a fost așezată în biserica zidită Ție, ca să primești rugăciunile celor din nevoi și să prefaci suspinurile celor mâhniți întru bucurie, ca astfel toți să-Ți cânte Ție așa :

Bucură-Te, dar sfințit luat din stejar;

Bucură-Te, pom înțelegător al Raiului;

Bucură-Te, carte văzută de ochii îngerești;

Bucură-Te, comoară a darurilor Duhului;

Bucură-Te, privighetoare a înălțimilor duhovnicești;

Bucură-Te, fereastră către Lumina neapropiată;

Bucură-Te, vedere a celor mai presus de minte;

Bucură-Te, taină a înțelepciunii cerești;

Bucură-Te, mireasmă a rugăciunii curate;

Bucură-Te, povățuitoare a gândurilor smerite;

Bucură-Te, liman prea dorit al înțelepciunii;

Bucură-Te, icoană izvorâtoare de minuni;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 2

Voit-ai Preacurată, a dărui poporului binecredincios preaslăvită icoana Ta, ca să aducă înaintea ei tămâia neîncetată a rugăciunilor, având împreună rugători pe cetele îngerești care cântă neîncetat: Aliluia !

ICOS 2

Ciobanului Radu i-ai descoperit în vis icoana Ta și dorința de a zidi Ție biserică din stejarul care adăpostea icoana, iar noi la umbra rugăciunii Tale adăpostindu-ne de toată furtuna ispitelor, cântăm Ție unele ca acestea :

Bucură-Te, luminarea ciobanului smerit;

Bucură-Te, arătătoarea voii dumnezeiești;

Bucură-Te, adăpost al creștinilor prigoniți;

Bucură-Te, îndreptarea celor biruiți de patimi;

Bucură-Te, sălaș minunat al darurilor cerești;

Bucură-Te, povățuitoare pe calea rugăciunii;

Bucură-Te, dăruitoare a gândurilor luminate;

Bucură-Te, icoană a înțelepciunii neapropiate;

Bucură-Te, bucuria celor care Te cinstesc cu credință;

Bucură-Te, aflarea celor gârboviți de neputință;

Bucură-Te, izbăvitoare din legăturile întristării;

Bucură-Te, lumină răsărită în sufletele întunecate;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 3

Izvoare de minuni se revarsă de la icoana Ta, Preacurată, umplând de nădejdea mântuirii sufletele cele secate de patimi, ca să aducă Ție valurile cântărilor de: Aliluia !

ICOS 3

Întinde mâinile Tale la rugăciune, Preacurată, și oprește norul ispitelor cel ridicat asupra noastră cu fulgerul milostivirii Tale, ca să aducem Ție cunună de laude dumnezeiești ca acestea:

Bucură-Te, bucuria credincioșilor;

Bucură-Te, apărătoarea ortodocșilor;

Bucură-Te, risipitoarea ispitelor;

Bucură-Te, nor cuvântător al slavei;

Bucură-Te, oglinda veșniciei;

Bucură-Te, icoana Adevărului;

Bucură-Te, poarta milostivirii;

Bucură-Te, pacea sufletelor;

Bucură-Te, lumina Sfinților;

Bucură-Te, călăuzitoarea drepților;

Bucură-Te, vasul fecioriei;

Bucură-Te, casa milostivirii;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 4

Icoana Ta cea de lumină izvorâtoare strălucește darul Tău peste sufletele cuprinse de întunericul mâhnirii și cheamă pe toți spre urmarea Soarelui dreptății, Căruia cu netăcute glasuri îngerii Îi cântă: Aliluia !

ICOS 4

Izvor de minuni Te înțelegem pe Tine, Ceea Ce ai născut fără sămânță pe Izvorul vieții, înaintea Căruia căzând noi, cerem o picătură a milostivirii Sale nesecate și cântăm Ție unele ca acestea:

Bucură-Te, împăcarea noastră cu Izvorul vieții;

Bucură-Te, bogăție neîmpuținată de daruri cerești;

Bucură-Te, icoană vie a înțelepciunii de sus;

Bucură-Te, cântec mai presus de orice cântare;

Bucură-Te, liman străjuit de pacea lui Hristos;

Bucură-Te, sabie de foc ce taie gândurile rele;

Bucură-Te, ridicarea poverii celor deznădăjduiți;

Bucură-Te, bucuria cea nestricată a credincioșilor;

Bucură-Te, hotar de netrecut al desăvârșirii;

Bucură-Te, scut nebiruit împotriva păcatului;

Bucură-Te, mângâierea grabnică a celor scârbiți;

Bucură-Te, secarea lacrimilor celor întristați;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 5

Ca o făclie strălucitoare cu razele minunilor Te arăți în sfântă biserica Ta, Curată, și luminezi mințile cele umbrite de vălul gândurilor rele, ca să dobândească gândul lui Hristos și să strige cu bucurie: Aliluia !

ICOS 5

Sub acoperământul rugăciunii Tale primește-mă pe mine, cel ce pribegesc pe căile întunecate ale păcatelor și mă arată străin de toată patima omenească, pentru a cânta și eu cu cei care Te cinstesc pe tine unele ca acestea:

Bucură-Te, izvor nedeșertat de minuni;

Bucură-Te, strălucire duhovnicească a Cuvioșilor;

Bucură-Te, povățuitoarea celor din primejdii;

Bucură-Te, surparea sfaturilor celor viclene;

Bucură-Te, liniștea celor tulburați de ispite;

Bucură-Te, comoară tainică a Luminii;

Bucură-Te, sălaș luminat al slavei cerești;

Bucură-Te, zid de apărare al credincioșilor;

Bucură-Te, turn nebiruit al ortodocșilor;

Bucură-Te, cântarea celor mai presus de trup;

Bucură-Te, izvor al rugăciunii curate;

Bucură-Te, luminătoarea celor aflați în îndoială;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 6

Pe Cel Care S-a pironit pe lemn pentru mântuirea noastră L-ai născut fără sămânță și pe noi, cei care prin blestemul lemnului ne-am osândit, ne-ai împăcat cu Dumnezeu, ca să cântăm fără tăcere: Aliluia !

ICOS 6

Oprește valurile ispitelor care se năpustesc asupra mea, ca Una Care ai născut pe Adâncul milostivirii și poți să scoți din adâncurile multor necazuri, pe cei care pe marea vieții Îți cântă unele ca acestea:

Bucură-Te, mare a milostivirii dumnezeiești;

Bucură-Te, îngrădirea sigură a credincioșilor;

Bucură-Te, crinul cel de mare preț din grădina Raiului;

Bucură-Te, oglinda întru Care S-a închipuit Cuvântul;

Bucură-Te, pod ce ne trece la viața veșnică;

Bucură-Te, flacără ce arde spinii patimilor;

Bucură-Te, piatră a răbdării credincioșilor;

Bucură-Te, scut al mântuirii celor greșiți;

Bucură-Te, apărătoare tare împotriva vrăjmașilor;

Bucură-Te, ajutătoarea celor care Te cinstesc;

Bucură-Te, masă duhovnicească a Sfinților;

Bucură-Te, hotar netrecut al înțelepciunii;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 7

Cu untdelemnul rugăciunii Tale mângâie sufletele noastre cele rănite de întristare, ca să împletească stihuri de bucurie, cântând Ziditorului a toate: Aliluia !

ICOS 7

Liniște dăruiește sufletului meu celui împovărat cu grele păcate, risipind tulburarea gândurilor celor rele, ca fără de osândă să stau întru rugăciune înaintea Ta și să cânt cu mulțumire:

Bucură-Te, acoperământul slavei cerești;

Bucură-Te, povățuitoare spre Soarele dreptății;

Bucură-Te, lumina celor din întunericul necazurilor;

Bucură-Te, stea călătoare spre Adevăr;

Bucură-Te, munte al smereniei înalte;

Bucură-Te, cununa preoților cucernici;

Bucură-Te, armă nebiruită a monahilor;

Bucură-Te, vas plin de mirul înțelepciunii;

Bucură-Te, adiere a razelor milostivirii;

Bucură-Te, îngrădirea noastră cu arma pocăinței;

Bucură-Te, carte nescrisă a tainelor cerești;

Bucură-Te, pacea celor împresurați de ispite;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 8

Pe Cel Care S-a pironit pe lemn ca să șteargă osânda lemnului neascultării L-ai născut și pe toți ne-ai chemat în cămara milostivirii Tale, dăruindu-ne dumnezeieștile îndurări în cântări de: Aliluia !

ICOS 8

Sufletul meu cel împovărat de multele ispite îl stropește cu roua milei Tale și mă arată pe mine nebiruit de tirania patimilor, ca să aduc cu inimă curată cântări de bucurie ca acestea:

Bucură-Te, apărătoarea noastră în războiul duhovnicesc;

Bucură-Te, scăparea celor prigoniți de ispite;

Bucură-Te, liman binecuvântat al păcii lui Hristos;

Bucură-Te, liniștea celor tulburați de vrăjmași;

Bucură-Te, înfruntarea celor cu gând viclean;

Bucură-Te, pocăința celor osândiți de păcate;

Bucură-Te, bucuria celor ce se pocăiesc;

Bucură-Te, ocrotitoarea celor fără de ajutor;

Bucură-Te, cercetarea celor necăjiți;

Bucură-Te, bucuria celor aflați prin pocăință;

Bucură-Te, scut de apărare împotriva săgeților celui rău;

Bucură-Te, cântarea cea de veselie a cetei îngerești;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 9

Întristarea sufletului meu văzându-o, ia aminte Stăpână, la suspinurile inimii mele istovite de gândurile cele negre, și strălucește-mi lumina mântuirii, ca să cânt Ție: Aliluia !

