RUGACIUNE CATRE PREASFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU, IZVORUL TĂMĂDUIRII

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

 - alcatuita de fericitul Filotei Zervakos, ucenicul Sfantului Nectarie

Preacurata, preanevinovata, preamilostiva, prealaudata, pururea Fecioara Nascatoare de Dumnezeu Marie, izvor al dumnezeiestii tamaduiri, grabnic ascultatoare si eliberatoare, aparatoare nebiruita a cres­tinilor, mijlocitoare statornica catre facatorul, na­dejdea, acoperamantul si ajutorul celor ce alearga la tine, iti cer dumnezeiasca ta intelegere. Nimeni din cei ce au venit la tine nu a iesit afara lepadat, curata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, ci, cerand harul, a primit darul cererilor celor de folos.

Şi noi, pacatosii si nevrednicii robii tai, intrand cu nevrednicie in preacurata ta casa, in aceasta sfanta manastire, alergam catre tine, scaparea noastra, apa­ratoarea noastra, nadejdea, acoperamantul, ajutorul nostru, iar tu, ca Maica noastra duhovniceasca, preaiubitoare si preamilostiva asculti cererile noastre.

In aceste zile viclene, cand, dupa cum profetul David zicea, cel cuvios pe pamant nu mai este si tot omul este mincinos, iar cei ce fac binele au pierit, caci pana la unul cu totii s-au sfarsit; cand a fugit dragostea celor multi, pentru ca s-a inmultit faradele­gea, credinta s-a micsorat si dupa cuvantul de-Dumnezeu-propovaduitorului Pavel, gura lui Hristos, oa­menii au devenit – unii mai mult, iar altii mai putin – iubitori de sine, iubitori de argint, inselatori, trufasi, hulitori, nemultumitori, nestiutori, neinfranati, neiu­bitori de bine, tradatori, iubitori de placere, avand doar chip de evlavie si nu si lucrare a acesteia; deci in aceasta stare de plans a oamenilor din aceasta ge­neratie vicleana si pacatoasa, a gasit prilej potrivit in­cepatorul intunericului, adancul uraciunii, sarpele cel din vechime, stricatul, vicleanul si prearaul diavol ca sa-si arunce toate puterile lui, toate ostile lui, toti slujitorii lui vazuti si nevazuti asupra Bisericii Orto­doxe, asupra preacuratei si nenuntitei mirese a lui Hristos, ca fiarele cele salbatice urland si ca lupii cei salbatici apucand si sfasiind si imprastiind oile. Iar cei randuiti de Domnul pentru a se ingriji si a pazi oile, cu putine exceptii, s-au facut ajutatori ai stapanului intunericului, ingrijindu-se cum sa predea tur­ma lupilor celor eretici. Altii, vazandu-i pe lupi apu­cand si sfasiind oile, fiind naimiti, au fugit si au lasat oile, iar corabia bisericii, din cauza vanturilor celor puternice si a valurilor celor furioase, a multelor raz­boaie vazute si nevazute, dinauntru sau dinafara, este in pericol sa se scufunde.

Maica noastra duhovni­ceasca, izvorule al tamaduirilor, noi cei mici, cei pa­catosi, cei nevrednici robi ai tai si fii ai tai duhovnicesti, madularele cuvantatoare ale turmei lui Hristos, ale acestei alese a Lui Biserici Ortodoxe, ca niste bolnavi si neputinciosi, cu frica de a nu fi sfasiati de lupii cei turbati, ca niste oameni cu putina credinta, neputand sa ne impotrivim maniei valurilor salbatice ale ereticilor, scapam cu pocainta si cu lacrimi la aju­torul tau cel nebiruit si la acoperamantul tau cel tare. Intinde, Stapana, acoperamantul tau cel tare si ocroteste-ne pe noi, fiii tai, sub acoperamantul aripi­lor milostivirii tale si al dragostei tale de maica si pazeste-ne de incornoratii cei nevazuti, care cauta sa ne sfasie pe noi. Pazeste si manastirea ta si fiii tai de toata erezia cea desarta, de toata ratacirea si de orice alt rau. Mijloceste catre Fiul tau si Dumnezeul nostru pentru iertarea pacatelor noastre, pentru luminarea sufletelor si a cugetelor noastre, pentru calauzirea pe calea adevarului, pentru intarirea noastra in adevara­ta credinta ortodoxa si pentru predaniile cele aposto­lice si patristice. Tine-ne pe noi in dragostea cea ade­varata si curata catre aceasta si catre aproapele nos­tru, intareste-ne pe noi in tine, spre marturisirea si spre lupta virtutii si descopera-ne noua voia lui Dum­nezeu cea preabuna, cea desavarsita.

Mijloceste catre Fiul tau sa-i lumineze pe arhierei, sa se pocaiasca, sa se spovedeasca, sa fie aparatorii viteji ai canoanelor si predaniilor apostolice si patristice, si nu inselatori si calcatori ai acestora. Sa-i lumineze pe mai-marii tarii acesteia ca sa lase necuviinta, certurile dintre ei si ambitiile politice, sa se inteleaga, sa se impace cu mai-marii bisericii, caci unde sunt trufiile, ambitiile si luptele, acolo este toata stricaciunea. Sa ii uneasca pe toti intru una sfanta, soborniceasca si apostoleasca biserica, intr-o singura credinta, intr-un botez, pre­cum ne-au predanisit de-Dumnezeu-purtatorii Parinti la cele sapte sfinte sinoade ecumenice. Sa ne ierte si sa ne mantuiasca pe noi toti dupa marea si bogata Sa mila si sa ne invredniceasca de buna pocainta, de sfarsit bun si de Imparatia cerurilor. Amin.

S-a încheiat postul ! Noi ne-am schimbat ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Să nu judecăm pe nimeni: nici pe cel ce a postit, nici pe cel ce n-a postit, nici pe cel ce a postit mult, nici pe cel ce a postit puţin; fiecare după puterea lui. Important va fi să vedem, în finalul postului, dacă s-a schimbat ceva în noi. (Pr Nicolae Tanase)

De este cineva binecredincios si iubitor de Dumnezeu, sa se bucure de acest praznic frumos si luminat. De este cineva sluga inteleapta, sa intre, bucurandu-se, intru bucuria Domnului sau. De s-a ostenit cineva postind, sa-si ia acum rasplata. De a lucrat cineva din ceasul cel dintai, sa-si primeasca astazi plata cea dreapta. De a venit cineva dupa ceasul al treilea, multumind sa praznuiasca. De a ajuns cineva dupa ceasul al saselea, sa nu se indoiasca, nicidecum, caci cu nimic nu va fi pagubit. De a intarziat cineva pana in ceasul al noualea, sa se apropie, nicidecum indoindu-se. De a ajuns cineva abia in ceasul al unsprezecelea, sa nu se teama din pricina intarzierii, caci darnic fiind Stapanul, primeste pe cel de pe urma ca si pe cel dintai, odihneste pe cel din al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul dintai; si pe cel de pe urma miluieste, si pe cel dintai mangaie; si aceluia plateste, si acestuia daruieste; si faptele le primeste; si gandul il tine in seama, si lucrul il pretuieste, si vointa o lauda. Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului nostru; si cei dintai, si cei de al doilea, luati plata. Bogatii si saracii impreuna bucurati-va. Cei ce v-ati infranat si cei lenesi, cinstiti ziua. Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi. (Sf Ioan Gura de Aur)

HRISTOS A ÎNVIAT !!!

Doamne-n ziua răstignirii ...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

PROHODUL DOMNULUI

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....

            Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Mormantul lui Hristos

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Am fost si eu aici:

Cunoastem din Sfanta Scriptura ca trupul lui Hristos a fost pus in mormant dupa moartea Sa. Astazi, constructia ridicata deasupra Sfantului Mormant are doua incaperi: Capela Ingerului si Sfantul Mormant. Ea a fost ridicata in anul 1810, dupa planurile arhitectului grec N. Komnenos, in urma incendiului din 1808 care a avut loc in Biserica Invierii.

Locul in care trupul Domnului a fost pus este din piatra. Ca pelerinii sa nu poata lua bucati de piatra, s-a luat decizia ca mormantul sa fie placat cu marmura. Lucrarile de conservare de la Biserica Sfantului Mormant au facut ca in anul 2016, lespedea de marmura a Sfantului Mormant sa fie inlaturata. Mentionam ca ea a fost asezata in anul 1555. Cu aceasta ocazie s-a putut vedea piatra de mormant originala.



Mormantul Domnului a ramas gol. Si este gol nu prin lucrarea celor fara de lege, ci datorita biruintei Domnului asupra mortii. Hristos nu a fost pus in mormant ca sa stea acolo ca un mort. Moartea Sa nu a fost drum spre stricaciune, caci ea a cuprins in sine inceputul invierii. De pe Cruce El se pogoara intru cele mai de jos ale adancului si se arata protoparintilor Adam si Eva, pe care-i ridica impreuna cu cei adormiti. De aceea mormantul nu a putut tine trupul Domnului. Ce minunat spunem in Prohod: "In mormant viata pus ai fost Hristoase".

Faptul ca mormantul Domnului ramane gol, este o dovada ca si mormintele noastre vor fi goale. Sfantul Ioan Gura de Aur ne vesteste ca: "Noi vom invia in mod sigur, fiindca Iisus Hristos a inviat in mod sigur; Invierea Lui o presupune pe a noastra, sau mai curand a noastra este cuprinsa in a Lui".


Gol fiind mormantul, el nu este parasit, ci plin de prezenta lui Dumnezeu. Sa nu uitam ca in fiecare an, Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului in Sambata Mare, ziua, intre orele 12.30-13.30, in timpul Vecerniei Mari. E dovada prezentei Sale tainice aici.

Daca in Sfanta Scriptura se afirma ca un inger a rasturnat piatra de pe mormantul Domnului, el nu o face pentru a-L ajuta pe Domnul sa iasa din mormant, ci pentru a descoperi oamenilor ca El iesise din mormant. Dupa cum Domnul S-a intrupat fara a distruge fecioria Maicii Domnului, asa si acum, iese din mormant fara a strica pecetile acestuia. Intra in lume prin pantecele inchis si iese din ea prin mormantul inchis.

Mormantul lui Hristos ne descopera ca Dumnezeu nu ne-a facut sa murim, ci sa traim; si nu o viata trecatoare, ci vesnica.

Adrian Cocosila

SEMNELE BIRUINTEI LUI HRISTOS

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                                                                                                                (Sfantul Ioan Iacob Hozevitul)
Ridicandu-Te, cu slava, 
Din lacasul celor morti, 
Semnele sulitei, Hristoase,
Si al cuielor il porti.

 Fruntea Ta pastreaza inca,
 Si in veacul viitor,
 Urma spinilor - adanca, 
Ca un semn biruitor. 

Taina nepatrunsa, 
Doamne! Ca fiind un lucru rar,
 Porti in slava vesniciei
"SEMNELE DE LA CALVAR".

Iar noi, crestinii ortodocsi, DE MULTE ORI IN VIATA, NE TEMEM: "Ne temem de ploaie, Ne temem de vant, Ne temem de vorbe, Ne temem de gand. Ne sperie visul, Si-apoi il visam, Ne temem de lacrimi, Si-apoi le varsam. Ne sperie vorba, Si-apoi o rostim, Fugim de iubire, Si-apoi o dorim. Ne temem de "teama", Dar n-o ocolim, Ne sperie viata, Dar noi o traim!"

Bucuria mea, noi trebuie sa avem frica, doar de Dumnezeu, frica aceea de nu pacatui, de a nu ne pierde mantuirea sufletului. FRICA DE DUMNEZEU, este inceputul vietii adevarate a omului, fiindca ne sileste sa ne pocaim. FRICA DE DUMNEZEU, ne silestete sa luptam cu pacatul și luptand noi, insusi harul lui Dumnezeu il surpa. MILA DOMNULUI SA FIE, DE ACUM PANA-N VECIE! DA DOAMNE LA TOTI, DOAR BINE, NU MA UITA NICI PE MINE!

                                                                                                                                       Amin si Aliluia!
                                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.

Strigatul lui Hristos pe cruce

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

"Eli, Eli, lama sabahtani - Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit" (Matei 27, 46) este strigatul lui Hristos pe cruce. 

Pare de neinteles ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu sa rosteasca aceste cuvinte, sa aiba parte de experienta parasirii de catre Dumnezeu.

Ne-am fi asteptat ca Hristos, Cel care nu a gresit nimanui cu nimic, Cel care a fost lipsit de pacat, sa nu fie lipsit niciodata de prezenta lui Dumnezeu. Devine si mai tainic strigatul Sau, daca tinem seama ca El insusi era si Dumnezeu, ca stia ca va invia.



              Ca sa intelegem cum se cuvine acest strigat, se cuvine sa facem cateva precizari:

In primul rand trebuie sa afirmam ca Hristos a fost si Om, nu doar Dumnezeu.
Ca Om a trait realmente ce traieste tot omul. A trait real starea noastra omeneasca pana la capat. Parintele Nicolae Steinhardt afirma ca aceste cuvinte sunt proba absoluta a validitatii rastignirii. Strigatul de pe cruce dovedeste integritatea si seriozitatea jertfei, o impiedica a fi o farsa. La fel am fi facut si noi. Am fi strigat in fata durerii. Iar atat de autentic si de serios a strigat Domnul, incat mai tarziu tuturora nu le venea sa creada ca a inviat. Strigatul Domnului e dovada ca pe cruce nu s-au desfasurat simboluri, ci s-a petrecut o suferinta reala. Probabil ca daca L-am fi auzit rostind aceste cuvinte, am fi fost ispititi sa rostim precum iudeii: "Pe altii i-a mantuit, iar pe Sine nu poate sa se mantuiasca!" (Matei 27, 42).

Chiar daca avem parte de acest strigat, Hristos pe cruce n-a incetat sa fie si Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur sustine ca Mantuitorul a rostit cuvintele profetice Eli, Eli, lama sabahtani? dupa ce s-a luat intunericul, pentru a intelege iudeii ca nu murise pe cruce, ca El Insusi facuse intuneric pe pamant. Ori daca ar fi incetat sa mai fie si Dumnezeu, nu ar fi putut aduce intunericul. Parintele Nicolae Steinhardt spune ca in rostirea cuvintelor "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit"?, natura omeneasca pare sa fi predominat, dupa cum a predominat cea dumnezeiasca pe muntele Taborului la Schimbarea Sa la Fata.

In al doilea rand prin aceste cuvinte Domnul doreste sa ne atraga atentia ca in viata noastra vom avea parte de stari de parasire din partea lui Dumnezeu. Si dupa cum Domnul nu S-a dat jos de pe cruce ci a primit moartea, tot astfel nici noi nu trebuie sa dam inapoi. Harul vine si pleaca, spun Sfintii Parinti. Harul se retrage ca omul sa inseteze mai mult dupa Dumnezeu. Persoana care a cunoscut viata traita prin har, nu mai poate afla odihna in nimic din cele prezente in aceasta lume, doreste din nou harul. Iar cand l-a dobandit dupa retragere, are parte de o netulburata pace.

Indiferent de durata si intensitatea parasirii, Dumnezeu nu ne abandoneaza niciodata pe deplin.

Din acest motiv, aceasta parasire dumnezeiasca poate fi numita mai degraba ascundere sau micsorare a harului, decat lepadare sau parasire si are drept scop mantuirea si nu nimicirea omului.

Adrian Cocosila

.

Biserica

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

La biserică venim
Domnului să-i mulţumim
Pentru viaţă, pentru casă,
Pentru pâinea de pe masă,

Pentru floarea din grădină
Şi a soarelui lumină,
Pentru fraţi, pentru surori
Şi părinţii iubitori.

Dumnezeu ne este tată,
Ne iubeste şi ne iartă,
Lângă noi este la greu
Şi ne apără de rău.

Preoţii ne dau povaţă,
Cartea sfântă ne învaţă:
Credincioşi şi buni să fim,
În genunchi să mulţumim!

poezie de Valeria Moroşan din Vrăbiuţa norocoasă (2011)
sursa text http://www.citatepedia.ro/index.php?q=surori...&r=p
sursa foto https://ro.pinterest.com/pin/672162313105306786/

Bucura te Sfânta Cruce

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:

„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Buna Vestire

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                               

Pe genunchi stătea Fecioara ,se ruga ,umilă ,
Cu găndul la Dumnezeu ,încă de copilă !
Glasul ei străbătea norii ,cerul veșniciei ,
Dumnezeu se bucura de ruga MARIEI !

Intr-o seară pe cănd ruga-i era spre sfărșit ,
În odaia ei micuță înger s-a ivit !
-"Bucurăte Preacurată ,Fecioară aleasă ,
Dumnezeu te răsplătește ,ai să-i fi mireasă !

Și din păntecele tale, fără desfătare ,
Se va naște cel ce-aduce milă și iertare !
Asculta nedumerită ,Fecioara grăirea ,
Slăvind in sufletul ei cerul și Zidirea !

Fără să se -'mpotrivească ,vorbelor cerești ,
Îi răspunde Preacurata "-Fie-mi cum dorești !"
A primit această veste fără să cărtească ,
Astfel Dumnezeu alege să ne măntuiască !

Printr-un păntec de Fecioară va venii LUMINA ,
Să ne spele de păcate ,să ne ierte vina !

Binecuvăntări aduce ,găndul meu smerit ,
Celei care pentru Domnul s-a învrednicit !

Autor
Ciabrun Marusia

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o zi cu Dumnezeu
Hristos în mijlocul nostru !

BUNA VESTIRE..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

       Măreşte, sufletul meu, pe Domnul, si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu!
Binevesteşte, pământule, bucurie mare, lăudaţi, ceruri, slava lui Dumnezeu (cântarea a 9-a din Canonul Bunei Vestiri). Ce bucurie i se porunceşte pământului să binevestească? Bucuria mântuirii în Domnul Iisus Hristos. Tot pământul era în doliu adânc, şi deşi aştepta cu încredinţare, însă vreme foarte îndelungată n-a văzut izbavire. In cele din urmă, vestea cea bună a fost adusă din Cer, vestită pe tot pamantul şi primită cu bucurie. Aşadar binevesteşte, pământule, această mare bucurie a ta.
Apropiindu-se de pământ, Cerurile vedeau doar plângere, amărăciune şi tanguire. Iată că s-a luminat însă faţa tânguitorului pământ, şi întrucât chipul desavarsirii acesteia a arătat în toată deplinătatea nemărginitele desăvârşiri ale lui Dumnezeu, cum să se înfrâneze cerurile de la a lăuda această slavă dumnezeiască? Lăudaţi, deci, ceruri, slava lui Dumnezeu.
Cerurile, ce sunt poftite să laude slava lui Dumnezeu, sunt lumea îngerească, iar pamantul căruia i se porunceşte să binevestească bucurie mare sunt oamenii… Ingerilor ce să li se mai amintească de lăudarea lui Dumnezeu când ei si asa strigă cu glasuri necurmate: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Dumnezeu Savaot? Pe când oamenilor poate că nu este de prisos să li se amintească: „Nu uitati, prieteni, de singura bucurie adevărată, adusă nouă din cer în ceasul Bunei Vestiri făcute Preasfântei Fecioare Maria”.
Ce fel de Buna-Vestire a coborat din Ceruri? Ce s-a intamplat in amara noastra viata lumeasca? Oare este posibila Buna-Vestire in lumea in care exista moartea? Oare este posibila adevarata dreptate in lumea in care totul se preface in spasmele mortii, inaintea monstrului mortii? Astazi s-a petrecut cea mai mare Buna-Vestire. Ce s-a intamplat? Astazi Sfantul Arhanghel Gavriil vine la Sfanta Fecioara si ii aduce la cunostinta aceasta Buna Vestire: Vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus-Mantuitorul si imparatia Lui nu va avea sfarsit (Luca 1, 31-33).
Cand Arhanghelul i-a vestit pentru întâia oară Preabinecuvântatei Fecioare bucura-te, atunci, s-ar putea spune, au fost doar zorii zilei de bucurie care avea sa răsară după aceea… Insă si atunci din Preasfânta Fecioară, care pricepea puterea cuvintelor arhangheliceşti, a ţâşnit de la sine cântarea:
Măreşte, sufletul meu, pe Domnul, si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu (Lc. 1, 46-47).

Maică a luminii - Buna vestire

O Rugaciune extraordinara facuta de Sfantul Efrem Sirul catre Maica DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...





                  Rugăciunea a patra către Preasfânta Născătoare de DUMNEZEU

Stăpâna mea , Preasfântă Născătoare de DUMNEZEU , cu Dar Dăruită a lui DUMNEZEU Născătoare , Prea Binecuvântată , de DUMNEZEU Dăruită Maică a lui DUMNEZEU ,
Incăperea Dumnezeirii Unuia-Născut Fiu al Tatălui Celui fără de moarte și nevăzut ,
Scaunul în chipul focului ,
mai Preaslăvită decât Cei în Patru chipuri ,
Preacurată ,
Prea Nevinovată ,
Prea Nepângărită ,
Prea Fără de prihană ,
Prea Lăudată ,
Prea Nestricată ,
Prea Fericită ,
Prea Nevătămată ,
Prea Cinstită ,
întru tot Binecuvântată ,
Prea Pomenită ,
Prea Dorită ;
Fecioară cu Sufletul și cu Trupul , și cu Mintea ;
Jilțul Impăratului Celui ce Este pe Heruvimi ;
Ușă Cerească prin Care cei de pe pământ la Ceruri alergăm ;
Mireasa lui DUMNEZEU , prin Care cu Dânsul ne-am Impăcat ;
Minune Neînțeleasă , Auzire netâlcuită , Arătare a Dumnezeieștii Taine celei ascunse ,
Apărătoare cu totul Nebiruită , Sprijin Tare ,
Izvor de viață primitor ,
Noian neîmpuținat și nedeșertat al Dumnezeirii și Negrăitelor Daruri și Hărăziri ,
Inălțime mai înaltă decât Cereștile și Netrupeștile Puteri ,
Adânc necercat al înțelegerilor celor ascunse ,
Slava și Cinstea cea de obște a firii ,
Dăruirea tuturor celor bune ;
Cea , după Sfânta TREIME , Stăpâna tuturor făpturilor ;
Cea , după Mângâietorul , altă Mângâietoare și , după Mijlocitorul Hristos , Mijlocitoarea a toată lumea ;
Căruța Soarelui Celui gândit , Primitoarea Luminii celei Adevărate , Care Luminează pe tot omul ce vine în lume ,
Ceea ce Porți în brațe pe Cel Ce Poartă toate cu Cuvântul gurii Lui , Imbrăcămintea Cea Neîntinată a Celui Ce Se Imbracă cu Lumina ca și cu o haină ; Podul a toată lumea , Care la Cerul cel mai Presus de lume ne Sui pe noi ;
Cea mai Presus decât Heruvimii , mai Preaslăvită , fără de asemănare , decât Serafimii și mai Cinstită decât toată Zidirea ;
Strălucirea Ingerilor , Mântuirea oamenilor ;
Cea Care la Cer ne Sui pe noi ;
Maica și Roaba Soarelui Celui Neapus ,
Raza Zilei celei Adevărate și Tainice , Adâncul necurmatei Iubiri de oameni a lui DUMNEZEU ,
Cea mai Cinstită decât Raiul , Pământul Cel Sfânt al Făgăduinței , Carul cel Dumnezeiesc al Darului ,
Intărirea și Sprijinirea Cea prea Tare a Credinței celei Adevărate ,
Locul cel prea Desfătat al Celui Neîncăput ;
Vița Cea Adevărată , Care pe Rodul Vieții L-ai Purtat ;
Măslinul Cel Prea Roditor , Care Veselești sufletele credincioșilor ;
Acoperământul Cel a toată lumea ,
Ușa Cinstitei Taine celei mai presus de minte ; 

Implinirea Darurilor celor Treimice , ca Aceea ce Porți Vrednicia cea de-a doua , după Dumnezeire ;
Fulger Care Strălucești sufletele credincioșilor , 

Impăcarea păcătoșilor ,
Intemeierea celor așezați ,
Chemarea înapoi a celor ce cad,
Deșteptarea trândavilor,
Vârtutea celor ce bine sporesc ,
Unirea la un gând a Bisericii ,
Buna Nororcire a oștilor ,
Dăruirea tuturor celor bune ,
Buna așezare a cetăților ,
Pacea lumii ,
Răbdarea nevoitorilor ,
Bărbăția pătimitorilor ,
Comoara vieții celei nestricăcioase ,
Nor Care Aduci Ploaia cea Cerească celor de pe pământ ,
Făclia Luminii Celei Neapropiate ;
Scara Cea Înălțată , pe Care Ingerii Cei Cerești S-au Pogorât către noi ,
Limanul celor înviforați,
Bucuria celor necăjiți,
Folositoarea celor nedreptățiți ,
Mângâierea celor ce plâng ,
Ajutorul celor neajutorați,
Intărirea celor neputincioși,
Sprijin celor osteniți ,
Toiag al orbilor, Povățuitoarea Cea Mântuitoare a celor rătăciți ,
Apărarea Cea Intemeiată a celor din nevoi .
Chivot Sfânt , prin Care ne-am Mântuit de potopul păcatului;
Rug nears , pe care Te-a Văzut Moisi , de DUMNEZEU Văzătorul ;
Cădelniță de Aur , întru Care Cuvântul , Aprinzând trupul , toată lumea de bună mireasmă a Umplut-o și învinuirile neascultării de tot le-a Ars ;
Tablă de DUMNEZEU Scrisă ,
Sfeșnic cu șapte Lumini , a Cărui Strălucire a Covârșit razele soarelui ;
Cort Sfânt , pe Care Veseleil Cel duhovnicesc , Hristos , L-a Zidit cu Prea Ințelepciune și Sălaș al Său L-a Făcut ;
Căruța Cea Impărătească , Năstrapă de Mană Lrimitoare , Grădină încuiată ;
Izvor Pecetluit , ale Căruia ape curate și limpezi Adapă toată lumea ;
Toiag al lui Aaron , Cel cu Sfințenie Odrăslit ;
Lână de Rouă Purtătoare a lui Ghedeon ;
Carte de DUMNEZEU Scrisă , prin Care Zapisul lui Adam s-a rupt;
Munte al lui DUMNEZEU , Muntele Cel Sfânt în Care DOMNUL Bine a Voit să Locuiască ;
Rădăcină Sfântă din Iesei ;
Cetatea lui DUMNEZEU , pentru Care Preaslăvite S-au Grăit , după cum Zice David .
Dezlegarea întristării;
Izbăvirea robiei;
Indumnezeirea muritorilor ;
Cea Prea Frumoasă cu Firea și de toată prihana neprimitoare ;
Ceea ce la Libanul fecioriei Te Sui și lumea o Umpli de Buna Mireasmă a Mirului , din care Dulceața Curgând , amărăciunea cea de demult a lemnului a îndulcit-o ;
Ceea ce pe toată Ființa Dumnezeirii , înfricoșat ai Incăput-O ;
Dăruirea Cea mai Inaltă decât toată cinstea și Podoaba Cea Preacinstită a tuturor bunătăților ;
Pat al lui Solomon , pe Care Te Inconjură șaizeci de puternici , adică Graiurile Scripturii Celei de DUMNEZEU Insuflate ;
Loc de Lumină încăpător , dintru Care Razelele Mântuirii Au Strălucit lumii ; Mărturia înfricoșatei iconomii ;
Sălășluirea cea Frumoasă a Dumnezeieștii Impreună-Pogorâri ;
Impăcătoarea lumii ;
Curățitoarea noastră și Adăpostirea ;
Darul Cel Prea Dorit al tuturor celor bune .
Clește de Văpaie Purtător , pe Care Te-a Văzut Marele între Prooroci , Isaia ; Munte Umbrit cu Fapte Bune , pe Care mai Inainte Te-a Văzut Avacum ;
Munte Netăiat al lui Daniil ;
Ușă Care Cauți spre răsărituri , a lui Iezechil ;
Raiule Preasfinte din Eden ;
Pom de Viață Purtător , Care Aduci Rod Prea Frumos și Prea Dulce ;
Măr cu bun miros ;
Trandafir dulce mirositor ;
Floare nevestejită ;
Crin prea alb ;
Carte pecetluită , pe Care nimeni nu poate să O citească ;
Inchipuirea cea nescrisă a fecioriei ;
Vederea Proorocilor Cea Cinstită ;
Veșmântul Cel de DUMNEZEU împistrit ;
Porfira Cea de DUMNEZEU țesută ;
Împlinirea Cea Prea Arătată a toată Proorocia ;
Gură netăcută a Apostolilor ;
Indrăznire Nebiruită a purtătorilor de chinuri;
Intărirea împăraților;
Lauda preoților ,
Iertarea greșiților ,
Induplecarea Dreptului Judecător ,
Ridicarea celor căzuți ,
Zidirea Cea de a doua oară a sufletului și a trupului meu;
Dorirea lumii .
Mântuirea mea ,
Mângâierea mea ,
Viața mea ,
Lumina mea ,
Nădejdea mea ,
Răcorirea mea ,
Dulceața mea ,
Scăparea mea ;
Acoperământul , Tăria sufletului meu ,
Veselia , Tndulcirea , Zidul , Adăpostirea , Ingrădirea Cea Tare ,
Arma , Sprijinul , Slava , Suflarea mea ,
Ocrotitoarea , Mijlocitoarea , Alinarea , Cercetarea , Lauda , Pacea , Vârtutea , Umblarea , Cântarea , Hrana , Veșmântul , Bucuria , Blagoslovenia , Ancora , Indestularea , Roua , Incuviințarea cea cinstită , Sfințenia , Mărirea , Izbăvirea ;
Mângâierea scârbelor mele;
Ajutorul deznădăjduirii mele;
Luminarea și Sfințenia sufletului meu ;
Izbăvirea de păcatele mele;
Indulcirea și Imbunarea sufletului meu Cea de la DUMNEZEU ;
Picătura Cea de DUMNEZEU Izvorâtoare a inimii mele celei uscate;
Făclia Cea Prea Strălucită a sufletului meu celui întunecat;
Imbrăcarea goliciunii mele;
Incetarea suspinurilor mele;
Prefacerea primejdiilor mele;
Infrânarea , Curăția , Bărbăția , Intreaga Ințelepciune , Podoaba faptelor bune , Slobozenia mea , Limanul , Comoara , Neguțătoria Cea cu Adevărat Veșnică , Statornica Pocăință , Inălțarea , Buna sănătate , Frumusețea , Tăria , Buna Sfătuire , Priceperea , Bucuria , Strălucirea mea .
DOAMNE mea și , către DUMNEZEUL meu , Neadormită și Ne-rușinată Inainte-Stătătoare ,
Vezi Credința mea și dorirea mea cea după DUMNEZEU și – ca Una ce ai Impreună-Pătimire și Putere , ca O Maică a lui DUMNEZEU , Celui Singur Bun și Milostiv – primește sufletul meu cel prea ticălos și Invrednicește-l pe dânsul , prin Mijlocirea și Sprijinul Tău , părții celei de-a Dreapta a Unuia-Născut Fiului Tău și Odihnei Aleșilor și Sfinților Lui că nu am alt Ajutor afară de Tine , nici Sprijin .
Spre Tine Nădăjduind , să nu rămân deșert.
Intru Tine mă laud ;
să nu-Ți întorci , pentru multele mele păcate și fărădelegi, Fața Ta de la mine, nevrednicul robul Tău ;
că Ai Voirea și Puterea , ca Ceea ce pe Unul din TREIME Negrăit L-ai Născut .
Ai cu ce să-L Pleci , ai cu ce să-L Indupleci : Mâinile cu care Negrăit L-ai Purtat pe Dânsul , Sânul cu care L-ai Alăptat ;
de scutece , Adu-I Aminte ;
de Creșterea cea din Pruncie .
Cu ale Tale , pe ale Aceluia Amestecă-le : Crucea , Sângele , Rănile prin Care ne-am Mântuit , prin Care ne-am Proslăvit: Deci să nu Iți Depărtezi Ocrotirea Ta de la mine ;
ci Ajută-mi și Acoperă-mă , și Fii lângă mine totdeauna ;
că Se Veselește Unul-Născut Fiul Tău de cei ce se roagă Ție ;
Indatorat Il Ai pe Dânsul , Cel Ce a Zis : „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”;
și cu mult mai vârtos Insuși , Cel Ce a Voit a Se Număra între robi , va Păzi Darul și Porunca Sa către Tine , Ceea ce I-ai Slujit Lui la Negrăita Naștere ;
Pentru aceea , Se și Bucură de Rugăciunile Tale , ca pe a Sa Slăvire a Ta O Socotește și , după Datorie , Implinește Cererile Tale ;
numai să nu mă treci cu vederea pe mine, cel nevrednic;
nici faptele mele cele necuvioase să curme dinspre mine Mila Ta cea Nemăsurată .
Născătoare de DUMNEZEU , Tu Ești Numele meu Cel prea Dorit ;
că nici un semn de biruință nu este mai tare decât Ajutorul Tău .
Că Tu ai Șters toată lacrima de la toată fața pământului ;
Tu ai Umplut Zidirea de tot felul de Faceri de Bine .
Pe Cele Cerești , le-ai Veselit , pe cele pământești , le-ai Mântuit ;
Zidirea ai Impăcat-o , pe Ziditor , L-ai Milostivit ;
pe Ingeri , I-ai plecat , pe oameni i-ai Inălțat ;
între Cele de Sus și cele de jos , prin Sine-Ți ai Mijlocit ;
ai Prefăcut și ai Schimbat prea bine totul Intru Ce-i Mai Bun .
Prin Tine , Semnele cele nemincinoase ale Invierii noastre le Ținem ;
prin Tine , Impărăția Cea Cerească Nădăjduim să O Dobândim .
Pe Tine , Sprijin spre Mântuirea noastră Te-am Câștigat ,
pe Pine Te Avem Apărătoare spre Ajutor ,
pe Tine Te-am Dobândit gură a dării noastre de răspuns ,
pe Tine Te Aducem Laudă a Nădejdii noastre ,
pe Tine , mulțimea creștinilor Te Are Zid Prea Tare;
Tu Incuietorile Raiului le-ai Deschis ;
Tu ne-ai Pregătit pe noi a Călători la Ceruri ;
Tu ne-ai Imprietenit cu Fiul Tău și DUMNEZEU .
Prin Tine , Singură Preacurată , Tată Slava , Cinstea și Sfințenia de la însuși Adam cel dintâi și până la sfârșitul veacului , Apostolilor , Proorocilor , Mucenicilor , Drepților și celor smeriți cu inima , S-a Făcut și se Face , și se va Face ;
și de Tine se Bucură , Ceea ce Ești cu Dar Dăruită , toată Zidirea ;
și eu mă Bizuiesc întru Tine , Cea Care cu Adevărat ai Născut după trup pe DUMNEZEU Cel Adevărat , Căruia Se Cuvine Toată Slava , Cinstea și Inchinăciunea , Impreună cu Cel Fără de început al Lui Părinte și cu Preasfântul și Bunul , și de Viață Făcătorul Lui Duh , acum și pururea , și în vecii vecilor .
Amin !

(Rugăciunile Postului Mare , Editura Egumenița , Galați , pp . 133-142 .)
http://cuvantortodox .ro/2015/02/13/rugaciunile-sfantului-efrem-sirul-catre-maica-domnului-rugaciunea-a-patra-catre-preasfanta-nascatoare-de-dumnezeu/

Cinstirea Icoana Maicii Domnului „Muntele netăiat”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Femeia a căutat și a descoperit icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a curățat-o și a așezat-o la loc de cinste în casă. Spre seară (în ajunul Bunei Vestiri) au chemat preotul din parohie, povestindu-i cele întâmplate. Acesta a săvârșit apoi Priveghere de toată noaptea înaintea icoanei „Muntele netăiat”.

Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu mai este numită și icoana Maicii Domnului „Muntele umbrit”.

Icoana Maicii Domnului s-a aflat pentru aproximativ 250-300 de ani într-una dintre mănăstirile de monahi din Tver, până când a fost dăruită de stareț lui Cosma Volcianinov, unul dintre ctitorii mănăstirii. Icoana a fost transmisă în familia ctitorului din generație în generație, până când un strănepot al lui Cosma a considerat-o învechită și a aruncat-o într-un pod.

Tânărul era cunoscut pentru insultele pe care i le aducea soției sale în mod repetat. Necăjindu-se tare, femeia și-a pus în gând să se sinucidă, într-o baie părăsită din casă.

În drum spre baie, i s-a arătat un monah care i-a spus: „Unde te duci, tu nefericito? Întoarce-te în casa ta, caută icoana Maicii Domnului «Muntele umbrit», roagă-te înaintea ei și vei trăi în pace cu soțul tău”.

Uimită fiind, femeia s-a întors acasă și a povestit familiei cele întâmplate. Aceștia chiar au mers și au căutat călugărul, dar acesta nu mai era.

Femeia a căutat și a descoperit icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a curățat-o și a așezat-o la loc de cinste în casă. Spre seară (în ajunul Bunei Vestiri) au chemat preotul din parohie, povestindu-i cele întâmplate. Acesta a săvârșit apoi Priveghere de toată noaptea înaintea icoanei „Muntele netăiat”. Din acel moment, preotul a venit și a săvârșit anual rugăciuni înaintea icoanei în ziua de 24 martie.

Pentru mai mult de 150 de ani, icoana s-a aflat în casa familiei Volcianinov.

Ultimul membru al familiei Volcianinov, Ecaterina, s-a căsătorit cu George Ivanovici Koniaev, luând cu sine icoana Maicii Domnului, ca zestre de mare preț. Rugăciunile și privegherile au continuat și în casa Koniaev, pe 24 martie și 7 noiembrie (probabil, aceasta a fost ziua în care icoana a fost mutată de la mănăstire în casa lui Cosma Volchaninov).

În 1863, soțul Ecaterinei, George Koniaev, a făcut demersurile necesare pentru a prezenta propunerea ridicării unei capele în cinstea icoanei Maicii Domnului „Muntele umbrit”, alaturi de un alt lăcaș de cult, în cinstea icoanei Maicii Domnului din Smolensk, a Sfântului Tihon și a Sfântului Macarie de Kaliazinsk.

George (care a murit în 1868 la vârsta de 97 de ani) a dorit să doneze Bisericii icoana Maicii Domnului. El a spus: „Cred că cel mai bun loc pentru a adăposti icoana este o capelă construită lângă Biserica Icoanei Maicii Domnului din Smolensk, deoarece locul pe care se află biserica se numea înainte «Munte», fiind cel mai înalt loc din oraș. Aici era și locul de refugiu al tuturor, în vremuri de inundație. Deci, să se refugieze toți la mila Maicii Domnului, revărsată și prin această icoană”.

La 15 iulie 1866, icoana a fost așezată în capela nou construită, târnosită a doua zi de Episcopul Antonie Staritsk. Astfel, s-a împlinit dorința familiei, ca icoana să se întoarcă, după ani de zile, în Biserică.

După aceasta, icoana Maicii Domnului „Muntele netăiat” a fost trecută în sinaxarele ruse cu data de prăznuire 24 martie.

Această icoană aparține tipului „Îndrumatoarea” (Hodighitria), în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Îl ține pe brațul ei stâng pe Pruncul Hristos și arată spre El, ca o călăuză spre Dumnezeu. Specific acestei icoane este faptul că în mâna dreaptă Maica Domnului are reprezentat un munte pe care se afla o biserică.

Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Buna Vestire - 25 Martie - Părintele Calistrat

    „Cine este Aceasta,curată ca zorile şi frumoasă ca dimineaţa? Este împărăteasa rugăciunii, este rugăciunea întrupată! ” (Ilie Miniat-„Panegric la Naşterea Maicii Domnului”) 

Trâmbiţa mai înainte vestitoare a mântuirii lumii din păcat şi din moarte străbate veacurile Sfintelor Scripturi de la prooroc la prooroc, din profeţie în profeţie şi din generaţie în generaţie, din verset în verset – până ce Fecioara Maria va încredinţa lumea de venirea Fiului lui Dumnezeu la ea pentru ca să o mântuiască: „Iată roaba Domnului ! Fie mie după cuvântul tău !” (Lc. 1, 38). Câtă frumuseţe în cântarea de nuntă a Miresei celei neispitite de nuntă: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri” (Lc. 1, 35). Iată câte daruri de nuntă, iată ce coroană din pietrele scumpe ale smereniei: „roaba Domnului” (Lc. 1,38) ! Cum să fie roabă şi neînsemnată Cea care trăieşte taina iubirii Tatălui? „A poftit Împăratul frumuseţea ta” (Ps. 44, 13) ! Cum să nu fie adânc de smerenie Preacurata Fecioară care glăsuieşte Elisabetei: „Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este Numele Lui” (Lc. 1,49) ! Cum să nu fie Împărăteasă şi Doamnă Cea care va mărturisi cu propriile Ei cuvinte: „de acum mă vor ferici toate neamurile” (Lc. 1,48) ! Şi totuşi, iată că Elisabeta, în cântecul de laudă adusă Fecioarei, rosteşte în taina Duhului cuvinte ce străbat umanitatea precum fulgerul de la răsărit la apus şi de la miazăzi la miazănoapte: „de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu ?” (Lc. 1,4 3). Iată nuntă nemaiîntâlnită: „Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi preaînfrumuseţată” (Ps. 44, 11). Ce nuntă cu har şi slavă, ce putere nemaipomenită vreodată la o fecioară: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine !” (Lc. 1, 28). Nuntă vestită de îngeri, venită cu sol din Cer aducător de crini din grădina Raiului lui Dumnezeu, precum viersuieşte cântarea: „mă spăimântez a striga ţie: Bucură-te Mireasă, pururea Fecioară !” (Troparul Acatistului Buneivestiri). Iar Psalmistul David, Regele lui Israel, cântă din psaltire: „Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului” (Ps. 44, 21).

Sfanta Cruce !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Gherontie Prodromitul

Astazi voiesc a-ti aduce lauda Sfintita Cruce,
Cantand cu cantare dulce: Bucura-te Sfanta Cruce !
Bucura-te, semn ceresc, Cruce steag imparatesc!
Bucura-te, arma sfanta, Bucura-te ruga sfanta!

Bucura-te, bucurie celor din calatorie!
Bucura-te sfanta arma care pe vrajmasi ii sfarma!
Bucura-te, arma tare calatorilor pe mare!
Bucura-te, si eu tie, cant astazi cu veselie.

Astazi tie ti se inchina al meu trup facut din tina,
Ca pe tine cand te fac, de toata naluca scap.
Scap de vrajmasii cumpliti ce sunt cu mine invrajbiti
Cand te am eu pazitoare si buna strajuitoare.

Atuncea raul vrajmas n-are la mine lacas
Si se scutura si piere de nespusa ta putere.
Tu esti a mea mangaiere. O Cruce a mea putere!
Tu esti povatuitoare, tu la Rai indreptatoare

Tu minuni mari ai facut de demult de la-nceput
Tu ape ai indulcit ca mierea le-ai intocmit
Tu Marea Rosie inca, pe cat este de adanca
In doua ai despartit, O Cruce lemn fericit.

Tu pe cer te-ai aratat, crestinului imparat
Visele ai talcuit, O Cruce prea fericita!
Avand imprejur scrisoare cum ca esti biruitoare
Tu Cruce fiind purtata pe umeri ridicata

De Bunul Stapan Iisus, mergand la Golgota -n sus
Acolo, Iisus voi, pe Cruce a Se sui
Unde prin maini si picioare, cu cuie strapungatoare,
A fost Sfantul Trup patruns al Preadulcelui Iisus.

Pentru aceea si mie, da-mi scarba si bucurie.
Scarba ca sunt pacatos si nevrednic de Hristos.
Bucurie caci semn sfant, crestinilor pe pamant,
Esti tu Cruce mangaiere, o Cruce a mea putere.

Da-mi dar ca sa biruiesc tot sfatul diavolesc
Da-mi o inima curata, da-mi o minte luminata!
Si asa prin darul tau sa ma-nvrednicesc si eu
Vredinic a te lauda, vrednic a te saruta !

Cantandu-ti cantare dulce: Slava tie Sfanta Cruce!

TÂLHARUL SI CUVIOSUL ( de Eliana Popa)

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștrii și Părinții in vreo carte ! 
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !

Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !

,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !
Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !

Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :
,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"

O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !
De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"

S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"
Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !

Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"

( după o pilda ortodoxă )

Rugăciuni si Binecuvantare

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Dis de dimineata, sculandu-ne din somn strigam ție: Doamne, mantuieste-ne pe noi ca tu esti Dumnezeul nostru, afara de tine pe altul nu stim, numele Tau numim.

Pe unul din Sfanta Treime l-ai nascut, Fecioara Maria, in chip de negrait, indoit in fire si indoit in lucrare si Unul in persoana, deci, pe Acesta roaga-L pururea pentru cei ce se inchina tie cu credinta, ca sa fie izbaviti de toata asuprirea vrajmasului, ca toti acum la tine scapam Stapana, de Dumnezeu Nascatoare.

Pre tine Maica lui Dumnezeu, Prea Curata, Pururea Fecioara Maria, care mai presus de minte si de cuvant ai nascut in chip de negrait sub ani, pe Iisus Hristos, Cel fara de ani, noi crestinii ortodocsi, intr-un gand te marim: MILUIESTE-NE, MAICA LUMINII!

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, multa sanatate sa-ti daruiasca, in credinta crestin ortodoxa sa te intareasca si sufletul sa ti-l mantuiasca! Amin si Aliluia!
                                                                                                                                Preot Ioan .

Rugăciune către Maica Domnului

Suflete drag,

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Picături de sânge 
Multe am vărsat. 
Pentru-ntreaga lume 
Mult am sângerat.

Însă dintre-atâtea
Picături, creştine,
Una am vărsat-o
Sigur pentru tine.

Dac-ai înţelege
Ce înseamnă raiul,
Ţi-ai schimba în grabă
Cugetul şi traiul.

Nu-nţelegi mai mult,
Fiindcă mulţi vrăjmaşi
Ti-au slăbit credinţa,
Dar să nu te laşi !

Vezi cât eşti de slab
Şi neputincios,
Cât îţi pare drumul
De anevoios ?

Dacă-Mi dai voinţă,
O să iei putere
Şi-am să-ţi dau şi aripi
Şi tot ce-Mi vei cere !

Unde vrei s-ajungi ?
Care-i scopul tău ?
Care-ţi este ţinta,
Copilaşul Meu ?

Drumul tău de-acuma
Duce către Mine ?
Dacă nu, e rău,
Dacă da, e bine.

Sufleţelul tău
E o floare-aleasă.
Când va creşte mare,
Am s-o iau acasă.

Tu s-o îngrijeşti
Să nu se usuce,
Căci, aşa, acasă
N-o mai pot aduce.
sursa

https://www.facebook.com/OVIDIU.FLO?

Mulțumesc

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Doamne vreau să-Ți mulțumesc
Că-mi trimiți mereu lumină,
Eu sunt un om păcătos
Și adesea cad în tină!

Nu-ndrăznesc a privi cerul
Cu sfioasa-mi bucurie,
Când Te simt că vii în taină
Chiar la Sfânta Liturghie!

Nu cutez să ridic fruntea,
Dar simt flacăra ce arde
Și iubirea nesfârșită
Curge-n trupul meu de carne!

Nu știu Doamne să mă rog,
Că mă strâng atâtea sfori
Dar pe scara nevăzută,
Tu la mine te cobori!

Sunt un om plin de păcate
Și mă vezi dintre atâți,
Când mă pierd de lângă turmă,
Tu mă-ntorci și mă ajuți!

Dă-mi te rog mereu căință
Și -un șuvoi de lacrimi calde
Să îți spăl piciorul sfânt,
Să-l ating? Simt că mă arde!

Părul meu să steargă urma
Ce-i mânjită de păcat
Să aud precum tâlharul,
Azi de toate te-am IERTAT!

foto sursa internet

Camelia Cristea

Postul

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Postul  este lăsat ca o arenă în care trebuie să ne luptăm cu fiarele din noi,  cu spinii din noi, cu răutatea din noi - şi e foarte greu să te biruieşti pe tine însuţi. Şi  într-o asemenea călătorie lăuntrică, ne este absolut de trebuinţă o  faptă bună care, dacă o împlinim, este egală cu eliberarea noastră lăuntrică: adică să ne iertăm unii pe alţii. Pentru că în această  călătorie spre înviere, avem noi înşine nevoie de multă iertare de la  Dumnezeu. Şi dacă nu iertăm, nici nouă 

nu ni se iartă şi vai de sufletul  nostru! Ne merg toate împotrivă, chiar dacă ni se pare că mergem pe  drumul cel bun; vai de sufletul nostru, dacă nu ne iartă şi pe noi  Dumnezeu! Când ştii că şeful tău e supărat pe tine şi urmează să te sancţioneze, te temi şi cauţi să faci tot ce poţi, ca să te ierte şi să  te pui bine cu el. Este condiţia pe care acest mare Stăpân o pune  pentru  fiecare dintre noi: „iertaţi şi vi se iartă“; „nu iertaţi, nu vi se  iartă“.Aceasta este problema iertării - foarte grea de multe ori, dar  şi foarte luminoasă, pentru că ea ne ajută la sporul cel duhovnicesc şi  „ne pune bine“ cu acest mare şi bun Stăpân al universului întreg. Ierţi? -  ţi se iartă! Orice  trudă pentru luminare şi mântuire presupune această condiţie a păcii interioare. Căci asta înseamnă iertarea: pacea ta.

Şi nici nu se poate  face rugăciune cu ciudă. Când te chinuie gândul că celălalt ţi-a făcut  rău, n-ai linişte în suflet şi nu te poţi ruga. Praful acesta care  ustură şi doare, ştergeţi-l de pe suflet şi aruncaţi-l la câini...  iertaţi, fraţilor, ca să puteţi veni aici la rugăciune cu inima deschisă  şi să vă întoarceţi acasă cu pace în suflet. Şi nu aşteptaţi să vă ceară celălalt iertare. Nu, începeţi prin a cere dumneavoastră iertare,  pentru că este imposibil ca, oricât ar fi şi celălalt de vinovat, să nu  aveţi şi dumneavoastră o vină cât de mică..... e imposibil...

                                                                                               Preot Ioan 

CUVANT de INVATATURĂ - DESPRE POST

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Bucuria mea, postul este vechi si incepe odata cu omul. E prima porunca de stapanire de sine, data in Rai. Chiar si Iisus Hristos a postit 40 de zile si 40 de nopti pe muntele Quarantania, si El este pilda de viata pentru noi. Ne spune Sfantul Evanghelist Matei: “Acest neam de demoni nu iese decat numai CU RUGĂCIUNE si CU POST” (Matei 17:21). Iar Domnul nostru Iisus Hristos, ne-a invatat ca: “Vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei (adica, se va inalta la Cer); ATUNCI VOR POSTI in acele zile” (Luca 5:35). Este cat se poate de clar, ca trebuie sa postim. Cine nu posteste cel putin in aceste doua zile, nu-si va mantui sufletul, ci-l va osandi. Asadar, esti crestin ortodox? Atunci, sa postesti totdeauna, CEL PUTIN, miercurea si vinerea, fiindca, miercuri, Hristos a fost vandut, iar vineri a fost rastignit. Postul este “izvor de sanatate” si pricina de mantuire! Cine nu tine post macar miercurea si vinerea, este batjocorit de diavoli prin necazuri, ispite, suferinta..., iar dupa moarte nu-L va putea vedea pe Dumnezeu, fiindca ii lipsesc “aripile sufletului”. Prin POST ne pregatim pentru spovedanie. Prin SPOVEDANIE, ne pregatim pentru impartasanie. 

Prin IMPĂRTASANIE, ne unim cu Dumnezeu si El cu noi. IN TINERETE POTI (sa postesti), DAR NU VREI; IAR LA BATRANETE O SA VREI, DAR N-O SA MAI POTI! 

“Post usor cu iertaciune,

 Presarat cu fapte bune,

 Si la toate s-avem frane,

 De la ochi pana la mana, 

Trupul sa se subtieze, 

Sufletul sa invieze, 

Sa se-nalte cat mai sus, 

Unde nori si vanturi nu-s, 

Rupti de cele pamantesti,

 Sa prindem aripi ceresti!”

 ASADAR: Trebuie sa postim in armonie, adica, SI CU TRUPUL, SI CU SUFLETUL, CEL PUTIN MIERCUREA SI VINEREA IN TOATA VIATA TA! Amin si Aliluia!

                                                                                                                                     Preot  Ioan 

DOAMNE-N CEASUL JUDECĂTII...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)

Doamne-n ceasul Judecății, cum voi sta in fața Ta
Ce răspuns voi da, Stăpâne pentru toată viata mea?
Ce iti voi aduce Doamne, că-s lipsit de fapte bune
Doar păcate-am strâns de-a lungul vietuirii mele-n lume !

Doamne-n ceasul Judecății, voi fi singur, ne-nsotit
De prieteni si de neamuri ,si de cei ce m-au iubit,
Voi fi eu si cu acela, ce-mpreună călător
M-a urmat pe calea vietii: ingerul meu păzitor !

Doamne-n ceasul Judecății, voi fi slab si zdrențăros
Că nu mi-am croit din fapte, pentru cer veșmânt frumos
Nici n-am oferit eu straie, cersetorului cel gol
Ca să-mi dai un colt de rai, drept răsplată-n locul lor!

Doamne-n ceasul Judecății, lângă Tine-or sta si sfintii,
Și străbunii mei cei vrednici, tot soborul cu Părinții
Și m-or intreba cu totii, dacă am păstrat curată,
Sfântă mea credintă-n Domnul ce mi-a fost de ei lăsată!

Doamne-n ceasul Judecății, vor veni să mă acuze
Toti pârâsii mei din lume, care-atunci or să se-amuze
Că nu am voit a face socoteală de-mpăcare,
Când inca mergeam in viata, deseori pe-aceeasi cale !

Doamne-n ceasul Judecății, imi vei cere si talantul
Îngropat cu nepăsare, ne-nmultindu-l cu un altul,
Îmi vei socoti simbria...dar sunt lenesul din turmă
Că nu am venit la lucru, nici in ceasul cel din urmă !

Doamne-n ceasul Judecății, mă vei intreba de cruce
Ce mi-ai harazit-o mie să o pot cândva a duce
Am purtat-o cu cârtire, fără a-Ti mulțumi Ție
Socotind că nu e-aceea ce mi s-ar potrivi mie !

Doamne-n ceasul Judecății, rău voi plânge-n fața Ta,
Nici răspuns, nici fapte bune, nici nu știu, nici pot a-Ti da,
Șters voi fi din cartea vieții, către iad biet călător,
Chinuit pe veșnicie... fără înger păzitor!

Doamne-n ceasul Judecății, mila Ta să biruiască
Judecata si osânda, pentru fapta mea lumească,
Că nu-s vrednic de-ndurare, dar o iau mijlocitoare
Pe iubita Ta Măicuță, Preacurata Născătoare !

( din volumul de poezii : ,, Cu Hristos pe drumul Crucii")