Durabila iubire

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Cândva...a fost un om vestit
Cum e mălinul pe sub geamuri.
Dar, astăzi, e de dor gonit
De-amurguri poposind pe ramuri.

Icoana veche într-o mână
O strânge ca pe un mister,
Şi-acuma anii și-i adună
În vise seci ce-n gânduri pier.

Cu suflet grav și obosit
Cu mâna-ntinsă la biserici
Cu ochii-n mări fără sfârșit
Cerșește un bănuț la clerici.

O babă...ce din ochi anină
O lacrimă ce nu-i dă pace,
Întinde omului cu vină
Un ultim ban ce-n mână zace.

El pare-a nu se mai uita
La cine-a întins spre el o mână,
Dar lacrima sub geana sa
Brăzdează chipul ce-i atârnă.

Lui...amintirea nu-i dă pace...
Ea...in zadar a plâns sub ploi...
Si-n cioburi mii suflet desface:
Ce mică-i lumea pentru doi...

A fost iubirea lui...vrăjită...
A fost iubirea ei...pereche...
Şi-n taina nopții...necăjită
Plângea încet...icoana veche.

Vasile Coman