25 februarie 2026

LA CEAS TÂRZIU, ÎN MIEZ DE NOAPTE..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



de Preot Sorin Croitoru
- dedicată femeilor care trăiesc în situații asemănătoare -

La ceas târziu în miez de noapte
Un plâns nemângâiat se-aude,
Cu lacrimi multe printre șoapte,
Ce fac batista să se ude..

E o femeie ostenită
După o-ntreagă zi de fugă,
De roboteală nesfârșită,
Și care-acum se-adună-n rugă..

E-ngrijitoare la o casă
De oameni spre apusul vieții..
De-acum puterile o lasă,
Iar mâine-n zorii dimineții

Le va lua la rând pe toate:
Și mic dejun și prânz și cină,
Și toate hainele curate,
Și oaspeții ce o să vină,

Și cârpe, mătură, cafele,
Apoi plimbare la bătrână,
Cumpărăturile și ele..
De unde forțe să-i rămână?..

Și-a așezat la somn bătrânii,
Ce nu-s mai răi ca-n altă parte,
- Puțin severi, ca toți stăpânii -
Și s-a retras și ea deoparte..

După atâta osteneală
Nu i-a mai trebuit mâncare..
Un duș făcut la repezeală
A pus-o, parcă, pe picioare,

Apoi, cu candela aprinsă,
S-a așezat la rugăciune,
De mult necaz fiind cuprinsă
Și plină de amărăciune..

O pârjolește-n suflet dorul
De puiul ei, lăsat cu mama..
Își vede parcă-n vis odorul
Și iată, o cuprinde teama..

Mămica e deja bolnavă,
Iar ea, femeie amărâtă,
Muncește-n case ca o sclavă,
Plângându-și soarta cea urâtă..

Și-ar fi luat cu ea feciorul,
Dar nu-i posibil. Ce să facă?..
În inimă o arde dorul,
Dar dacă s-a născut săracă..

Bărbatul ei a părăsit-o,
Vrăjit de nu știu ce muiere,
Nepăsător că a rănit-o,
Lăsându-i viața în durere..

N-a mai găsit bărbat de treabă,
Să îi accepte băiețelul:
Cereau doar trupul ei în grabă,
Apoi fugeau, c-așa li-i felul!

Se săturase să tot spere
În bunătatea masculină
Și acceptase în tăcere
Că viața-i uneori haină..

Iar anii ca un vis trecură..
Creștea băiatul lângă mamă,
Dar și nevoile crescură
Și ea-nțelese-atunci cu teamă

Că doar plecarea ei "afară"
Îi va scăpa de-o cruntă soartă..
Să-l lase cu măicuța-n țară..
Decât așa.. mai bine moartă!

Dar ce să faci când n-ai scăpare,
Atunci când fug de tine toți?..
Încerci și tu, chiar dacă doare,
Încerci să te ajuți cum poți..

Acum se roagă cu durere,
Căci în sfârșit e gata treaba..
E stoarsă toată de putere,
(Cer multe "moșul" și cu "baba")..

A dat un telefon acasă
Și s-a convins că-i totul bine.
Tristeți nespuse o apasă
Și-acum se roagă cu suspine..

CINSTIREA ICOANEI FĂCĂTOARE DE MINUNI A MAICII DOMNULUI „SIRIACA” de la Mănăstirea Ghighiu.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


25 FEBRUARIE,

Pe 25 februarie 1958 Preasfinţitul Vasile Samaha, episcop de Serghiopolis din cadrul Patriarhiei Antiohiei, a fost condus la Mănăstirea Ghighiu. Cu prilejul acestei vizite, episcopul a dăruit mănăstirii o icoană a Maicii Domnului, veche de peste patru sute de ani. În Patriarhia Antiohiei, această icoană a Maicii Domnului era cunoscută sub numele de Maica Domnului din Bhamdoun – Muntele Libanului. Nu se cunosc împrejurările în care icoana a ajuns din Liban.

În sunet de clopote şi cântări duhovniceşti, icoana a fost purtată pe braţe de vlădicii Vasile şi Teoctist, urmaţi de toate vieţuitoarele chinoviei, şi aşezată cu mare cinste în paraclisul mănăstirii, unde s-a făcut şi întâia rugăciune de obşte înaintea preţiosului chip al Maicii Domnului. După ce au așezat icoana în paraclisul mănăstirii, Preasfinţitul Vasile Samaha s-a așezat în genunchi în fața acesteia, cerându-i Maicii Domnului iertare, crezând că a dorit să plece din Siria din pricina păcatelor săvârșite de către credincioșii de acolo. Cu greu s-a despărțit episcopul de icoana Maicii Domnului, plângând neâncetat.
În anul 2008, icoana Maicii Domnului „Siriaca” a împlinit 50 de ani de când se află în Mănăstirea Ghighiu și cu această ocazie a fost restaurată și împodobită cu o ramă din aur, iar Maicii Domnului și Mântuitorului s-au aplicat aureole din aur cu perle și rubine naturale.

Specialiștii au spus atunci că icoana datează din secolul al XVI-lea, este pictată pe lemn de santal și este de proveniență din Rusia. Cum a ajuns în Siria nu știm, se pare că Patriarhia Antiohiei avea legături strânse cu Rusia. Icoana este o reproducere a icoanei Maicii Domnului din Kazan.

În şedinţa din 15 februarie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2019, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii.

Icoana Maicii Domnului Siriaca, aflată la Mănăstirea Ghighiu de 60 ani, este izvor de vindecări pentru cei care se roagă cu credinţă, a spus Patriarhul Daniel în omilia rostită vineri în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale.

„La această icoană mulţi s-au tămăduit de boli care omeneşte nu se puteau vindeca, multe femei au fost binecuvântate cu prunci sănătoşi după ani în care nu puteau zămisli şi mulţi dintre cei care s-au rugat cu lacrimi în faţa icoanei au fost izbăviţi de primejdii ori au avut mari bucurii şi împliniri”.

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