ICOS 9

Cu adevărat mai mult decât toți oamenii am greșit și m-am făcut de urâciune tuturor cu prisosul răutății mele, dar Te rog pe Tine să acoperi nevrednicia mea și să mă luminezi cu darul Tău, ca să cânt:

Bucură-Te, ștergerea lacrimilor celor din nevoi;

Bucură-Te, cercetarea celor din primejdii;

Bucură-Te, ridicarea poverii celor căzuți;

Bucură-Te, veselia iubitorilor de înțelepciune;

Bucură-Te, grădină a Raiului împodobită cu daruri cerești;

Bucură-Te, odihna minților rugătoare;

Bucură-Te, vederea tainelor Luminii;

Bucură-Te, mărgăritar al pocăinței;

Bucură-Te, liniștea celor tulburați;

Bucură-Te, pacea celor din primejdii;

Bucură-Te, fereastră către Lumina neaspusă;

Bucură-Te, cheie ce descuie cămara inimilor;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 10

Pe Cel Care a zdrobit stăpânirea morții L-ai născut fără durere, ca să ridice durerile oamenilor osândiți pentru nescultare și să cântăm Ție cu bucurie: Aliluia !

ICOS 10

Pe Cel pe Care L-ai purtat în brațele Tale ca o Maică roagă-L neîncetat, ca să ne izbăvească pe noi din tirania vrăjmașilor noștri și să-Ți cântăm cu gând smerit:

Bucură-Te, povățuitoarea noastră către Adevăr;

Bucură-Te, lumina celor din întunericul acestei vieți;

Bucură-Te, stea călătoare către pământul mântuirii;

Bucură-Te, comoară a tainelor duhovnicești;

Bucură-Te, stricarea blestemului celor întâi căzuți;

Bucură-Te, naștere binecuvântată a Vieții;

Bucură-Te, dezlegarea celor ținuți în întristare;

Bucură-Te, carte nescrisă a înțelepciunii de sus;

Bucură-Te, lumină înfricoșătoare privirii omenești;

Bucură-Te, soare ce se odihnește pe vârfurile duhovnicești;

Bucură-Te, altar prea sfințit înconjurat de cetele îngerești;

Bucură-Te, pod ce ne trece marea ispitelor;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 11

Biserica Ta se veselește purtând întru sine ca o comoară de mare preț cinstită icoana Ta care varsă râuri de minuni celor care cu credință se roagă înaintea ei și strigă Domnului cu mulțumire: Aliluia !

ICOS 11

Din pântecele Tău a răsărit Cel Care dă viață în pântece pruncilor și Care pântecele iadului a tăiat, slobozind pe Adam cu cei care așteptau acolo venirea Sa, iar noi, cei ținuți în pântecele păcatului, strigăm către Tine să ne ajuți și Îți aducem laude ca acestea:

Bucură-Te, nădejde nebiruită la judecata noastră;

Bucură-Te, că îmblânzești mânia Dreptului Judecător;

Bucură-Te, că nu ne lași în mâinile vrăjmașilor nevăzuți;

Bucură-Te, că rușinezi urzelile urâtorului de mântuire;

Bucură-Te, că risipești tulburările celor răniți de răutate;

Bucură-Te, că tămăduiești rănile păcatelor noastre;

Bucură-Te, că ne povățuiești către lumina mântuirii;

Bucură-Te, că tai mrejele păcatelor noastre;

Bucură-Te, că mângâi sufletele întristate;

Bucură-Te, că ești apărătoare celor disprețuiți;

Bucură-Te, că ne înveți smerita cugetare;

Bucură-Te, că ne dai răbdare în necazuri;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

CONDAC 12

Mrejele patimilor mele le risipește Curată, cu puterea rugăciunii Tale și mă arată nebiruit în lupta cea duhovnicească împotriva celui rău, ca să ajung la lumina păcii și să cânt: Aliluia !

ICOS 12

Nu se pricepe nici o minte a lăuda milostivirea Ta cea negrăită pentru mântuirea neamului nostru, căci în toată vremea lucrezi minuni spre slobozirea noastră de sub puterea duhurilor întunericului și primești din nevrednicele noastre guri laude ca acestea:

Bucură-Te, mare nesecată a îndurărilor;

Bucură-Te, mângâierea celor scârbiți;

Bucură-Te, îmblânzirea celor neînduplecați;

Bucură-Te, risipitoarea curselor diavolești;

Bucură-Te, înțelepțirea tainică a rugătorilor Tăi;

Bucură-Te, pahar de taină al milostivirii;

Bucură-Te, luminarea celor nepricepuți;

Bucură-Te, rușinarea celor vicleni;

Bucură-Te, temelie a smeritei cugetări;

Bucură-Te, adăpostirea celor prigoniți;

Bucură-Te, fântână a pocăinței călătorilor prin viață;

Bucură-Te, îmbrățișarea celor întorși la Lumină;

Bucură-Te, Maica Domnului, Născătoare a Pomului vieții !

                                                                          CONDAC 13

O, Maică Prealăudată, Care ai binevoit a ridica povara necazurilor noastre și a ne mijloci nouă mântuire, dă-ne ajutor mai ales în ceasul sfârșitului nostru, ca să scăpăm de toată tulburarea celui rău și să cântăm Ție cu mulțumire: Aliluia !