PROHODUL DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Starea întâi

Preotul cadeste sfântul Epitaf în chipul crucii, altarul si stranele; daca sunt mai multi, cadeste protosul. Apoi se cânta rar întâiul tropar, glasul al 5-lea:

1.  În mormânt, Viaţă,
Pus ai fost, Hristoase, 
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti, 
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

2. Dar cum mori, Viaţă, 
Şi cum şezi în mormânt ? 
Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti 
Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ?

3. Te mărim pe Tine,
Iisuse Doamne, 
Şi-ngroparea îţi cinstim şi patimile, 
Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit.

4.  Cel ce-ai pus pământul
Cu măsuri, Hristoase, 
Astăzi şezi în mic mormânt, Ziditorule, 
Şi din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.

5. Iisuse al meu,
Împărat a toate, 
De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ?
Vrei să dezrobeşti neamul omenesc.

6. Stăpânul a toate
Mort se vede acum 
Şi deşertătorul gropilor celor morţi 
Se încuie-n groapă nouă ca unom.

7. În mormânt, Viaţă,
Pus ai fost, Hristoase, 
Şi cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut 
Şi viaţă lumii Tu ai izvorât.

8. Cu cei răi, Hristoase,
Ca un răufăcător 
Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toţi 
Şi ne-ai scos din amăgirea celui rău.

9. Mai frumos cu chipul
Decât oamenii toţi, 
Ca un om se vede mort şi fără de chip, 
Cel ce toată firea a-nfrumuseţat.

10. Iadul cum va răbda 
Intrarea Ta, Doamne, 
Şi cum nu se va zdrobi întunecându-se, 
De-a luminii Tale fulgere orbind ?

11. Dulcea mea lumină
Şi mântuitoare, 
Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ? 
O, răbdare de nespus şi negrăit !

12. Nici lumea de duhuri
Nu pricepe, Doamne, 
Nici mulţimea făr’ de trup poate povesti 
Taina îngropării Tale, neştiind.

13. O, minuni străine ! 
O, ce lucruri nouă ! 
Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort, 
Îngropat de mâinile lui Iosif.

14. În mormânt ai apus, 
Dar de-al Tatălui sân 
Nicicum nu Te-ai despărţit, Hristoase al meu. 
Acest lucru e străin şi nefiresc !

15. Întreaga făptură 
Recunoaşte-n Tine: 
Împărat adevărat, pe pământ şi-n cer, 
Deşi în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu !

16.  Tu-n mormânt fiind pus 
Ziditor Hristoase, 
Temelia iadului s-a cutremurat 
Şi-ale  morţilor morminte s-au  deschis.

17. Cela ce în palmă
Tot pământul ţine. 
Sub pământ acum cu trupul Se află mort, 
Slobozind pe morţii cei legaţi în iad.

18. Din stricare, Doamne, 
Viaţa mea o ridici; 
Căci murind acum, la cei morţi Te-ai pogorît 
Şi-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit.

19. Ca lumina-n sfeşnic, 
Se ascunde acum 
Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului 
Şi din iad goneşte întunericul.

20. Mulţimea de oştiri, 
Cea duhovnicească, 
Împreună cu Iosif şi Nicodim 
Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput.

21. Murind Tu de voie, 
În mormânt ai fost pus; 
Şi pe mine ce-am fost mort, Iisuse-al meu, 
De amara mea greşeală m-ai scăpat.

22. S-a schimbat făptura
Prin a Tale patimi, 
Căcicu Tine-au pătimit toate câte sunt, 
Ţiitor a toate cunoscându-Te.

23. Luând în pântece 
A vieţii Piatră, 
Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat 
Pe toţi morţii ce din veac i-a înghiţit.

24. În mormânt nou Te-au pus, 
Înnoind, Hristoase, 
Firea oamenilor, prin învierea Ta, 
După cum se cade unui Dumnezeu.

25. Pe pământ ai venit,
Pe Adam să-l mântui. 
Şi pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorît; 
Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat.

26. Pământul de frică
S-a mişcat, Cuvinte, 
Şi luceafărul lumina sa şi-a ascuns, 
Apunând a Ta lumină sub pământ.

27. Ca un om, ai murit
De-a Ta voie, Doamne; 
Dar ca Dumnezeu pe morţi din groap-ai sculat 
Şi din întunericul păcatelor.

28. Vărsând râu de lacrimi
Peste Tine, Doamne, 
Cea Curată, ca o maică, a glăsuit: 
„Oare, cum Te voi îngropa, Fiul meu ?”

29. Ca grăuntul de grâu,
Ce-ncolţeşte-n pământ, 
Spic aducător de rod nouă Te-ai făcut, 
Înviind pe toţi urmaşii lui Adam.

30. Sub pământ Te-ai ascuns
Ca un soare, acum, 
Şi-ntr-a morţii noapte neagră Te-ai învelit; 
Ci răsai, Hristoase-al meu, mai strălucit !

31. Cum ascunde luna 
Faţa sa de soare, 
Aşa groapa Te-a ascuns şi pe Tine-acum, 
Cel ce prin trupească moarte ai apus.

32. Iisus, Viaţa,
Gustând moartea acum, 
Pe toţi oamenii de moarte i-a izbăvit 
Şi viaţa tuturor le-a dăruit.

33.  Pe întâiul Adam,
Prin păcat omorât, 
La viaţă ridicându-l cu moartea Ta, 
Adam nou în trup Te-ai arătat acum.

34. Cereştile cete, 
Mort întins, pentru noi, 
Te-au văzut, Stăpânul meu, şi s-au spăimântat 
Şi cu aripile s-au acoperit.

35. Pogorându-Te mort,
De pe lemn, Cuvinte, 
Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt; 
Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toţi !

36. Bucurie, Doamne, 
Fiind îngerilor,
Întristare lor acum le-ai pricinuit, 
Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te.

37. Suind Tu pe cruce,
Împreună-ai suit 
Şi pe muritorii vii; iar stând sub pământ, 
Ai sculat de-acolo pe cei adormiţi.

38. Ca un leu, Tu Doamne,
Adormind cu trupul, 
Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort, 
Lepădând şi bătrâneţea trupului.

39. Cela ce din coasta
Lui Adam cel dintâi 
Pe strămoş ai plăsmuit, eşti în coastă-mpuns 
Şi izvor curăţitor ne izvorăşti.

40. Se-njunghia-n taină
Mai-nainte mielul, 
Iar acum Tu, pătimind fără să cârteşti, 
Eşti făţiş junghiat şi firea curăţeşti.

41. Cine dar va spune 
Chipul groaznic şi nou ? 
Cel ce stăpâneşte toate făpturile 
Pătimeşte azi şi moare pentru noi.

42. Cuprinzându-i spaima, 
Au strigat îngerii: 
„Cum Se vede mort Stăpânul vieţii 
Şi de ce-n mormânt se-ncuie Dumnezeu ?”

43. Din coasta Ta, Doamne, 
Cea însuliţată, 
Izvorăşti mie viaţă, prin viaţa Ta, 
Şi mă înnoieşti şi mă viezi cu ea.
  
44. Răstignit pe cruce, 
Ai chemat pe oameni, 
Iar curată coasta Ta împungându-se, 
Tuturor iertare dai, lisuse-al meu.

45. Cel cu chip cuvios
Te găteşte-ngrozit 
Şi Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie, 
De-ngroparea Ta înfricoşându-se.

46.  Sub pământ, de voie,
Pogorând ca un mort, 
Tu ridici de pe pământ, Hristoase, la cer 
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.

47. Deşi Te-ai văzut mort,
Dar eşti viu Dumnezeu 
Şi ridici de pe pământ, Hristoase la cer, 
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.

48. Deşi Te-ai văzut mort,
Dar eşti viu Dumnezeu 
Şi pe oamenii cei morţi, pe toţi, înviezi, 
Omorând de tot pe-al meu omorâtor.

49. O, ce bucurie, 
Ce dulceaţă multă, 
A fost ceea ce-a umplut pe toţi ceidin iad, 
Strălucind lumina Ta-n adâncul lui.
  
50. Îngroparea-Ţi laud, 
Patimilor mă-nchin; 
Şi puterea Îţi măresc, Milostivule, 
Prin care de patimi am fost dezlegat.

51. Asupra Ta, Doamne, 
Sabie-au ascuţit 
Şi-a puternicului sabie s-a tocit, 
Iar cea din Eden se biruieşte-acum.

52. Văzând mieluşeaua 
Pe-al său Miel înjunghiat,
Doborâtă de dureri striga şi-ndemna 
Ca şi turma să se tânguie cu ea.

53. În mormânt de Te-ngropi,
Şi în iad de pogori, 
Dar mormintele, lisuse, le-ai deşertat 
Şi întregul iad, Hristoase, l-ai golit.

54. De-a Ta voie, Doamne,
Pogorând sub pământ, 
Pe toţi oamenii din moarte i-ai înviat 
Şi la slava Tatălui i-ai înălţat.

55. Unul din Treime, 
Cu trupul, pentru noi, 
Defăimată moarte rabdă, binevoind; 
Se cutremură şi soare şi pământ.

56. Ca un vinovat, stă
Cel Preadrept la Pilat 
Şi la moartea cea nedreaptă e osândit 
Şi Judecătoru-i răstignit pe lemn.

57. Plăsmuind pe Adam
Din pământ, cu mâna, 
Pentru dânsul Te-ai făcut om firesc în trup 
Şi de bunăvoia Ta Te-ai răstignit.

58. Ascultând, Cuvinte,
De al Tău Părinte, 
Pân’ la iadu-ngrozitor Tu Te-ai pogorît, 
Înviind tot neamul muritorilor.

59. „Vai, Lumina lumii ! 
Vai, a mea Lumină ! 
O, lisuse-al meu ! O, Fiule preadorit !” 
Cu amar, striga Fecioara şi jelea.

60. Vino, necurate,
Ucigaş ucenic, 
Şi pricina răutăţii arată-mi-o: 
Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos să-L vinzi ?

61. Iubitor de oameni
Te prefaci, nebune, 
Orb, nemernic, ne-mpăcat, vânzătorule, 
Tu, ce Mirul ai voit să-L vinzi pe bani.

62. Cu ce preţ ai vândut
Sfântul Mir cel ceresc ? 
Sau ce lucru de El vrednic în schimb ai luat ? 
Nebunie-aflaşi, preablestemat satan !

63. De iubeşti pe săraci,
Şi mâhnit eşti de mir 
Ce se varsă, curăţind suflet păcătos, 
Cum pe-arginţi pe-a tuturor Lumină vinzi ?
  
64. „O, Cuvinte, Doamne,
A mea bucurie, 
Îngroparea-Ţi de trei zile cum voi răbda ? 
Mi se rupe inima ca unei maici”.

65. „Cine-mi va da lacrimi 
Şi izvor nesecat, 
Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?” 
A strigat Fecioara, Maica Domnului.

66. O, munţi şi vâlcele 
Şi mulţimi de oameni, 
Tânguiţi-vă şi plângeţi cu mine toţi 
Şi jeliţi cu Maica Domnului ceresc !

67. „Când am să Te mai vad, 
Veşnică Lumină, 
Bucuria şi dulceaţa sufletului ?”, 
A strigat Fecioara, tânguindu-se.

68. Deşi ca o piatră, 
Tare şi tăioasă, 
Ai primit a Te tăia; dar ne-ai izvorât 
Râu de viaţă vie, veşnice Izvor.

69. Ca dintr-o fântână, 
Din îndoitul râu, 
Ce din coasta Ta a curs, noi ne adăpăm  
Şi viaţa veşnică o moştenim.

70.  Voind Tu, Cuvinte, 
 În mormânt Te-ai văzut; 
 Dar eşti viu şi Te ridici din morţi, cum ai spus, 
 Cu-nvierea Ta, Mântuitorule.

