Un om cuprins de suferinţe, îşi înălţă cugetul către Dumnezeu şi zise:
- De ce sufăr atât de mult eu, Doamne?
Atunci auzi în cugetul său glasul lui Dumnezeu care-i zise:
- Tu suferi, ca să se poată desprindă sufletul tău din tina aceasta. Dacă nu ai suferi, ai iubi tina (pământul) şi ai putrezi şi tu. Şi Eu, nu vreau aceasta! Tu suferi ca să te deprinzi cu UMILINŢA. De n-ar fi aşa, te-ai mândri şi pierdut ai fi pe vecie. Şi Eu nu vreau să te pierd! Tu suferi ca să preţuieşti şi să practici MILOSTENIA. Dacă n-ai suferi, n-ai cunoaşte-o şi ai trăi o viaţă zadarnică. Şi Eu vreau să duci o viaţă plină de roade (fapte bune)! Tu suferi ca să-ţi întăreşti CREDINŢA! Altfel ai fi leneş şi înclinat spre ispite.
Şi... Eu te vreau să priveghezi, ca să nu te pierd! Suferi ca să te contopeşti cu Fiul Meu, Care este Mântuitorul tău, pe Care L-am trimis în lume pentru mântuirea tuturor celor care Îi vor împlini poruncile.
Aşa a grăit Dumnezeu în cugetul omului, iar omul care suferea a zis:
- Mă voi strădui, Doamne, să trec prin toate suferinţele mele împreună cu Tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu