27 aprilie 2019

Doamne-n ziua răstignirii ...


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




25 aprilie 2019

PROHODUL DOMNULUI


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....

            Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Mormantul lui Hristos

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Am fost si eu aici:






Cunoastem din Sfanta Scriptura ca trupul lui Hristos a fost pus in mormant dupa moartea Sa. Astazi, constructia ridicata deasupra Sfantului Mormant are doua incaperi: Capela Ingerului si Sfantul Mormant. Ea a fost ridicata in anul 1810, dupa planurile arhitectului grec N. Komnenos, in urma incendiului din 1808 care a avut loc in Biserica Invierii.

Locul in care trupul Domnului a fost pus este din piatra. Ca pelerinii sa nu poata lua bucati de piatra, s-a luat decizia ca mormantul sa fie placat cu marmura. Lucrarile de conservare de la Biserica Sfantului Mormant au facut ca in anul 2016, lespedea de marmura a Sfantului Mormant sa fie inlaturata. Mentionam ca ea a fost asezata in anul 1555. Cu aceasta ocazie s-a putut vedea piatra de mormant originala.



Mormantul Domnului a ramas gol. Si este gol nu prin lucrarea celor fara de lege, ci datorita biruintei Domnului asupra mortii. Hristos nu a fost pus in mormant ca sa stea acolo ca un mort. Moartea Sa nu a fost drum spre stricaciune, caci ea a cuprins in sine inceputul invierii. De pe Cruce El se pogoara intru cele mai de jos ale adancului si se arata protoparintilor Adam si Eva, pe care-i ridica impreuna cu cei adormiti. De aceea mormantul nu a putut tine trupul Domnului. Ce minunat spunem in Prohod: "In mormant viata pus ai fost Hristoase".

Faptul ca mormantul Domnului ramane gol, este o dovada ca si mormintele noastre vor fi goale. Sfantul Ioan Gura de Aur ne vesteste ca: "Noi vom invia in mod sigur, fiindca Iisus Hristos a inviat in mod sigur; Invierea Lui o presupune pe a noastra, sau mai curand a noastra este cuprinsa in a Lui".


Gol fiind mormantul, el nu este parasit, ci plin de prezenta lui Dumnezeu. Sa nu uitam ca in fiecare an, Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului in Sambata Mare, ziua, intre orele 12.30-13.30, in timpul Vecerniei Mari. E dovada prezentei Sale tainice aici.

Daca in Sfanta Scriptura se afirma ca un inger a rasturnat piatra de pe mormantul Domnului, el nu o face pentru a-L ajuta pe Domnul sa iasa din mormant, ci pentru a descoperi oamenilor ca El iesise din mormant. Dupa cum Domnul S-a intrupat fara a distruge fecioria Maicii Domnului, asa si acum, iese din mormant fara a strica pecetile acestuia. Intra in lume prin pantecele inchis si iese din ea prin mormantul inchis.

Mormantul lui Hristos ne descopera ca Dumnezeu nu ne-a facut sa murim, ci sa traim; si nu o viata trecatoare, ci vesnica.

Adrian Cocosila

SEMNELE BIRUINTEI LUI HRISTOS

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


                                                                                                                (Sfantul Ioan Iacob Hozevitul)
Ridicandu-Te, cu slava, 
Din lacasul celor morti, 
Semnele sulitei, Hristoase,
Si al cuielor il porti.

 Fruntea Ta pastreaza inca,
 Si in veacul viitor,
 Urma spinilor - adanca, 
Ca un semn biruitor. 

Taina nepatrunsa, 
Doamne! Ca fiind un lucru rar,
 Porti in slava vesniciei
"SEMNELE DE LA CALVAR".

Iar noi, crestinii ortodocsi, DE MULTE ORI IN VIATA, NE TEMEM: "Ne temem de ploaie, Ne temem de vant, Ne temem de vorbe, Ne temem de gand. Ne sperie visul, Si-apoi il visam, Ne temem de lacrimi, Si-apoi le varsam. Ne sperie vorba, Si-apoi o rostim, Fugim de iubire, Si-apoi o dorim. Ne temem de "teama", Dar n-o ocolim, Ne sperie viata, Dar noi o traim!"

Bucuria mea, noi trebuie sa avem frica, doar de Dumnezeu, frica aceea de nu pacatui, de a nu ne pierde mantuirea sufletului. FRICA DE DUMNEZEU, este inceputul vietii adevarate a omului, fiindca ne sileste sa ne pocaim. FRICA DE DUMNEZEU, ne silestete sa luptam cu pacatul și luptand noi, insusi harul lui Dumnezeu il surpa. MILA DOMNULUI SA FIE, DE ACUM PANA-N VECIE! DA DOAMNE LA TOTI, DOAR BINE, NU MA UITA NICI PE MINE!

                                                                                                                                       Amin si Aliluia!
                                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.

Strigatul lui Hristos pe cruce


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



"Eli, Eli, lama sabahtani - Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit" (Matei 27, 46)
este strigatul lui Hristos pe cruce. 


Pare de neinteles ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu sa rosteasca aceste cuvinte, sa aiba parte de experienta parasirii de catre Dumnezeu.

Ne-am fi asteptat ca Hristos, Cel care nu a gresit nimanui cu nimic, Cel care a fost lipsit de pacat, sa nu fie lipsit niciodata de prezenta lui Dumnezeu. Devine si mai tainic strigatul Sau, daca tinem seama ca El insusi era si Dumnezeu, ca stia ca va invia.



              Ca sa intelegem cum se cuvine acest strigat, se cuvine sa facem cateva precizari:

In primul rand trebuie sa afirmam ca Hristos a fost si Om, nu doar Dumnezeu.
Ca Om a trait realmente ce traieste tot omul. A trait real starea noastra omeneasca pana la capat. Parintele Nicolae Steinhardt afirma ca aceste cuvinte sunt proba absoluta a validitatii rastignirii. Strigatul de pe cruce dovedeste integritatea si seriozitatea jertfei, o impiedica a fi o farsa. La fel am fi facut si noi. Am fi strigat in fata durerii. Iar atat de autentic si de serios a strigat Domnul, incat mai tarziu tuturora nu le venea sa creada ca a inviat. Strigatul Domnului e dovada ca pe cruce nu s-au desfasurat simboluri, ci s-a petrecut o suferinta reala. Probabil ca daca L-am fi auzit rostind aceste cuvinte, am fi fost ispititi sa rostim precum iudeii: "Pe altii i-a mantuit, iar pe Sine nu poate sa se mantuiasca!" (Matei 27, 42).

Chiar daca avem parte de acest strigat, Hristos pe cruce n-a incetat sa fie si Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur sustine ca Mantuitorul a rostit cuvintele profetice Eli, Eli, lama sabahtani? dupa ce s-a luat intunericul, pentru a intelege iudeii ca nu murise pe cruce, ca El Insusi facuse intuneric pe pamant. Ori daca ar fi incetat sa mai fie si Dumnezeu, nu ar fi putut aduce intunericul. Parintele Nicolae Steinhardt spune ca in rostirea cuvintelor "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit"?, natura omeneasca pare sa fi predominat, dupa cum a predominat cea dumnezeiasca pe muntele Taborului la Schimbarea Sa la Fata.

In al doilea rand prin aceste cuvinte Domnul doreste sa ne atraga atentia ca in viata noastra vom avea parte de stari de parasire din partea lui Dumnezeu. Si dupa cum Domnul nu S-a dat jos de pe cruce ci a primit moartea, tot astfel nici noi nu trebuie sa dam inapoi. Harul vine si pleaca, spun Sfintii Parinti. Harul se retrage ca omul sa inseteze mai mult dupa Dumnezeu. Persoana care a cunoscut viata traita prin har, nu mai poate afla odihna in nimic din cele prezente in aceasta lume, doreste din nou harul. Iar cand l-a dobandit dupa retragere, are parte de o netulburata pace.

Indiferent de durata si intensitatea parasirii, Dumnezeu nu ne abandoneaza niciodata pe deplin.

Din acest motiv, aceasta parasire dumnezeiasca poate fi numita mai degraba ascundere sau micsorare a harului, decat lepadare sau parasire si are drept scop mantuirea si nu nimicirea omului.

Adrian Cocosila
.

6 aprilie 2019

Biserica

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


La biserică venim
Domnului să-i mulţumim
Pentru viaţă, pentru casă,
Pentru pâinea de pe masă,

Pentru floarea din grădină
Şi a soarelui lumină,
Pentru fraţi, pentru surori
Şi părinţii iubitori.

Dumnezeu ne este tată,
Ne iubeste şi ne iartă,
Lângă noi este la greu
Şi ne apără de rău.

Preoţii ne dau povaţă,
Cartea sfântă ne învaţă:
Credincioşi şi buni să fim,
În genunchi să mulţumim!

poezie de Valeria Moroşan din Vrăbiuţa norocoasă (2011)
sursa text http://www.citatepedia.ro/index.php?q=surori...&r=p
sursa foto https://ro.pinterest.com/pin/672162313105306786/

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