71. Te cântăm, Cuvinte,
Doamne al tuturor, 
Împreună şi cu Tatăl şi Duhul Sfânt 
Şi-ngroparea Ta cea sfântă preamărim.

72.  Fericimu-Te toţi,
Maica lui Dumnezeu, 
Şi-ngroparea de trei zile noi o cinstim 
A  Fiului tău şi-al nostru Dumnezeu.

73. În mormânt, Viaţă,
Pus ai fost, Hristoase, 
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti 
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

Starea a doua

Cadeste al doilea preot, când sunt mai multi preoti, la fel ca la starea întâi sau însusi preotul, daca este un singur preot. Apoi, începe rar si cu glas lin pe glasul al 5-lea:

1. Cuvine-se, dar, 
Săcădem Ia Tine, Ziditorul, 
Cela ce pe cruce mâinile Ţi-ai întins, 
Şi-ai zdrobit de tot puterea celui rău.

 2. Cuvine-se, dar, 
Să-Ţi dăm slava-a toate Ziditorul, 
Căci din patimi Tu ne-ai scos, prin patima Ta, 
Şi din stricăciune toţi ne-am izbăvit.       

3. Soarele-a apus 
Iar pământul s-a clătit, Cuvinte, 
Apunând Tu, ne-nseratul Soare, Hristos, 
Şi cu trupul în mormânt punându-Te.

4. Somn învietor 
În mormânt dormind, Hristoase Doamne, 
Din cel greu somn al păcatului ai sculat 
Întreg neamul omenesc cel păcătos.

5. „Una-ntre femei 
Te-am născut Fiu, fără de durere; 
Dar acum sufăr dureri, prin patima Ta”, 
Cea curată, mult jelindu-se, zicea.

6.  Sus văzându-Te, 
 De Părinte nedespărţit, Doamne, 
Iară jos cu trupul mort, sub pământ fiind, 
Serafimii s-au înfricoşat acum.

7. Răstignindu-Te, 
S-a rupt tâmpla templului prin mijloc 
Şi şi-ascund luminătorii lumina lor, 
Sub pământ Tu, Soare, ascunzându-Te.

8. Cela ce cu-n semn 
A făcut la început pământul, 
Azi apune sub pământ, ca un muritor; 
Îngrozeşte-te de-aceasta, cerule !

9. Sub pământ apui       
Cela ce-ai făcut pe om cu mâna, 
Ca pe oameni să-i înalţi din căderea lor, 
Cu puterea Ta atotputernică.

10.  Veniţi să cântăm 
 Lui Hristos cel mort, Ce-i plâns cu jale, 
 Ca femeile, ce mir au adus atunci, 
 S-auzim cu ele: „Bucuraţi-vă !”

11. Cu adevărat, 
 Nesecat Mir eşti, Cuvinte Doamne;
 Pentru-aceea şi femeile mir Ţi-aduc, 
 Celui viu, ca unui mort şi îngropat.

12. Cu-ngroparea Ta 
Ai zdrobit de tot iadul, Hristoase, 
Şi cu moartea Ta pe moarte ai omorât, 
Şi din stricăciune lumea mântuieşti.

13. Râu de viaţă eşti 
 Cedin Tatăl curgi, Înţelepciune, 
 Iar în groapă apunând, viaţă dăruieşti, 
 Celor din adâncurile iadului.

14. „Ca să înnoiesc 
 Firea oamenilor cea zdrobită, 
 Eu cu moartea Mi-am rănit trupul Meu, voind; 
 Deci, jelind, nu-ţi bate pieptul, Maica Mea”.

15. Sub pământ apui, 
Cel ce eşti Luceafăr al dreptăţii, 
Şi pe morţi i-ai ridicat, ca dintr-un somn greu, 
Alungând din iad tot întunericul.

16. Bob cu două firi: 
Dătătorul de viaţă, astăzi, 
În adânc pământ, cu lacrimi se seamănă; 
Răsărind El iar, lumea va bucura.

17. S-a temut Adam, 
 Dumnezeu umblând în rai, atuncea, 
 Iar acum s-a bucurat c-ai venit la iad; 
 Căci căzând atunci, acum s-a ridicat.

18. Maica Ta acum 
 Varsă râuri de lacrimi, Hristoase, 
Şi-a strigat, când Te-a văzut cu trupu-n mormânt: 
 „Înviază, Fiule, precum ai spus !”

19.   losif Te-a ascuns, 
Cu evlavie, în groapă nouă; 
Şi cântări dumnezeieşti, de-ngroparea Ta, 
Ţi-a cântat, cu lacrimi împletindu-le.

20. Doamne, Maica Ta,
Pironit văzându-Te pe cruce,
De amară întristare, sufletul ei
S-a pătruns de cuie şi de sabie.

21. Maica Ta, văzând
Adăparea Ta cu fiere, Doamne, 
 Cel ce eşti dulceaţa lumii noastre întregi, 
 Faţa ei cu-amare lacrămi a udat.

22. „Rău m-am întristat 
Şi rărunchii mi se rup, Cuvinte, 
Junghierea Ta nedreaptă văzând-o”, 
Zis-a Preacurata, tânguindu-se.

23. „Cum am să-Ţi închid 
 Ochii dulci şi-ale Tale buze, Doamne, 
 Şi cum dar ca pe un mort Te voi îngropa ?”, 
 losif a strigat, înfiorându-se.

24. Jalnice cântări 
 Iosif şi cu Nicodim cântă 
 Lui Hristos ce S-a-ngropat, acum, în mormânt 
 Şi cu dânşii cântă cetele cereşti.

25. Sub pământ apui 
Tu, Hristoase, Soare al dreptăţii; 
Deci şi buna, Maica Ta, care Te-a născut, 
De dureri se stinge, nevăzându-Te.

26. Iadul s-a-ngrozit
Dătătorule de viaţă, Doamne,
Când prădată şi-a văzut bogăţia lui
Şi-nviaţi pe morţii cei legaţi din veac.

27. Soare luminos 
După noapte străluceşte, Doamne; 
Iar Tu, după moartea Ta, străluceşti mai mult, 
Înviind din groapă ca un Dumnezeu.

28.  Ziditorule, 
 Primindu-Te în sân pământul 
 S-a clătit de frica Ta, Preaputernice, 
 Şi pe morţi cutremurul i-a deşteptat.

29. O, Hristoase-al meu !
Iosif şi Nicodim cu miruri,
Într-un chip deosebit, acum Te gătesc
Strigând: „O, pământe-nfricoşează-te !”

30. Doamne, ai apus 
 Şi cu Tine-a soarelui lumină; 
 Iar făptura de cutremur cuprins-a fost, 
 Făcător al tuturor vestindu-Te.

31. Piatra cea din unghi 
O acoperă piatra tăiată 
Şi pe Domnu-L pune-n groapă un muritor. 
Înfioară-te, de-acum, pământule !

32. „Vezi-ne aici: 
 Ucenicul cel iubit şi Maica, 
 Şi cu dulce glas răspunde-ne, Fiule !”, 
 A strigat Curata, cu amar plângând.

33. Nici chip ai avut, 
Nici frum’seţe, când pătimeai, Doamne; 
Dar mai mult ai strălucit, când ai înviat, 
Şi cu sfinte raze ne-ai împodobit.

34. Ai apus în trup, 
 Sub pământ, nestinsule Luceafăr; 
 Şi aceasta neputând vedea soarele, 
 În amiază-zi el s-a întunecat.

35. Luna, soarele 
 Se întunecă-mpreună, Doamne, 
 Şi robi binevoitori Ţi s-au arătat 
 Şi în mantii negre s-au înveşmântat.

36. „Chiar de-ai şi murit, 
 Dar sutaşul Dumnezeu Te ştie; 
 Iar eu cum Te-oi pipăi, Dumnezeul meu, 
 Mă cutremur”, a strigat cel cu bun chip.

37. A dormit Adam 
Şi din coasta lui-’şi scoase moarte; 
Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu, 
Lumii viaţă izvorăşti din coasta Ta.

38. Ai dormit puţin 
Şi-ai dat viaţă celor morţi, Hristoase, 
Şi-nviind ai înviat pe cei adormiţi, 
Ce-adormiseră din veacuri, Bunule.

39. De ai şi murit, 
 Dar ai dat vinul de mântuire, 
 Viţă, care izvorăşti viaţă tuturor; 
 Patima şi crucea Ţa Ţi le slăvesc.

40. Cum au suferit
Cereştile cete îndrăzneala 
Celor ce Te-au răstignit, Dumnezeule, 
Când Te văd gol, sângerat şi osândit ?

41. În batjocură 
Tu îmbraci pe Împodobitorul, 
Care cerul a-ntărit şi-a împodobit 
Tot pământul, într-un chip preaminunat.

42. Ca un pelican, 
Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte; 
Şi-ai dat viaţă l-ai Tăi fii, care au murit, 
Răspândind asupra lor izvoare vii.

43. Oarecând Navi, 
Opri soarele, zdrobind duşmanii; 
Iar Tu, Soare, ascunzându-Ţi lumina Ta, 
Ai zdrobit pe-al iadului stăpânitor.

44. Nu Te-ai despărţit 
 De-al Părintelui sân, Milostive, 
 Chiar binevoind a lua chip de muritor; 
 Şi în iad Hristoase-al meu, Te-ai pogorât.

 45. Tins fiind pe lemn, 
Cel ce spânzuri pământul pe ape, 
În pământ, fără suflare, acum cobori; 
Care lucru nerăbdându-l, tremură.

46. „Vai, o, Fiul meu !”, 
Preacurata jeleşte şi zice 
Că „pe care-L aşteptam ca pe-un Împărat, 
Osândit acum pe cruce îl privesc !”

47. „Astfel mi-a vestit 
Gavriil, venind din cer la mine: 
El mi-a spus că-mpărăţia Fiului meu 
Este o împărăţie veşnică.”

48. „Vai, s-a împlinit 
 A lui Simeon proorocie 
 Căprin inima mea sabie a trecut; 
 O, Emanuile, Cel ce eşti cu noi !”

49. Fariseilor ! 
Ruşinaţi-vă măcar de morţii 
Înviaţi de Dătătorul vieţii lor, 
Cel pe Care, plini de pizmă, L-aţi ucis.

50. S-a cutremurat 
 Şi lumina soarele şi-a stins-o, 
 Când în groapă Te-a văzut neînsufleţit; 
 Nevăzuta mea lumină, Bunule !

51. Cu amar plângea
Preacurata Maica Ta, Cuvinte, 
Când pe Tine Te-a văzut acum în mormânt; 
Ne-nceput şi negrăite Dumnezeu !

52.  Maica Precista 
 Omorârea Ta văzând, Hristoase, 
 Cu adânc-amărăciune, Ţie-Ţi grăia: 
 „Să nu zăboveşti, Viaţă, între morţi !”

53. Iadul celcumplit 
 Tremura, când Te-a văzut pe Tine, 
 Veşnic Soare al măririi, Hristoase al meu, 
 Şi în grab’ a dat din el pe cei legaţi.

54. Ce privelişte 
 Mare şi grozav-acum se vede; 
 Căci al vieţii Dătător moarte-a suferit, 
 Voind El să dea viaţă tuturor !

55. Coasta Ţi-au împuns,
Mâinile Ţi-au pironit, Stăpâne; 
Şi cu rana Ta din coastă ai vindecat 
Ne-nfrânarea mâinilor strămoşilor.

56. Oarecând jelea 
Toată casa pe fiul Rahilei; 
Iar acum pe al Fecioarei Fiu îl jelesc 
Maica Lui şi ceata Ucenicilor.

57. Palme şi loviri 
I s-au dat lui Hristos peste faţă, 
Celui ce cu mâna Sa pe om plăsmui, 
Și-a zdrobit cu totul ale fiarei fălci.

58. Toţi cei credincioşi,
Cu-ngroparea Ta scăpaţi de moarte, 
Îţi cinstim,  Hristoase-al nostru, cu laude,
Răstignirea şi-ngroparea Ta acum.

59. Ceea ce-ai născut,
Preacurată Fecioară, Viaţa,
Potoleşte dezbinarea-n Biserică
Şi dă pace, cao bună, tuturor.

60. Cuvine-se, dar, 
Să cădem la Tine, Ziditorul, 
Cela ce pe cruce mâinile Ţi-ai întins 
Şi-ai zdrobit de tot puterea celui rău.

Starea a treia

Cadeste al treilea preot; sau însusi preotul, daca e numai unul. Dupa aceea, începe cu glas dulce si sfânta cuviinta a cânta, pe glasul al 3-lea:

1. Neamurile toate 
Laudă-ngropării 
Ţi-aduc, Hristoase-al meu.

2. Arimateanul
Jalnic Te pogoară 
Şi în mormânt Te-ngroapă.

3. De mir purtătoare,
Mir Ţie, Hristoase,
Ţi-aduc cu sârguinţă.

4. Vino-întreagă fire,
Psalmi de îngropare
Lui Hristos să-I aducem,

5. Pe Cel viu cu miruri, 
Ca pe-un mort să-L ungem, 
Cu mironosiţele.

6. Fericite losif !
Trupul ce dă viaţă, 
Al lui Hristos, îngroapă.

7. Cei hrăniţi cu mană,
Oţet şi cu fiere 
Ţi-aduc, Hristoase al meu.

8. Ca rob făr’ de minte, 
A trădat Iuda 
Pe-Adâncu-nţelepciunii.

9. Rob ajunge-acuma 
Vicleanul de Iuda, 
Cel ce-a vândut pe Domnul.

10. losif şi Nicodim                       
Pe Domnul îngroapă,            
Cu toată cuviinţa.

11. Slavă Ţie, Doamne,
Cel ce dai viaţă 
Şi-n iad, puternic, cobori.

12. Maica Preacurata
Se jelea, Cuvinte,
Pe tine mort văzându-Te.

13. „Primăvara dulce, 
Fiul meu preadulce. 
Frum’seţea unde Ţi-a apus ?”

14. Plângere pornit-a
Maica Preacurata, 
Când ai murit, Cuvinte.

15. Vin cu mir, să-L ungă,
De mir purtătoare, 
Pe Hristos, Mirul ceresc.

16. Cu moartea pe moarte 
O omori Tu, Doamne, 
Cu sfânta Ta putere.

17. Piere-amăgitorul, 
Scapă amăgitul 
Cu-nţelepciunea-Ţi, Doamne.

18.  Cade vânzătorul
În fundul gheenei, 
În groapa stricăciunii.

19.  Curse de ciulini sunt
Căile lui Iuda, 
Celui nebun şi viclean.

20. „Fiule din Tatăl,
Împărat a toate, 
Cum ai primit patima ?”

21. Maica, mieluşeaua,
Mielul ei pe cruce
Văzându-L, s-a tânguit.

22. Trupul ce dă viaţă
losif împreună 
Cu Nicodim îngroapă.

23. Mult înlăcrimată
A strigat Fecioara,
Rărunchii pătrunzându-şi:

24. „O, a mea lumină,
Fiul meu preadulce, 
Cum Te-ai ascuns în groapă ?”

25. „Nu mai plânge Maică;
Pe Adam şi Eva 
Ca să-i slobod, Eu sufăr”.

26.  „Fiul meu, slăvescu-Ţi
Înalta-ndurare 
Prin care rabzi acestea”.

27. Cu oţet şi fiere
Te-au adăpat, Doamne,
Gustarea veche s-o strici.

28. Te-ai suit pe cruce,
Cel ce altădată
Umbrişi poporul sub nor.

29. De mir purtătoare,
Venind la a Ta groapă, 
Ţi-aduceau, Doamne, miruri.

30. Scoală-Te, ’ndurate,
Şi pe noi ne scoate
Din a gheenei groapă !

31. „Doamne, înviază”,
Zicea, vărsând lacrimi,
Maica Ta ce Te-a născut.

