In cazul sfintilor si celor placuti lui Dumnezeu nu se poate vorbi despre moarte sau sfirsit, astfel ca ziua in care Sfinta Maria si-a dat obstescul sfirsit este pomenita in cultura religioasa drept ,,adormire", continuarea vietii in ceruri.
Celebrata pe 15 august, Sfinta Maria Mare este precedata de o perioada de 14 zile de post. Chiar daca exista tendinta de celebrare a zilei numelui de catre cei care poarta numele de Maria sau un derivat al lui, pe 15 august,sarbatorirea propriu-zisa a numelui are loc pe data de 8 septembrie, ziua nasterii Maicii Domnului.
Cei adormiti se pomenesc in ziua de 15 august, iar cei vii sunt sarbatoriti de Sfinta Marie Mica pe 8 septembrie.
Sfinta Marie Mare este ,,prilej de mare sarbatoare si bucurie, acest praznic fiind cunoscut si sub numele de Pastele din mijlocul verii. Sunt zone in tara in care cu prilejul acestei sarbatori se cinta Prohodul, ca in Vinerea Mare. Este cea mai mare sarbatoare inchinata Maicii Domnului.
Este firesc ca o sarbatoare atit de mare si aproape de sufletul crestinilor sa dea nastere multor traditii, obiceiuri si superstitii.
In popor, Sfinta Marie Mare este sarbatoarea care face trecerea intre anotimpul calduros si cel autumnal.Odata trecuta aceasta zi, vremea incepe si ,,se strica", facind loc ploilor si racorii. Dupa aceasta zi, se organizeaza din nou nunti, au loc tirgurile de toamna, se fac insamintarile specifice noului sezon, iar apele nu mai sunt bune de scaldat.
Se spune ca pentru a fi sanatos si a-ti proteja familia de necazuri si boli este bine sa te rogi Maicii Domnului in aceasta zi si sa mergi in pelerinaj la manastirile si bisericile cu har, purtind hramul Sfintei Marii.
In Maramures , fetele tinere se duc la slujba bisericeasca de pomenire a mortilor si a viilor imbracate in straie, toate de culoare alba.
Pentru ca Sfinta Maria este considerata ocrotitoare a marinarilor, in aceasta zi se celebreaza si Ziua Marinei; in anumite zone, porumbul crud ,,in lapte", este considerat un aliment specific sarbatorii.
Motivele vegetale se regasesc in datinile populare legate de aceasta sarbatoare.
In unele zone, ziua de 15 august este cunoscuta si sub numele de Cercurile Sfintei Marii si exista obiceiul ca fetele tinere, nemaritate, sa poarte la sin o planta numita ,,navalnic" pentru a-l atrage pe cel ursit catre meleagurile lor. De asemenea, de vor infloritrandafirii in aceasta zi, se crede ca oamenii vor avea parte de o toamna lunga si frumoasa. Si tot in aceasta zi, fetele culeg flori si le aseaza la icoana Maicii Domnului in semn de cinstire, rugindu-se pentru sanatate si implinirea dorintelor. Despre flori se spune ca au proprietati tamaduitoare.
In Moldova, pentru cinstirea mortilor si pentru ca acestia sa-si gaseasca linistea, pe lumea cealalta, se fac fapte de milostenie si se dau de pomana struguri, piine, prune sfintite in biserica. In anumite parti ale Munteniei - faguri de miere.
In satele in care s-a pastrat traditia jocului, jocurile sunt interzise in aceasta zi, ele putind fi reluate insa in ziua imediat urmatoare sarbatorii.
In Oltenia, inca se pastreaza o regula nescrisa conform careia focul nu se va aprinde in vatra daca vrei sa fii ferit de boala si de alte nenorociri. Se aprinde in schimb candela si se lasa sa arda toata ziuz; usa nu trebuie sa fie tinuta inchisa chiar daca soarele nu a rasarit inca; se crede ca pe usa pe care va intra Maica Domnului va impartasi alinare si voie buna.
Daca cei aflati in necazuri, in boala sau in momente de cumpana se roaga cu credinta Maicii Domnului, vor gasi mingiiere si alinare sufleteasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu