DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
de Preot Sorin Croitoru
La ceasul adormirii sale,
Din patru zări veniți anume,
Apostolii cuprinși de jale
S-au adunat din astă lume..
Venit-au să o însoțească
Pe drumul unde-avea să plece
Și cum puteau să n-o jelească,
Văzând-o fără suflet, rece?..
Măicuța lor cu blândă fire,
Trimisă pe pământ anume
Să-mpartă pace și iubire,
Să șteargă lacrima din lume..
Dar adormirea Ei nu-i moarte,
Ci e un somn de întărire
Ce tainic trebuia s-o poarte
Spre o nemuritoare fire!
De-aceea când îl duce dorul
Pe Toma-n peștera din stâncă,
Mormântu-i gol, doar omoforul
I-a mai rămas pe piatră încă!
S-a dus în cerurile 'nalte,
Sfârșindu-și pe pământ menirea,
Făcând tot cerul să tresalte
Căci toți îi așteptau suirea.
S-a așezat Împărăteasa
Acolo unde-i este treapta:
În veci de veci de-acum Crăiasa
Va sta lângă Hristos de-a dreapta!
Iar locul părții celeilalte
E-al lui Ioan Botezătorul,
Răsplata vieții lui înalte,
Cum ne spunea Mântuitorul.
Prin Adormirea Sa, Maria
S-a dus la viața-n veșnicie,
Primind cu toată bucuria
O altă sfântă datorie:
Să ne aducă alinare
Când o chemăm în rugăciune,
Primind cu drag pe omul care
În Ea nădejdile își pune.
De o cinstim cum se cuvine,
Cu milă harul ni-l împarte,
De sănătate și de bine
În viață Ea ne face parte.
amin
În icoana acestei poezii vedem sufletul neprihănit al Maicii Domnului dus de către sfinții îngeri la tronul lui Dumnezeu din cer. Sufletul Ei are vârsta copilăriei, arătându-se prin aceasta curăția sufletească mai presus de fire a Mariei ("Adevărat, adevărat vă spun - zicea Mântuitorul nostru Iisus Hristos - de nu veți deveni ca unul dintre acești copii, nu veți intra în Împărăția lui Dumnezeu"). De aceea în icoana Adormirii Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este înfățișată ca un copil. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. Părintele Sorin Croitoru de la Mantova
de Preot Sorin Croitoru
La ceasul adormirii sale,
Din patru zări veniți anume,
Apostolii cuprinși de jale
S-au adunat din astă lume..
Venit-au să o însoțească
Pe drumul unde-avea să plece
Și cum puteau să n-o jelească,
Văzând-o fără suflet, rece?..
Măicuța lor cu blândă fire,
Trimisă pe pământ anume
Să-mpartă pace și iubire,
Să șteargă lacrima din lume..
Dar adormirea Ei nu-i moarte,
Ci e un somn de întărire
Ce tainic trebuia s-o poarte
Spre o nemuritoare fire!
De-aceea când îl duce dorul
Pe Toma-n peștera din stâncă,
Mormântu-i gol, doar omoforul
I-a mai rămas pe piatră încă!
S-a dus în cerurile 'nalte,
Sfârșindu-și pe pământ menirea,
Făcând tot cerul să tresalte
Căci toți îi așteptau suirea.
S-a așezat Împărăteasa
Acolo unde-i este treapta:
În veci de veci de-acum Crăiasa
Va sta lângă Hristos de-a dreapta!
Iar locul părții celeilalte
E-al lui Ioan Botezătorul,
Răsplata vieții lui înalte,
Cum ne spunea Mântuitorul.
Prin Adormirea Sa, Maria
S-a dus la viața-n veșnicie,
Primind cu toată bucuria
O altă sfântă datorie:
Să ne aducă alinare
Când o chemăm în rugăciune,
Primind cu drag pe omul care
În Ea nădejdile își pune.
De o cinstim cum se cuvine,
Cu milă harul ni-l împarte,
De sănătate și de bine
În viață Ea ne face parte.
amin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu