DESPRE DUMNEZEU ŞI OM

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                                  CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI 

 Motto: „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“ (Ioan 3:16). 

                                                                     Preot Ioan (Sinteză din învăţăturile Sfinţilor Părinţi) 

                                                                  Iubiţi credincioşi, 

DUMNEZEU poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins şi apropiat prin iubire, dar niciodată prin gândire. Dumnezeu este începutul, mijlocul şi sfârşitul oricărui bine. În sine, Dumnezeu este gândire necunoscută, Cuvânt negrăit şi viaţă necuprinsă. 

DUMNEZEU este asemenea unui cerc ale cărui margini nu sunt nicăieri, iar al cărui centru este pretutindeni. Pentru aceea a venit Hristos în lume să cunoască şi să înţeleagă tot omul cât de mult îl iubeşte Dumnezeu. Iisus se face ascultător Tatălui, vindecând propria noastră neascultare şi devine pentru noi modelul unei ascultări fără de care nu există mântuire. 

DUMNEZEU, nu doar că nu lasă să fim ispitiţi peste puterile noastre, dar ne şi ajută chiar în ispită, ne sprijină şi ne întăreşte, dacă noi facem ce se cuvine din partea noastră şi nu ne lipsesc bunăvoinţa, nădejdea în El şi răbdarea.

 DUMNEZEU ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. Am văzut case şi m-am gândit la arhitect. Am văzut lumea şi am înţeles Pronia. Am văzut corabia fără cârmaci scufundându-se. Am văzut oameni neisprăvind nimic fără Dumnezeu. Am înţeles că toate există prin rânduiala Domnului. Chiar dacă noi ne depărtăm uneori de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne mereu aproape de noi.

 DUMNEZEU va avea întotdeauna ceva ce să-l înveţe pe om, iar omul va avea întotdeauna ceva de învăţat de la Dumnezeu. Unde este înţelepciunea lui Dumnezeu, nu mai este nevoie de înţelepciunea oamenilor. Este cu neputinţă să dobândim înţelepciunea fără să trăim într-un mod înţelept. Înalţă-te mai mult prin viaţă, decât prin gândire. A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru şi mai mare a te curăţi pentru Dumnezeu. 

IISUS ne-a împăcat prin Sine atât cu Tatăl cât şi între noi. La Iisus poţi privi fără să încetezi să-i priveşti şi pe ceilalţi. Dumnezeu s-a făcut purtător de trup pentru ca omul să poată deveni purtător de duh.Totul este săvârşit de la Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt: „Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul Duh, Treime Sfântă, slavă Ţie !“

 MÂNTUITORUL a ales Crucea fiindcă astfel se moare cu mâinile întinse. El s-a sfârşit îmbrăţişându-ne. Crucea este poarta tainelor. Prin linia verticală, crucea îl arată pe Dumnezeu, iar prin linia orizontală se arată toată zidirea în atârnare desăvârşită de Domnul, neavând alt suport al existenţei, altă nădejde afară de Dumnezeu. 

CRUCEA este izvor de tămăduire, uşa tainelor, arma păcii, veselia sufletelor noastre. Orice faptă bună este o cruce. Calea lui Hristos este crucea de fiecare zi. Să nu-ţi duci crucea târâş, adică văitându-te, oftând şi cârtind, ci mulţumeşte-i lui Dumnezeu pentru toate: bune şi rele, ştiute şi neştiute. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate. Urmează-L pe Hristos nu numai la înviere ci şi la cruce. Fii totdeauna cu Dumnezeu dacă vrei ca Dumnezeu să fie totdeauna cu tine, sau altfel spus, caută-l pe Dumnezeu în vreme de pace, dacă vrei să-l găseşti în vreme de război. După fire, Dumnezeu este în afara tuturor lucrurilor. Dar prin lucrările Sale este în toate. Nici un folos nu vine din lucrarea omului fără înrâurirea de sus. Fiecare din noi este ajutat de celălalt în mod providenţial. 

OMUL dinafară nu este decât o oglindă a celui dinăuntru. Omul, corabie mică, dar acolo se află lei şi balauri, creaturi otrăvitoare şi răutate, cărări bolnave şi prăpăstii fără fund. Dar sunt de asemenea şi Dumnezeu şi îngerii, viaţa şi împărăţia, lumina şi apostolii, cetăţile cereşti şi comorile de har. Acolo sunt toate, este un altar.

 OMUL este coroana creaţiei. Creştinii nu se nasc creştini, ci devin creştini. Nimeni nu se naşte creştin, dar oricine poate deveni creştin. Pentru a fi un bun creştin am pe Hristos întreg pentru mântuirea mea, Scriptura întreagă pentru studiul meu şi lumea întreagă drept parohia mea. Creştinii trăiesc în trup, dar nu după trup. Trăiesc pe pământ, dar vieţuiesc ca în ceruri. Ei nu sunt o societate nouă după trup, ci după spirit, căci deşi viaţa lor materială este la fel ca a tuturor oamenilor, ţinuta lor morală şi duhovnicească este excepţională, ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup. Fiecare din noi este pictorul propriei sale vieţi. Sufletul este pânza, virtuţile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie să-L pictăm. 

Purtarea creştinilor să fie cea mai bună apologie (apărare) a credinţei lor. Nu poate exista Biserică în afara iubirii. Biserica este o corabie, iar creştinii care merg la Sfânta Biserică şi intră în ea sunt izbăviţi din furtuna păcatelor. Ceea ce are omul dumnezeiesc în el, este putinţa de a face bine. În lume există un singur bine şi un singur rău: unicul bine este mântuirea, iar unicul rău este pierderea ei. Când un străin bate, caritatea îi deschide uşa ospitalităţii. Odată iniţiat îl întâmpină bucuria. Odată primit îl găzduieşte omenia. Pe cel flămând îl hrăneşte bunătatea, pe cel deznădăjduit îl călăuzeşte credinţa, iar pe cel tulburat, dragostea.Să ne cinstim unii pe alţii pentru a învăţa să-L cinstim pe Dumnezeu.

              O, dacă omul L-ar cinsti pe Dumnezeu aşa cum Dumnezeu îl cinsteşte pe om ! 

Nu trebuie să ne îngrijim de ale noastre, ci de ale altora. Este greu să-i deosebeşti pe cei cu adevărat săraci de cei prefăcuţi. Gândiţi-vă că este mai bine să dăm ajutor celor ce nu-l merită, decât să nu-l dăm celor care-l merită şi care au cu adevărat nevoie de el. Am căzut prin păcat, dar ne ridicăm prin căinţă. Cel ce-şi vede păcatele, va vedea pacea. Când noi ne aducem aminte de păcatele noastre, Dumnezeu le uită. Este multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se căieşte. Noi nu trebuie doar să iertăm, ci să şi uităm. Nu ierta doar din ascultare faţă de Dumnezeu ci din plăcere pentru ceilalţi. Dar acela care se împacă cu ceilalţi spre a fi lăudat, acela-şi face rău singur. A ţine minte răul, înseamnă a fi biruit de rău. Împacăte cu Dumnezeu şi mulţi oameni vor veni să se împace cu tine. Iertaţivă unul pe altul după cum v-a iertat şi Dumnezeu pe toţi în Hristos. Căinţa ne deschide cerul. Mărturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune. Intră în biserică şi te căieşte. Aici nu se trage la judecată, ci se dă iertarea păcatelor. Dumnezeu ne-a dat mila ca o poruncă a dragostei. Cu un bănuţ dăruit poţi cumpăra cerul. nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acest

 bănuţ atunci dă un pahar cu apă rece. Hrăneşte-l pe cel ce moare de foame. Dacă nu o faci îl ucizi.

 SUFLETUL trăieşte veşnic şi nu poate muri căci este suflare din suflarea lui Dumnezeu şi la judecata de apoi sufletul iarăşi se va uni cu trupul. Când veţi curăţa sufletele voastre, atunci se vor curăţi şi se vor împărtăşi de prezenţa lui Dumnezeu şi de dumnezeiasca şi cereasca Sa strălucire. Atunci sufletele vor fi ca nişte oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiască şi vor putea primi şi ele strălucire.

 CREDINŢA fără fapte moartă este. Cine nu crede că va învia şi că va da socoteală, ci gândeşte că toată fiinţa sa se mărgineşte la viaţa aceasta, aceluia nu-i va păsa mult de faptele bune. 

CREDINŢA în înviere este adevărata mângâiere în suferinţe, în lupta cu ostenelile şi cu greutăţile vieţii. Cel ce crede, se teme, cel ce se teme, se smereşte. Cel ce se smereşte, se îmblânzeşte. Cel blând păzeşte poruncile, cel ce păzeşte poruncile se luminează, Cel luminat se împărtăşeşte de tainele cuvântului dumnezeiesc. 

CREDINŢA face ceea ce omul şi legea nu pot face. Un lucru mic, este un lucru mic, dar credinţa din lucrurile mici este un lucru mare. Cine e credincios în lucrurile mici, e credincios şi în cele mari. Trebuie să cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ni se pare că este de folos nouă. 

POSTUL adevărat este abţinerea de la orice lucru rău. Eşti stăpân pe pântece, fii atunci dar stăpân şi pe limbă. 

POSTUL acela este adevărat care este prezent în toate. Pe toate le curăţeşte şi pe toate le vindecă. Câţi săraci nu puteau fi hrăniţi datorită unei zile de post? Cel ce nu cunoaşte postul nu cunoaşte crucea. Nu-l invidiaţi pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa, iar pe cel înţelept pentru ştiinţa sa. Căci toate acestea sunt mijloace ale virtuţii doar pentru cei ce le întrebuinţează bine. Fericirea în sine nu stă în ele însele. 

RUGĂCIUNEA este singura ce ne poate înălţa la cunoştinţa lui Dumnezeu. Teologia fără trăire este teologia diavolilor.

 RUGĂCIUNEA este alungarea întristării şi a descurajării, rodul bucuriei şi al mulţumirii. Nu se poate ca Dumnezeu să nu asculte rugăciunile omului.

 RUGĂCIUNEA ta rămâne neauzită când o acoperă strigătul celui năpăstuit de tine. Când tu vorbeşti în ascuns cu tine însuţi cuvintele tale sunt cercetate în cer, de aceea şi răspunsurile îţi vor veni de acolo. Dacă te vei ruga pentru toţi, toţi se vor ruga pentru tine. Inima cea mai milostivă este aceea care arde pentru toată făptura: pentru oameni, pentru păsări, pentru demoni şi pentru toată zidirea. Nici fecioare, nici femei măritate, nici monahi, nici mireni, ci o hotărâre dreaptă caută Domnul şi primind-o ca pe însăşi fapta, trimite aceluia Sfântul Duh pentru a lucra împreună cu el, pentru a îndrepta viaţa tuturor celor ce vor să se mântuiască. 

RUGĂCIUNEA este lucrul cel mai simplu şi în acelaşi timp cel mai dificil. Ce să facă Dumnezeu cu mulţumirile noastre, când cu faptele îi arătăm doar nemulţumire. A-i mulţumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit. A-i mulţumi însă când este furtună, atunci se arată adevărata recunoştinţă. 

RUGĂCIUNEA înseamnă starea de permanentă recunoştinţă. Să mulţumim în toate pentru toate. Omul care mulţumeşte lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el nu simte acele rele. 

 RUGĂCIUNEA este prezenţa lui Dumnezeu în toţi şi în toate. Unde se termină rugăciunea începe păcatul. Cerul este adesea mai aproape de noi atunci când ne aplecăm, decât atunci când ne îndreptăm în sus. Doamne, Tu erai înlăuntrul meu, dar vai, eu însumi eram în afara mea. Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei. Omule, ai fost creat liber şi chemat spre libertate. Aşa că nu te face robul păcatelor. Acela este cu adevărat liber, care trăieşte întru Hristos. El se află deasupra tuturor nenorocirilor. Dacă el însuşi nu-şi va face rău, atunci niciodată altul nu-i va face rău cu adevărat.„Doamne, fă-mă robul Tău, ca să fiu cu adevărat liber“

MILOSTENIA înseamnă a da cu bunăvoinţă şi cu bucurie. Rugăciunea şi postul sunt lipsite de putere, neînsoţite de milă. Fără milostenie rugăciunile tale nu se ridică la cer şi nu uita că mila biruieşte judecata. Dacă nu dai cu tot sufletul, mai bine nu mai da, fiindcă aceasta nu este milostenie, ci pagubă. Mai mare fericire este a da decât a lua. Nu dăm celorlalţi după cum merită, ci după cum au nevoie. Cu adevărat milostiv este acela care-i îmbrăţişează pe toţi şi nu lasă pe nimeni în afara inimii sale. Dăruind vei dobândi. 

De eşti drept teme-te de mânia lui Dumnezeu ca să nu cazi. Cine crede că stă (în credinţă), să ia aminte să nu cadă. De eşti păcătos încrede-te în mila Domnului ca să te poţi ridica. Trebuie să ţii capul plecat pentru că în felul acesta în suflet coboară smerenia şi evlavia. Astfel învăţăm să-i respectăm pe ceilalţi, să-i cinstim, să-i iubim ca mai buni decât noi, ca pe prietenii noştri, ca pe icoanele lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne-a spus: „Învăţaţi de la mine cum au fost făcute cerul şi pământul, cum au fost create toate cele văzute şi nevăzute, cum se fac minuni şi se înviază morţii“, dar ne-a spus: „Învăţaţi-vă de la mine că sunt blând şi smerit cu inima“.

 FAMILIA este o mică biserică. Toţi suntem fiii unei mari familii. Noi îl numim pe Dumnezeu Tată, dar El ne-ar putea răspunde: „Dacă tu ai fi fiul meu, ar trebui ca viaţa ta să fie după însuşirile mele, altfel, Eu nu recunosc în tine icoana Fiinţei Mele“. 

LUMINA este Dumnezeu. Fiţi mica reflexie a unei mari lumini. Sufletul şi Hristos, doar acestea două să te intereseze. Lumea toată de ar cădea, pe acestea două nimeni nu ţi le poate lua, afară numai dacă nu le dai tu, cu voia ta. Fii împăcat cu sufletul tău şi atunci cerul şi pământul se vor împăca cu tine. Dacă ajungem lângă Dumnezeu suntem în cer. Să ne facem sufletul cer. Caută-l pretutindeni pe cel ce este pretutindeni.

 BINELE nu-l găsim în cele trecătoare ci suntem chemaţi să ne împărtăşim din bunurile cele veşnice şi adevărate. Ce sunt toate lucrurile vieţii în comparaţie cu liniştea inimii?

Orice om de rând care L-a aflat pe Dumnezeu îl poate arăta prin felul lui de viaţă, mărturisindu-L în toate. Totul este făcut spre binele nostru, pentru mântuirea noastră. Să dorim binele fraţilor noştri şi mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastră. Suferi de pe urma unui om rău? Iartă-l ca să nu fie doi oameni răi. 

VIAŢA ŞI MOARTEA mea depind de ceilalţi căci, dacă l-am câştigat pe aproapele meu, L-am câştigat pe Dumnezeu. Mântuirea este în acelaşi timp şi lucrarea lui Dumnezeu şi a noastră. Dumnezeu este ascuns în poruncile sale, iar cei ce-L caută îl găsesc doar în măsura împlinirii lor.

 DRAGOSTEA este începutul şi sfârşitul mântuirii noastre. Eşti desăvârşit atunci când în locul tău îl preferi pe aproapele. A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde.A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii. A iubi cineva şi pe vrăjmaş este un lucru al harului. Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. Sărăcia şi bogăţia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge şi sărăcia şi bogăţia. Dragostea îl preface pe cel ce iubeşte în chipul celui iubit. Dacă-L iubeşti pe Dumnezeu, Dumnezeu vei fi, dacă-l iubeşti pe diavol, diavol vei fi. Dacă-ţi iubeşti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe cel ce iubeşte cu cel iubit. Dragostea este rădăcina şi izvorul binelui. Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. Dragostea este adevărata slujbă pentru Domnul. 

   Dragostea este raiul. Întrucât este iubire, Dumnezeu se mişcă, iar întrucât este iubit, Dumnezeu mişcă spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. Dumnezeu nu se uită la fapte ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu e nimic puţin când oamenii iubesc mult. Numai cine-şi iubeşte aproapele îl iubeşte pe Dumnezeu. Dumnezeu nu ne porunceşte şi nu doreşte să fim trişti în inima noastră. Mai degrabă doreşte ca din iubire pentru El să avem mereu bucurie în suflet. Omul dacă are virtuţi, dacă face fapte bune, dacă s-a unit cu Dumnezeu, sufletul său se va veseli cu bucuria cea adevărată. Pe cel ce se bucură în Domnul nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. „Frica Numelui Tău, Doamne, varsă bucurie în sufletul meu !“. Dacă vrei să fii fericit nu căuta fericirea. Fericit este acela care nu gândeşte rău. Cât despre mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu. 

PREOŢIA se săvârşeşte aici pe pământ, dar ea are rang între dregătoriile cereşti. Însuşi Hristos a întemeiat această slujire. El a stabilit ca în timp ce suntem încă în trup, să facem serviciu îngeresc. Dacă cineva îl dispreţuieşte pe preot, imediat şi Dumnezeu îl va dispreţui pe el. Cel care-l vorbeşte de rău pe preot, îl loveşte pe Hristos în lumina ochilor. 

CĂLUGĂRUL este cel care, despărţindu-se de toţi, s-a unit cu toţi. Admirăm pe sfinţi nu atât pentru înţelepciunea şi iubirea lor în necazuri, ci mai mult, pentru că ei rămân la fel de râvnitori şi după ce furtuna a trecut, lăsând loc liniştit. Nu e nici o minune căinţa omului la necaz, ţinută în frâu prin frică, ci după ce a trecut încercarea, aceasta să continue în a-şi arăta înţelepciunea sufletului. 

SFINŢENIA vine din dragoste. Toţi cei ce cred şi iubesc cu adevărat sunt sfinţi. Desăvârşirea omului este de a se socoti pe sine nedesăvârşit. Îi cinstim pe sfinţi imitându-i. Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate şi Maica Domnului cu rugăciunea. Preasfânta Fecioară Maria, ea singură şezând între Dumnezeu şi oameni, pe Dumnezeu La făcut Fiul Omului, iar pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu.

 DEZNĂDEJDEA este mai cumplită decât păcatul. Cel care îşi pierde nădejdea în Dumnezeu, acela face cel mai mare păcat, tăgăduind astfel că Domnul este iubire, milă şi putere.Cel care şi-a pierdut nădejdea a pierdut totul. Şi Iuda şi Petru au păcătuit. Cel dintâi a căzut în deznădejde curmându-şi viaţa. Cel de-al doilea a căzut în deznădejde, dar s-a ridicat prin căinţă, iar căinţa i-a adus iertarea lui Dumnezeu.

 PĂCATUL este nedreptate. Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou. Cine păcătuieşte, fie se nedreptăţeşte pe sine, fie nedreptăţeşte pe altul. Iubeşte-i pe păcătoşi, dar urăşte faptele lor. A greşi este omeneşte. A deznădăjdui este diavolesc. Nu atacul gândului este păcat, ci convorbirea prietenească a minţii cu păcatul. Nu fi iubitor de sine şi vei fi iubitor de Dumnezeu. Egoismul este rădăcina tuturor patimilor. Nu căuta plăcerea în tine şi o vei găsi în ceilalţi. Indiferenţa şi lenea sunt mai vătămătoare decât toată lucrarea diavolească. Faptele săvârşite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire şi mai presus de fire. Firească este pacea. Împotriva firii este duşmănia şi mai presus de fire sunt iertarea şi binele dezinteresat. Dumnezeu te-a făcut pe tine judecător, dar numai pentru păcatele tale, nu şi pentru ale altora. Dacă ierţi puţin, puţin ţi se va ierta. Dacă ierţi mult, multe ţi se vor ierta. Dacă ierţi din inimă, la fel îţi va ierta şi Dumnezeu ţie.

                ORI VEI FACE CE VREA DUMNEZEU, ORI VEI PRIMI CE NU VREI TU. 

BOGĂŢIA nu este în sine ceva rău sau bun, ci o unealtă de care te poţi folosi rău sau bine. Eşti bogat? Foarte bine. Eşti zgârcit? Foarte rău. 

Nu bogaţii vor fi osândiţi, ci cei ce slujesc bogăţiei. În cele trecătoare nu poţi deveni bogat decât sărăcind pe altul. În cele duhovniceşti nu poţi deveni bogat decât îmbogăţind pe altul. Săracilor, ce vă lipseşte dacă-L aveţi pe Dumnezeu?

 Bogaţilor, ce aveţi dacă vă lipseşte Dumnezeu? 

Nimic nu este mai mare decât omul cu Dumnezeu şi nimic mai mic decât omul fără Dumnezeu. Fără Tine Doamne, nu sunt nimic în această lume. Prin urmare, fără Tine, ce-aş putea fi în veşnicie? 

Orice vei face, să faci după propriile tale puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru mântuirea oamenilor.

 ORICE VEI VREA SĂ FACI ÎN VIAŢĂ, TOTDEAUNA SĂ-ŢI PUI NĂDEJDEA ÎN DUMNEZEU ZICÂND: VREAU SĂ FAC... CU AJUTORUL LUI DUNEZEU! ŞI ATUNCI VEI REUŞI! AMIN !

VINE SFANTUL PASTI IN GRABĂ

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

https://babylenutapentrusuflet.blogspot.ro/.../vine...

"Vine Sfantul Pasti in graba,

Toata lumea se agita.

Cheltuieste mult, alearga,

Se-noieste-i fericita.

Curtea, casa e curata,

Gardul este iar vopsit,

Si masina e spalata,

Totul este curatit.

Doar un lucru iar ramane,

Iar si iar necuratit,

Stiti cu totii, stiti prea bine:

SUFLETUL NESPOVEDIT".

"Sunt om cu suflet, cu moarte si Inviere,

Am strans necaz si straiul mi-e patat,

In suflet am doar cioburi si durere,

Si trupu-mi, e cetate de pacat.

De pe Golgota glasul Lui ma cheama,

Ma cheama suferinta lui Hristos,

Sa imi arate spinii din coroana,

Si biciul ce-L loveste dureros.

Ma plange Domnul, ma plange Vesnicia,

Pacatul tuturor, din veac l-a plans,

La fel a plans cu Marta si Maria,

Si pentru Lazar lacrima i-a curs.

Ma striga Cerul, ingerii ma cheama,

In haina pocaintei sa ma-mbrace,

Si in genunchi se-aseaza Sfanta Mama,

Pe Fiul, pentru mine sa il roage".

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. O, Doamne, miluieste! O, Doamne, sporeste! Sanatate trupului si bucuria mantuirii sufletului, sa-ti dea Dumnezeu.

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

Nu merit...lacrimile tale..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Nu plânge Maică pentru mine..

Sunt omul cel mai păcătos..

Nu merit ale tale lacrimi..

Si iertarea lui Hristos..

Că ce păcat n-am săvârșit..?

Nu am iertat... nu am iubit..

Din ce aveam n-am dăruit..

Numai păcate am săvârșit...

Si stiu Măicuță că te doare..

Greșala mea...păcatul meu..

De-aceea lacrimi versi... întruna

Pentru sufletul meu..

Imi iartă... Maică...nepăsarea..

Greșala și păcatul meu..

Te rog din suflet nu mai plânge..

Nu merit Maică...plânsul tău..

Maria Pintecan...

CUNUNA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Eliana Popa

Vreau să povestesc, în versuri, o legendă minunată!
Vom păși în Galileea prin a timpurilor poartă..
Într-o casă de tâmplar, cu grădină și migdali ,
Și-mbrăcată în mireasma florilor de portocali.
În micuțul Nazaret, unde-i leagănul prunciei
Celui mai sfânt copilaș, Iisus, Fiul Mariei.
Câtă tihnă și lumină, ce miros de trandafiri!
Iasomia râde-n soare mângâiată de zefiri,
Portocalii-și ning petala peste prispa albei case,
Unde Maica Preacurată, o cămașă albă, coase!
E croită cu migală în a rugii sfinte șoapte
Pentru Fiul ei Preadulce, când va crește, să o poarte.

O tristețe o cuprinde, parcă sufletu-i se frânge,
Parcă-n albul țesăturii curg rubine...sau e sânge?
O mângâie îndurerată, în cămașă-ar vrea să prindă,
Lacrimile ei de mamă, nestemate să aprindă!
Oare sufletu-i de mamă știe clipa cruntei morți,
Când cămașa asta, albă, o vor câștiga la sorți?
Oare, cineva-i șoptise cu o proorocească gură,
Că-i vor împărți și haina ...cum stă scrierea-n Scriptură?
Nu mai vrea a cugeta cu aceaste negre gânduri,
Se ridică și privește cum stă Iosif printre scânduri
Mânuind cu-ndemânare dalta care mușcă lemnul,
Piatra care scrijelește, cuielor și daltei, semnul!

Se strecoară în grădină, pasul ei alene calcă
Unde Ruth și Elisabeta cu Iisus al ei se joacă.
Două copilițe blonde, ca doi îngeri de frumoase,
Culeg flori de trandafiri și boboci de chiparoase!
Ruth și-a împletit cunună stând la umbră de migdal,
Din boboci de iasomie și din flori de portocal .
Iar Iisus aleargă vesel cu tot soarele în plete,
Scuturând de flori migdalii, peste cele două fete!
Trandafirii parcă strigă către Ruth să se grăbească
În cunună să îi strângă, pentru El s-o împletească!
Și copila îi adună. . .parcă sunt stropiți cu sânge,
Floare lângă floare, grabnic, i-mpletește și îi strânge!

Îi așează-apoi cununa, cu o dragoste maternă,
Peste fruntea-i luminată de o aură eternă!
Însă trandafirii roșii, cu sclipiri precum rubinul,
Se preschimbă-n spini ce-și varsă, peste Copilaș, veninul!
Mușcă spinii precum șerpii, în strânsoare fruntea-i țin,
Picături de sânge curg, parcă-s lacrimi de rubin!
Ruth se sperie și plânge, grabnic vine Maica Lui
Și cu greu smulge cununa de pe fruntea Fiului!
El plângea să nu i-o smulgă, fiindcă-i dată de-al Său Tată
Și în ea toată otrava și veninul lumii poartă!
Dar i-a smuls-o Preacurata și a aruncat-o-n foc,
Însă focul a-ntărit-o și n-a ars-o chiar deloc!
A făcut-o ca oțelul, din argint părea cununa,
Și în spini parcă-și vărsase toată seva mătraguna!

Și-a luat înapoi cununa, i-a spus Maicii că-i a Lui,
Și a așezat-o-n casă, chiar deasupra patului!
,, - Să îmi lași aici, Cununa, până-n ziua când m-oi duce
Lângă Tatăl Meu în ceruri...dar mai am de pus și-o Cruce!
Nu mai plânge, Maica Mea....va veni cândva o zi
Când de-a pururi, lângă Tatăl, Fiul te va ferici!"
Mai târziu ciopli o Cruce și o prinse într-un cui
Si-agăță de ea cununa, tot deasupra patului!
Și de câte ori Fecioara privea crucea și cununa,
Parcă-n suflet pătrundeau sabia și mătrăguna!
Puse-alături de cunună și cămașa fiindcă-i gata,
Să o poarte până-n clipa când L-or duce în Gabata!

Rugăciune către Maica Domnului pentru vindecarea de boli

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Preasfântă, Preacurată şi Preaminunată Fecioară şi Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, Te rugăm ascultă rugăciunea nevrednicilor robi (numele) şi vindecă-ne pe noi, pe cei din familiile noastre şi pe toţi suferinzii din lumea asta bolnavă, de bolile grele, transmisibile sau netransmisibile, de bolile ştiute şi neştiute de noi.
Fie ca toţi creştinii să Te preamărească şi să Te preacinstească pe Tine, iar noi să avem tot ajutorul cel bun, sfânt şi ceresc. Îţi mulţumim Maică Sfântă pentru vindecare, pentru tot ajutorul Tău, pentru mijlocirea Ta la Preabunul Dumnezeu, că Tu eşti scară la Cerul Sfânt, pentru rugăciunile noastre şi ajutor nemijlocit în cererile noastre cele îndreptăţite.
                                                             Amin!

RUGĂCIUNE SPECIALĂ PENTRU ÎNCETAREA NOII EPIDEMII

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

          Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti bogat în milă şi, cu purtarea Ta de grijă cea înțeleaptă, ocârmuieşti viața noastră, ascultă rugăciunea noastră, primeşte pocăința noastră pentru păcate, opreşte noua boală molipsitoare(noua epidemie), precum ai încetat pedepsirea poporului Tău în vremea regelui David.

Cel ce eşti Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, dăruieşte însănătoşire celor cuprinşi de boală, ridicându-i grabnic din parul durerii, ca să Te slăvească pe Tine, Mântuitorul cel Milostiv, iar pe cei sănătoşi îi ocroteşte de orice boală. Binecuvintează, întăreşte şi păzeşte, Doamne, cu harul Tău, pe toți cei care, cu iubire de oameni şi jertfelnicie, îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale.

Îndepărtează toată boala şi suferința din popor şi ne învață să prețuim viața şi sănătatea ca daruri ale Tale. Dăruieşte-ne, Dumnezeule, pacea Ta şi umple inimile noastre de credință neclintită în ocrotirea Ta, de nădejde în Ajutorul Tău şi de dragoste față de Tine şi de aproapele.

Că al Tău este a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ție slavă înălțăm: Tătălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

NU MĂ LĂSA, IISUSE-AL MEU!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

 
Nu mă lăsa, Iisuse-al meu,
Să merg pe căi greșite,
Ci-mi dă să-mi osândesc chiar eu

Căderile-n ispite,

Să îmi devin judecător
Mai aspru decât Tine,
Ca nu cumva cândva să mor

Cu patimi multe-n mine..

Eu însumi să mă pedepsesc
Cu posturi și canoane
Și-n inimă să mă căiesc,

Plângându-Ți la icoane.

Ca un viteaz să strâng din dinți,
Luptând cu-a mea ființă,
Și-n luptă să-i urmez pe sfinți

În râvnă și-n voință!

Căci aspru de ne-am judeca,
Scria Pavel odată,
Ne-ar aștepta din partea ta

O blândă judecată.

Pe noi de ne-am canonisi
Cu dreaptă osândire,
Cu ceilalți din jur am fi

Exemple de iubire..

Nu mă lăsa, Iisuse-al meu,
În neputința firii,
Ci-n mila Ta de Dumnezeu

Dă-mi dorul mântuirii,

Prin harul Duhului Cel Sfânt
Dă-mi lacrima durerii
Și-n trupul ăsta de pământ

Dă-mi harul necăderii

Să ardă-n mine duhul meu
De dragostea din mine,
Încât să le vorbesc mereu

Și altora de Tine..

amin

Rugăciune...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Doamne, dă-mi să întâmpin cu linişte sufletească tot ce îmi va aduce ziua care începe. Dă-mi să mă predau cu totul voii tale sfinte. În fiecare ceas al acestei zile povăţuieşte-mă în toate şi ajută-mă. Chiar de aş primi necazuri şi nenorociri în timpul zilei, învaţă-mă să le primesc cu sufletul liniştit şi cu credinţă tare, că în toate este voia Ta cea sfântă.

În toate cuvintele şi faptele mele călăuzeşte-mi gândurile şi simţămintele, în toate întâmplările neprevăzute fă să nu uit că totul este trimis de Sus, de către Tine. 

Învaţă-mă să mă port drept şi cu înţelepciune cu toţi fraţii mei, să nu tulbur şi să nu supăr pe nimeni

Doamne, dă-mi putere să duc greutatea zilei care începe şi toate întâmplările din cursul zilei. Călăuzeşte voinţa mea şi învaţă-mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert şi să iubesc. Amin!

Împărtășanie

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Zorica Lațcu

În tinda mea cu umbre dulci, Stăpâne;
Atâtea seri la rând ai poposit,
La masa albă m-ai blagoslovit,
Atins-ai vinul și ai frânt din pâne.

Atâtea seri la rând s-au irosit,
Căci n-au văzut primirile-mi păgâne,
Că trupul sfânt Ți l-ai ascuns în grâne,
Și sângele cu vin l-ai îndulcit.

Și zi, ca-n alte seri, în tind-ai stat.
Ca să te vadă ochii mei, sărmanii,
Paharul lin l-ai binecuvântat.

În zvonul vechi din sfintele cazanii,
Cu scump sângele Tău m-am adăpat
Și trupul Tău s-a frânt spre-mpărtășanii

Sub cruce

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Când genunchiul meu se pleacă ,la poalele crucii sfinte ,
De durerea ta Isuse ,lăcrimând mi-aduc aminte !
Fiecare bici mă doare ,fiecare bici mă taie ,
Trupul meu închipuirea ,îl apleacă ,îl îndoaie !

Cum ți-a fost sărmane ,ție?Cum ți-a fost ?Aș vrea să-mi spui,
Când te-au răstignit pe cruce ,în piroane ,și în cui .
Parcă aș fi fost acolo ,am privit durerea -n față ,
Iar acum te rog spășită ,să-mi mai dai ,a doua viață !

Lacrime-mi spală obrazul ,sufletul de-ar fi să-l spele ,
C-am trecut prin astă viață ,clevetind ,am făcut rele !
Nepăsarea de-altă dată ,ce m-a zdruncinat cumplit ,
Nu a fost dată uitării, sufletul mi-a împietrit !

Doar când stau sub sfânta -ți cruce ,și văd tot ce-ai îndurat ,
Mă gândesc să uit de toate , să iert tot ce-am de iertat !
Fiecare nepăsare ,fiecare ascunziș ,
Neiubirea ce prin ani ,mi s-a arătat ,fățiș !

Iartă-mă de rog Hristoase ,și arată-mi dragostea ,și pentru acela care, n-a știut nicicând să -mi dea !
Autor
Ciabrun Mărusia

NU VREAU SĂ PIER!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

 
Mă doare inima gândind
Că dacă tot trăiesc greșind
Și mor de-odată, negrijit,
Mă duc în iadul nesfârșit!

O, Doamne, miluiește-mă
Și din păcat trezește-mă
La pocăință și oftat,
Să mor cu Tine împăcat..

Mi-e dor de Cer,
Nu vreau să pier,
Mă tem de iad
Și totuși cad!

Mă doare inima gândind
La ce-am lăsat în urma mea..
Făcându-mi două socoteli,
Eu nu găsesc decât greșeli..

Nu reușesc
Să mă ridic,
Din câte vreau,
Nu pot nimic..

O, Doamne, întărește-mă,
Cu harul Tău sfințește-mă,
Căci mântuirea Tu o dai,
Pe cine vrei îl duci în Rai..

amin

LA ICOANA MAICII DOMNULUI „CHEZAȘA CELOR PĂCĂTOȘI”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...RUGĂCIUNEA DIN 26 MARTIE ,

Această rugăciune te ocrotește pe tine și întreaga ta familie

.
O, Podoaba cetelor îngerești și Lumina celor ce călătoresc în pământul mântuirii, Vasul cel preafrumos plin de mirul tuturor darurilor Duhului, Oglinda sufletelor umilite, Veșmântul celor iubitori de feciorie, Buna Povățuitoare a maicilor, Biruința sihaștrilor, Dorul mucenicilor, Nădejdea neclintită a păcătoșilor, Preasfântă Fecioară și Maica Cuvântului, adapă-ne pe noi cei însetați de mântuire din izvorul minunilor Tale și cu starea Ta de față înaintea tronului Treimii mijlocește iertarea păcatelor noastre.

Nu avem nici o picătură de umilință în vasul sufletelor noastre și cu totul ne-am cufundat în adâncul nelegiuirilor. Nu avem gând de întoarcere și în mormântul lenevirii ne-am așezat. Am lepădat mila Domnului și cu mulțime de păcate ne-am împovărat. Pentru aceasta, te rugăm, Preacurată Maică a Domnului, să ne fii apărătoare nebiruită la judecată și mai înainte de a sosi ceasul înfricoșător al morții să ne solești pocăință.

Ca Una Ce ai născut pe Cel de pe scaunul heruvimilor, pe noi, cei pierduți în temnița păcatelor, ne slobozește, apropiindu-Te cu cheia rugăciunii Tale. Nu ne părăsi în vremea primejdiilor, ci ca Una Ce ești Izvor al milostivirii credincioșilor, adapă-ne cu picăturile îndurărilor Tale. Surpă toate ispitele vrăjmașilor nevăzuți cu mâna Ta cea puternică, ca Una Ce ai ținut în brațele Tale pe Cel Ce cu mâna Sa a zidit toată făptura și așează pe cerul minților credincioșilor stele de gânduri dumnezeiești.
Înțelepțește-ne pe noi ca în toată vremea să Îți aducem jertfe de rugăciuni și mai ales să-Ți împletim cununa laudelor, ca să dobândim și noi cununa mântuire și viața cea veșnică spre slava lui Dumnezeu în veci.
                                                                                                                                               Amin.

Buna Vestire ...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

DIN SUFLET PENTRU SUFLET: Le este îngăduit creștinilor să judece pe alții?

DIN SUFLET PENTRU SUFLET: Le este îngăduit creștinilor să judece pe alții?: 

 FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE... 

CÂND DOMNUL HOTĂRĂȘTE..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

Când Domnul hotărăște la ceruri să te cheme
De ce începi, creștine, deodată a te teme?..
Au nu știai tu, oare, că va urma chemarea,
De ce în viața asta ales-ai nepăsarea?..

Auzi că vine-o boală ce viața o scurtează
Și parcă dintr-o dată cămașa se strâmtează?..
Auzi că pe alocuri e lume care moare
Și îți apar pe frunte broboane de sudoare?..

Te-ntreb acum pe tine, de ce atâta frică?..
Doar moartea nu înseamnă "sfârșit", la o adică..
De-ar fi să se termine un mod al viețuirii,
Prin moarte se pătrunde în sfera nemuririi!

Și-atunci, ia spune-mi mie, își are frica rostul?..
Tu lasă grija morții și îți trăiește Postul,
Căci moartea va ajunge doar unde e trimisă,
De la Stăpânul nostru primind poruncă scrisă!

De-ai fost ales de Domnul să cazi sub coasa morții,
Degeaba-ncerci tu, frate, să îți modifici sorții,
Căci vei scăpa de virus, dar vei muri-n mașină..
Cu siguranță moartea la tine o să vină!

Dar dacă Domnul nostru consideră că-i bine
Ca pe pământul ăsta să mai trăiești, CREȘTINE,
Nici virușii cu coarne, nici boli molipsitoare,
Nici icter, nici comoții nu or să te doboare!

Credința-n viața asta nu-i "multă" sau "puțină";
Ea este, cum se știe, a Duhului lumină.
De ai primit-o-n suflet, o ușă ți-e deschisă
Spre ceruri și spre viața cea veșnică promisă..

DESPRE CANDELA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Cand se arde candela in fata icoanelor Ingerul Candelei, inger pazitor, care sta mereu in casa, atat timp cat arde candela, dincolo te va intampina atunci cand sufletul pleaca din aceasta lume materiala. Ingerul sta atatea zile cat ai ars candela nestinsa in casa in care o pazeste si o ocroteste de orice rau, iar cand sufletul tau va pleca dincolo tot atatea zile te plimbi prin rai si ai sa te indulcesti de acele bunatati, chiar daca tu nu ai reusit sa te mantuiesti cat ai trait pe pamant si numai dupa ce sau scurs zilele in care tu ai tinut candela aprinsa la icoanele din casa ta pe pamant atunci te vei duce la locul randuit de Dumnezeu dupa faptele tale in viata pe pamant.
Cand ai aprins si ai ars mereu candela la icoane, 24 de ore neantrerupt, ingerul candelei iti duce si sadeste in gradina ta din Rai, ca rasplata pentru mica ta jertfa pe care ai facut-o cu atentie si cu credinta, o floare din care s-a facut uleiul sau un pom daca era ulei de maslin si astfel ai pregatit gradina ta in Ceruri. Inca tu fiind in viata pe pamant daca ai aprins candela si ai plecat de acasa si aceasta se stinge Ingerul care vegheaza ca tie sa nu ti se intample nimic rau in casa, nu pleaca ci ramane in continuare in casa ta pana sosesti tu. Daca vazand candela stinsa primul lucru pe care-l faci (spalandu-te mai intai pe maini) este sa aprinzi candela ingerul nu mai pleaca, iar daca te iei cu alte treburi si neglijezi aprinderea candelei ingerul pleaca mahnit si revine numai dupa ce tu o reaprinzi.
Daca tu ai aprins permanent candela si ai plecat de acasa lasand-o aprinsa , chiar daca ti s-a randuit sfarsitul in alte imprejurari, adica se intampla voia Lui Dumnezeu sa mori pe drumuri sau in alta parte decat in casa ta si nu are cine sa iti aprinda lumanare cu lumina candelei ingerul te insoteste pe drumul de dincolo se socoteste deci ca ai lumina si nu mori in intuneric.
Cand aprinzi candela sau pui uleiul si observi ca acesta a scazut iti pui o dorinta, te rogi si iti faci matanii si sa stii ca intotdeauna se implineste (a se aminti aici de candela pe care turcul o aprindea la icoana Sf Nicolae in fiecare zi, icoana pe care el o luase dintr-o biserica crestina si pe care o furasera semenii sai, dupa caderea Constantinopolului si minunea ce i sa facut cu prinderea hotului ce ii pradase casa in lipsa sa precum si alte intamplari adevarate traite de noi.
Dumnezeu sa va binecuvanteze si Maica Domnului sa va aibe sub Sfantul Acoperamant.
Din sfaturile parintelui pustnic Gherasim de la Sfantul Munte Athos.
- Rugăciune la aprinderea candelei
Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea Ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin

Psaltirea Maicii Domnului - de preot Ioan

Ține strâns de Maica Domnului!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O femeie care avea mereu necazuri l-a întrebat cândva pe Sfântul Părinte Paisie Aghioritul :

- " Ce să fac, să scap de necazuri?"

Iar el i-a răspuns :

- " Ține strâns de Maica Domnului! "

EA , MAICA DOMNULUI , va fi mereu, până la sfârșitul veacurilor, alături de cei care o iubesc, de cei care se roagă Ei, de cei care o poartă în inima și în sufletele lor.

Ea este legătura cea mai puternică dintre Dumnezeu și noi oamenii păcătoși.

Tot ceea ce poate Dumnezeu ca Dumnezeu, poate și Maica Domnului prin rugăciunea Ei.

Să ne rugăm mereu Maicii Domnului și să o strigăm ori de câte ori avem necazuri.

Ea nu ne va lăsa niciodată!

Preasfantă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.

Amin

Rugaciune la necaz si intristare

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Valuri de patimi mă împresoară; mare necaz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi întristarea sufletului meu cu harul Său. Potoleşte furtuna păcatelor mele care mă frig precum un vierme în foc şi stinge-i flăcările. Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceaţa nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă împresoară şi mă tulbură. Luminează-mă cu lumina Fiului tău.

Sufletul meu se simte sfârşit; totul îmi este greu, chiar şi rugăciunea. Iată-mă, rece ca piatra. Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea. Topeşte gheaţa din jurul sufletului meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o încredere în apărarea venită de la oameni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă Maică şi Fecioară.
Nu mă alunga de la faţa ta, ci primeşte rugăciunea robului tău. Tristeţea m-a cuprins. Nu mai pot răbda năvălirile diavolilor. Nu am nici o apărare, nici nu aflu loc de refugiu, om nenorocit ce sunt. Sunt pururea biruit în lupta aceasta şi nu am altă mângâiere decât în tine, Preasfântă Maică. O, nădejde şi apărarea tututror credincioşilor, nu trece cu vederea rugăciunea mea!

Preasfântă Maică a lui Hristos, Preacurată, Preabinecuvântată Maică a lui Dumnezeu, vezi cum satana mă izbeşte precum valurile mării lovesc corăbiile! El mă urmăreşte ziua şi mă tulbură noaptea. Nu am pace - sufletul meu se pleacă, duhul meu se cutremură. Grăbeşte, Preaslăvită Maică şi mă ajută! Roagă-L pe dulcele Domn Iisus Hristos să aibă milă de mine şi să-mi ierte păcatele pe care le-am săvârşit. O, Preasfântă Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, bunătatea ta cea plină de iubire este nesfârşită şi este cel mai mare vrăjmaş al puterilor iadului. Chiar atunci când cel mai mare păcătos cade în străfundurile iadului, împins de forțe diabolice, dacă acesta strigă către tine, tu eşti gata să-l eliberezi din legăturile iadului.

Slobozeşte-mă şi pe mine! Priveşte cum satana vrea să mă facă să mă împiedic şi să-mi zdrobească credinţa, dar eu îmi pun toată nădejdea în Domnul. Slavă ţie, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii! Amin.

Psaltirea Maicii Domnului...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Maica cerescului Împărat, prea buna noastră nădejde, Pruncă dumnezeiască de mai înainte de veci aleasă, nădejdea celor deznădăjduiți, mântuirea păcătoșilor, prietena sărmanilor, îmbrăcămintea celor goi, celor necăjiți mângâiere si bucurie, acoperitoarea celor obijduiți si tuturor celor ce sunt in necazuri sau năpaste, ajutatoare si apărătoare! O, preamilostivă Doamnă Fecioară Născătoare de Dumnezeu, vezi-mi nevoia, necazul si durerea mea. Ajută -mă pe mine, săracul si neputinciosul, spurcatul si deznădăjduitul, întristatul, necăjitul si lipsitul de nădejde si ia de la mine tristețea, ca pe o străină. Tu știi necazul meu, dezleagă-l tu, ceea ce ești fără de prihană, dupa cum vrei . Nu mă lăsa să cad in deznădejde, căci nu am alt ajutor decât numai pe Fiul tău, pe Pruncul cel mai inainte de veci si pe tine, Maica lui Dumnezeu!
O, Stăpâna lumii, o, împărăteasa intregii făpturi, o, porumbiță Preasfântă, privesc la minunata ta icoana cu Pruncul cel mai înainte de veci, imi plec genunchii cu suspine si cu zdrobirea inimii, imi plec capul până la pământ, caută cu ochiul tau cel milostiv la mine, preabună Născătoare de Dumnezeu si ascultă, atotbună, si nu te îndepărta, ci binevoiește să mă miluiești si nu lepăda suspinul meu, căci nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, ci cere harul si primește darul tău spre folosul cererii. Amin.
(din psaltirea Maicii Domnului)

https://www.crestinortodox.ro/religie/exista-psaltire-maicii-domnului-69568.html

NUMAI FAPTA MÂNTUIEȘTE!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

"Calea către iad este pardosită cu bune intenții" (proverb)

Fapta bună mântuiește,

Nu intenția de-a face;

Nu primește loc în ceruri

Cel ce în visare zace..

Nu se cucerește Raiul

Cu "Aș vrea, dar azi nu pot..",

Gândul nu se socotește

Faptă, după cum socot!

Da, intenția-i motivul

Ce urnește spre lucrare,

Însă de lipsește fapta..

Nici o importanță n-are.

Toți am auzit zicala

Că "intenția contează",

Dar aceasta-i pentru omul

Care fapta o lucrează

Și dorind să se implice,

Se întâmplă să nu poată,

Nu e pentru omul care

Nu ajută niciodată!

Fiți atenți, deci, la proverbe,

Căci sunt toate foarte bune,

De vom căuta în ele

Miezul plin de-nțelepciune..

Dacă ne ascundem lenea

Și greșit le folosim,

Nu scăpăm de chinul veșnic..

Oricâte proverbe știm!

Ai un necaz mare?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Rugăciunile către Măicuța Sfântă au mare putere în a îndrepta cursul vieții noastre și ne aduc mult bine și ajutor.
Părintele Iachint de la Mănăstirea Putna, cunoscut și drept „Duhovnicul Bucovinei”, o prețuia foarte mult pe Maica Domnului și când cineva avea un NECAZ sau o încercare, îl trimitea la icoana Măicuței și îi spunea: „Du-te la Maica Domnului și fă câteva metanii, și vei vedea singur schimbarea!”
Credința vie în ajutorul Domnului și al Preasfinte i-a determinat pe Sfinții Părinți și pe marii duhovnici ai tuturor timpurilor să recomande celor aflați în necazuri rugăciunea drept cel mai eficient leac.
În cartea „Părintele Iachint al Putnei”, apărută în anul 2009 la Editura Bizantina, se spune că Părintele era foarte avansat pe treptele rugăciunii, iar rugăciunea lui avea multă putere.
Cei care veneau la el simțeau harul care via în el și darul rugăciunii. Aceștia nici nu apucau să-și spună necazurile, că Părintele Iachint le punea mâna caldă pe cap, le făcea semnul crucii, îi binecuvânta și se ruga pentru ei, iar ei simțeau puterea rugăciunii lui.
******************************************************************
Unui fiu duhovnicesc i-a zis să se roage cu multă stăruință și putere, și să-i spună lui Dumnezeu: “Doamne, al Tău sunt, să nu mă părăsești!”
*******************************************************************
Pe o ucenică o învăța să se roage Maicii Domnului cu rugăciunea “Cuvine-se cu adevărat” când vine de la Biserică, și să spună în continuare “Harul Domnului din Sfânta Ta casă să fie și în casa mea!
********************************************************************
Părintele Iachint, atunci când vorbea despre ea, îi curgeau șiroaie de lacrimi din ochi. El afirma cu multă convingere: „Știu că Iisus Hristos, Căruia I-am făgăduit viața noastră este Fiu al lui Dumnezeu, dar știu că Maica Domnului nu încetează a mijloci pentru noi.”
***************************************************************
Spunea de asemenea că Rugăciunea lui Iisus este cea mai puternică rugăciune și că ea trebuie rostită mereu, fie că suntem la masă, fie că vrem să ne odihnim, fie că suntem în călătorie.
*****************************************************************
Rugăciune către Maica Domnului la vreme de mare necaz:

Valuri de patimi mă împresoară; necaz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi întristarea sufletului meu cu harul Său.

Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceaţa nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă împresoară şi mă tulbură. Luminează-mă cu lumina Fiului tău. Sufletul meu se simte sfârşit; totul îmi este greu, chiar şi rugăciunea. Iată-mă, rece ca piatra.

Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea.

Topeşte gheaţa din jurul sufletului meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o încredere în apărarea venită de la oameni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă Maică şi Fecioară.
Nu mă alunga de la faţa ta, ci primeşte rugăciunea robului tău. Tristeţea m-a cuprins. Nu mai pot răbda năvălirile intunecatilor. Nu am o apărare; nici nu aflu loc de refugiu.

Sunt pururea biruit nu am altă mângâiere decât în tine, Preasfântă Maică. O, nădejde şi apărarea tututror credincioşilor, nu trece cu vederea rugăciunea mea.

Prea Sfântă Maică a lui Hristos, Prea Curată, Prea Binecuvântată Maică a lui Dumnezeu, vezi cum cel intunecat mă izbeşte precum valurile mării! El mă urmăreşte ziua şi mă tulbură noaptea. Nu am pace – sufletul meu se pleacă.

Grăbeşte, Prea slăvită Maică şi mă ajută! Roagă-L pe Domnul Iisus Hristos să aibă milă de mine şi să-mi ierte păcatele pe care le-am săvârşit. O, Preasfântă Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, bunătatea ta cea plină de iubire este nesfârşită şi este cel mai mare vrăjmaş al puterilor iadului.

Eu îmi pun toată nădejdea în Domnul. Slavă ţie, ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii.
Amin.

21 februarie - Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Kozelscianskaya”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Această icoană a fost proslăvită pentru harul facerii de minuni la sfârșitul veacului al XIX-lea, chiar dacă este mai veche de atât. Obârșia icoanei este necunoscută, știm despre ea numai că a fost făcută în Italia și a fost adusă în Rusia de una dintre însoțitoarele împărătesei Elisabeta (1741-1761).
Cea care avea icoana s-a căsătorit cu un militar din Ucraina, luând icoana cu sine. În veacul al XIX-lea, a aparținut familiei nobilului Vladimir Kapnist, care o păstra cu evlavie în satul Kozelscina, guberia Poltava. În Săptămâna brânzei de dinaintea Postului Mare din anul 1880, Maria, fiică a nobilului Vladimir, și-a fracturat piciorul. Doctorul satului i-a spus că nu este grav. Nici doctorul Grube, vestit chirurg din Harkov, nu a socotit accidentul grav, punând numai un pansament și recomandând băi fierbinți și suplimente de fier. Pentru că Maria mergea anevoios, i s-a făcut un pantof special cu benzi din metal pentru piciorul vătămat. La sfârșitul postului, nu s-a văzut nici o ameliorare.
După praznicul Sfintelor Paști, s-a lezat și celălalt picior al fetei, iar apoi ambii umeri și șoldul stâng s-au dislocat, provocându-i dureri mari ale coloanei vertebrale. Atunci, doctorul l-a sfătuit pe nobil să o ducă grabnic pe fiica sa în Caucaz pentru un tratament cu ape minerale și aer curat de munte. Călătoria lor spre Caucaz i-a pricinuit dureri și mai mari copilei, care nu își mai simțea mâinile și picioarele nici la ciupituri.
Astfel, avansarea bolii și ineficacitatea tratamentului i-au silit să se întoarcă acasă.
In luna octombrie, nobilul a călătorit împreună cu fiica sa la Moscova, unde au consultat mai mulți specialiști care au mărturisit că nu pot face nimic pentru sărmana copilă. Atunci, părinții ei au fost cuprinși de deznădejde. Însă, pe neașteptate, au mai căpătat puțină nădejde căci, peste puțin timp, la Moscova avea să sosească un profesor din străinătate. La cererea copilei, s-au reîntors acasă până la sosirea acestuia. La 21 februarie 1881, au primit o telegramă care îi înștiința de sosirea doctorului la Moscova.
Cu o zi înainte, mama Mariei i-a propus fiicei sale să se roage dinaintea icoanei Maicii Domnului:
– Masha, mâine mergem la Moscova. Ia icoana și hai să o curățăm și să ne rugăm Maicii Domnului să îți tămăduiască boala.
Copila, care era neîncrezătoare în medici, și-a pus toată nădejdea în Dumnezeu și a luat icoana și a început a o curăța cu o pânză, iar apoi a strâns-o la piept, rugându-se din adâncul sufletului pentru tămăduire. Dintr-o dată, simțind că îi revine puterea în trup, a strigat-o pe mama sa, plângând:
– Mamă, mamă, îmi simt picioarele! Îmi simt mâinile!
A desfăcut benzile de metal și a început să meargă prin cameră, în timp ce ținea în brațe icoana Maicii Domnului.
Preotul satului a fost chemat îndată și a săvârșit o slujbă de mulțumire dinaintea icoanei. Vestea minunii s-a răspândit prin satele din împrejurimi. Nobila și Maria au mers la Moscova, luând cu ele icoana. Vestea se răspândi și în Moscova, iar oamenii au început a veni să o vadă, iar mai apoi au mers la biserica în care a fost dusă spre închinare.
Icoana Maicii Domnului a săvârșit și alte tămăduiri. Când familia nobilului s-a întors în Kozelscina, oamenii deja știau de minunile săvârșite de icoană și mulți veneau să i se închine. Datorită cinstirii crescânde, familia nu mai putu ține icoana casă așa că, la 23 aprilie 1881, episcopul Ioan al Poltavei a spus să fie dusă pentru o vreme într-un paraclis.
În fiecare dimineață se slujeau acatiste sau slujbe de mulțumire dinaintea icoanei.
In anul 1882 s-a ridicat un nou paraclis, apoi o biserică, iar la 1 martie 1885 s-a înființat o mănăstire de maici care, la 17 februarie 1891, a fost închinată Nașterii Maicii Domnului.
În prezent, icoana Maicii Domnului se află în Mănăstirea din Krasnogorsk, aproape de Kiev. Cu timpul s-a alcătuit și Acatistul icoanei.

Rugăciune către Maica Domnului pentru curățire de patimi și pace lăuntrica

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești una curată cu sufletul și cu trupul! Caută spre mine, scârbavnicul, necuratul, care mi-am înnegrit sufletul și trupul cu spurcăciunea vieții mele pătimașe și iubitoare de plăceri; curăță mintea mea pătimașă, curăță și bine întocmește gândurile mele care rătăcesc și orbecăie; pune în rânduială simțămintele mele și călăuzește-le, slobozește-mă de reaua și urâta deprindere a patimilor necurate ce mă tiranisește, pentru ca slobozindu-mă din bezna păcatului, să mă învrednicesc a te preaslăvi și a te lăuda cu îndrăznire pe tine, ceea ce singură ești Maica Luminii Adevărate a lui Hristos, Dumnezeul nostru, căci pe tine te binecuvântează și te slăvește cu El și în El toată făptura cea văzută și cea nevăzută.

Te rugăm MĂICUȚĂ PREABUNĂ DĂRUIEȘTE liniștea minţile noastre , gândurilor noastre bolnave şi luminează-ne, înţelepţeşte-ne, smereşte-ne, întăreşte-ne, dă-ne pace sufletească, răbdare şi ne îndeamnă pe toţi pe calea mântuirii şi a sfintei conlucrări cereşti!

Dăruieşte-ne cu RUGĂCIUNILE Tale liniştea Ta Dumnezeiască, Pacea Ta, ca acoperământ pentru vremuri grele! Venim înaitea Ta cu genunchii plecaţi ne închinăm Ţie.

Îţi mulţumim pentru toate şi Te cinstim în inimile noastre: BUCURĂ-TE BUCURIA NOASTRĂ! BUCURĂ-TE NĂDEJDEA MÂNTUURII NOASTRE! BUCURĂ-TE RUGĂTOARE NEÎNCETATĂ ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU PENTRU SUFLETELE NOASTRE, AMIN.

Nadejdea in Maica Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Sa stiti ca nu exista suflet sub cer care si-a pus nadejdea in Maica Domnului si sa ramana rusinat pana la urma.
Prin rugaciunile ei,orice suflet va avea in veacul de acum liniste,alinare,acoperire si sprijinire,iar in vremea mortii,mila Maicii Domnului nu il va lasa;si in ziua Judecatii Maica Preasfanta va sta in genunchi inaintea Preasfantului ei Fiu si Dumnezeului nostru Iisus Hristos si va zice:
"Doamne,Dumnezeule si Fiul meu,acest suflet necajit chiar daca a gresit,dar pururea mi-a cerut sa ma rog Tie.Iarta-l si fa cu dansul mila!",si asa vom castiga prin rugaciunile Maicii Domnului-mila,si in vecaul de acum,si in vremea mortii,si in ziua Judecatii.

(Pr.Cleopa)

ÎN ODAIA CU ICOANA!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Eliana Popa

Mamă, îmi auzi chemarea? Noaptea iar mă întristează.
Perna-mi șterge și usucă, ochii mei ce lăcrimează,
Dorul nu mai vrea să plece...chipul tău îl am în minte
Și te-aud și azi spunandu-mi: ,, - Mă întorc...să fii cuminte!"

De atunci te-aștept într-una, zi de zi, să vii acas'
Cu un dor ce mă sfâșie și cu lacrimi pe obraz.
Ți-a crescut copilul, mamă! A crescut ca un orfan,
Doar cu dragostea bunicii și cu...blestematu-ți ban !

Mamă...cât mai stai departe? Muncești mult pe la străini!
Poate, la fel și tu suferi și de dorul meu suspini,
Dar nu vii....parcă ți-e teamă să nu mori în sărăcie...
Și ai dat, la schimb cu banii, scurta mea copilărie!

Știi de câte ori bunica mi-a vegheat, sărmana, somnul?
Îngânând o rugăciune pentru mine către Domnul.
Când trezindu-mă din visu-n care, mamă, te vedeam!
O strigăm să vină iute și pe brațul ei plângeam?

Știi icoana din odaie? Cea cu Maica lui Hristos ...
Doar cu ea vorbeam în taină și cu Pruncul ei frumos!
Și-am rugat-o să îmi spună, de ce mama mea nu vine,
Nu mai vrea să se întoarcă? Poate a uitat de mine?

Și icoana prindea viață...iar Măicuța lui Hristos
Întindea preasfânta-i mâna și mă mângâia duios.
Și-mi ștergea, cu vălul ei, lacrimile mele multe
Și chema din raiul ei, îngerii să mă sărute!

Adormeam în cânt de leagăn, pe o aripă de înger
Și cu mângâierea Maicii, ca în suflet să nu sânger!
În odaia cu icoana...te simțeam pe tine, mamă!
Poate Maica lui Hristos, mi te aducea în taină?

Dacă n-ar fi fost bunica și odaia cu icoana,
M-aș fi stins de-atâta jale și de dorul după mama!
Încă merg în odăița...unde dorul tău mă cheamă!
Încă Maica-mi șterge ochii cu un colț de la năframă!

Icoana făcătoare-de-minuni a Maicii Domnului „Portăriţa”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Icoana făcătoare-de-minuni a Maicii Domnului „Portăriţa” se găseşte în Sfântul Munte, la Mănăstirea Iviru. Potrivit tradiţiei, a fost pictată de Apostolul Luca. În al 9-lea veac, icoana se afla în posesia unei văduve ce trăia în Niceea. Această cetate din Asia Mică nu a mai dăinuit până astăzi, dar la vremea ei a găzduit două Sinoade Ecumenice – Întâiul Sinod, la care s-au alcătuit primele opt articole ale Crezului, şi al Şaptelea Sinod, care a restabilit cinstirea icoanelor după o îndelungată luptă cu erezia iconoclasmului, care punea pe picior de egalitate închinarea la icoane cu închinarea la „chipuri cioplite”, la idoli.
În răstimpul domniei împăratului bizantin iconoclast Theofil, s-a întâmplat să vină la casa acelei văduve, care ţinea la mare cinste, într-un mic paraclis, această icoană a Maicii Domnului, nişte ostaşi iconoclaşti. Unul dintre aceştia a dat în icoană cu sabia şi de îndată, în chip minunat, din obrazul lovit al Preasfintei Fecioare, a început să curgă sânge. Cutremurat de minune, ostaşul s-a pocăit pe dată, lepădându-se de erezia iconoclasmului şi intrând apoi într-o mănăstire ortodoxă. La sfatul său, văduva a ascuns icoana, ca să o ferească de distrugere. După ce s-a rugat fierbinte înaintea ei, a pus sfântul chip să plutească pe mare.

 Sursă și istoric: https://sfantulmunteathos.wordpress.com/.../portarita.../

Sfantul avva Antonie...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

1. Sfantul avva Antonie, sezand odata in pustie, a venit in lenevie si in multa intunecare de ganduri si zicea catre Dumnezeu: Doamne, voi sa ma mantuiesc si nu ma lasa gandurile.

Ce voi face in scarba mea?

Cum ma voi mantui?

Si, sculandu-se putin, a iesit afara si a vazut odata pe cineva ca pe sine sezand si impletind o funie, apoi sculandu-se de la lucru si rugandu-se, si iarasi sezand si impletind funia; apoi iarasi sculandu-se la rugaciune.

Acesta era ingerul Domnului, trimis spre indreptarea si intarirea lui Antonie.

Si a auzit pe inger zicand: asa fa si te mantuieste. Iar el auzind aceasta, a luat multa bucurie si indrazneala si facand asa se mantuia.

Voi il cunoasteti pe Hristos?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

O, voi care ziceţi că-L cunoaşteţi pe Hristos, răspundeţi:
Până când nu vreţi să ţineţi seama de Cuvântul şi porunca Lui?
Până când ziceţi mereu «Doamne-Doamne!» — şi nu vreţi să-L ascultaţi?
Până când veţi tot obosi pe Domnul cu nelegiuirile voastre?
Până când Îl veţi chinui cu păcatele voastre? (Isaia 43, 24).
Până când Îl faceţi pe Domnul mereu să sufere? (Luca 9, 41).
Până când sfâşiaţi Cuvântul Lui, Trupul Lui, Inima Lui?

Iisus stă mereu ostenit între voi! Ostenit de certurile voastre, de clevetirile dintre voi, de luptele şi de duşmănia voastră! De ce vă purtaţi aşa cu El?

Hristos a fost străin… a venit să caute un loc la voi… Aşa se cuvine să vă purtaţi? Aşa S-a purtat El cu voi, oare, când voi eraţi străini şi îm-povăraţi? Nu v-a dat El, oare, odihnă atunci? Nu v-a luat El, oare, sarcinile şi durerile voastre? (Mat. 11, 28) Şi n-ar fi, oare, vremea ca acum să vă veniţi şi voi în fire cum se cuvine, spre a nu mai păcătui? (1 Cor. 15, 34).

Dragul meu, tu cum te-ai purtat şi cum te porţi cu Domnul Iisus? Nu te ascunde după versete biblice cu făţărnicie! A venit în casa ta, în biserica ta, în inima ta, în satul tău, în oraşul tău… cum te-ai purtat tu faţă de El şi cum te porţi? Nu-ţi spune El, oare, şi ţie cum i-a spus lui Simon fariseul: Am venit în casa ta… şi tu nu M-ai băgat în seamă (Luca 7, 44-46)? Cum răsplăteşti tu ostenelile Domnului pentru tine?

Chiar şi în Samaria era o fântână, lângă care S-a putut odihni Domnul. Un loc pentru Iisus cel Ostenit. Chiar dacă ai trăi deci în Samaria… Chiar dacă în jurul tău ai vedea că toţi Îl obosesc şi Îl chinuiesc pe Domnul – şi cu atât mai mult chiar atunci, – fii tu o fântână!… Fii tu un loc, o inimă, unde El să poată afla odihnă! Căci dacă un suflet are loc pentru toate şi toate se pot odihni liniştite în el, numai Dumnezeu nu, şi dacă în inima lui, în viaţa şi în casa lui omul poate lăsa şi afla loc pentru toate celelelate, numai pentru Dumnezeu nu are timp, plăcere şi ascultare, – atunci omul acela nu va avea nici el loc la Dumnezeu. Hristos nu va găsi nici pentru el un loc în Casa Tatălui Ceresc. Hristos Domnul locuieşte numai în linişte, în iubire, în pace, în armonie.

Dacă voi sunteţi zbuciumaţi, duşmăniţi, certaţi, dezbinaţi, El nu poate locui cu voi. Se retrage în inimile care pot fi aşa cum doreşte El. Vai, în atâtea adunări numite ale Lui, Hristos Domnul nu stă. Nici nu poate sta. Nu găseşte nici un loc. La atâţia slujitori care se pretind ai Lui, Iisus cel ostenit n-are nici o odihnă. Şi nici o plăcere să stea, deoarece sunt mereu frământaţi, certaţi, nervoşi, nesuferiţi, urzitori de rele şi agitaţi.

Oare la tine Iisus cel ostenit are o inimă bună unde să odihnească?