32. Înviază-n grabă,
Alungând durerea
Curatei Tale Maice !

33. Prinse-au fost de frică
Cereştile cete, 
Când Te-au văzut mort, Doamne.

34. Iartă de greşale
Pe cei ce, cu frică,
Cinstesc ale Tale patimi.

35. O, înfricoşată, 
Străină vedere; 
Pâmântul cum Te-ascunde !

36. Altădat’ un losif 
Ţi-a slujit în fugă 
Şi-acum Te-ngroapă altul.

37. Plânge, Te jeleşte, 
Preacurata-Ţi Maică, 
Fiind Tu mort, Cuvinte.

38. Spaimă ia pe îngeri 
De grozava-Ţi  moarte, 
O, Făcător a toate !

39. Până-n zori, cu miruri 
Ţi-au stropit mormântul 
Cele înţelepţite.

40. Pace în Biserici,
Lumii mântuire,
Prin învierea-Ţi dă-ne !

41. O, Treime Sfântă,
Tată, Fiu şi Duh Sfânt,
Lumea o mântuieşte.

42. Robilor tăi, Maică,
Dă-le ca să vadă
’Nvierea Fiului tău !

43. Neamurile toate
Laudă-ngropării
Ţi-aduc, Hristoase al meu.

FLORIILE INIMII

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

De vei deschide ușa ta
Când Domnul bate-'ncet în ea,
El va intra ca la Florii,
Umplându-te de bucurii!

Așterne foi de palmier,
Căci Domnul vine-acum din cer
Pe măgărușul Său cel mic,
Să Îl întâmpini cu finic!

Să pregătești sceptru și tron,
Căci Domnul vine din Sion:
Cu sânge El te-a cumpărat,
Și vrea să-Ți fie Împărat!

El vine să-ți aducă Har
Și pacea Sa să-ți dea în dar,
Să-ți fie-'n inimă Izvor
Al Duhului Mângâietor.

Tristeți tu nu o să mai ai,
Căci inima-ți va fi un Rai.
Cânta-vor îngerii în cor,
Slăvind pe Împăratul lor.

Tu vei simți miros de mir
Și de parfum de trandafir:
Parfumul Raiului de sus,
Mireasma Domnului Iisus!

Tu vei vedea lumini de vis,
Și în culori de Paradis,
Cu mintea vei pleca spre zări,
Pe ale inimii cărări..

Prietene, știu ce îți spun:
Eu L-am primit pe Domnul Bun
Și m-a umplut de bucurii,
În ale inimii Florii!
amin

Doamne, pentru ce mai curge

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Doamne, pentru ce mai curge

Sângele-Ţi din coastă iar?
Cine azi Te mai străpunge?
Înnoind al Tău calvar?

“Viaţa ta, răspunde Domnul
Cea cu duh nepocăit
Mă răneşte prin păcate
Şi mă ţine răstignit.

Ranele pricinuite
De păgâni şi de evrei
S-au închis, iar tu creştine?
Mă străpungi mai rău ca ei!

Sângele răscumpărării
Pentru tine s-a vărsat,
Scoală-te prin pocăinţă
Nu fi slugă la păcat!”

Nu te mânia, Stăpâne,
Tu cunoşti fiinţa mea
Că se pleacă totdeauna
Către lumea asta rea.

Uşurează-mi, Doamne, trupul
Căci apasă prea tiran
Şi-mi înăbuşă simţirea
Sufletului meu sărman!

Până mă pogor în groapă
Dăruieşte-mi Harul Sfânt
Ca să-mi spăl mereu cu lacrimi
Întinatul meu veşmânt.

sursa facebooc

Rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului „Floarea nepieritoare”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Astazi 3 Aprilie praznuim : Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Floarea nepieritoare”

O, Preasfântă şi Preanevinovată Maică Fecioară, nădejdea creştinilor şi adăpostirea păcătoşilor! Apără-ne pe toţi cei ce în necazuri alergăm la Tine, auzi suspinurile noastre, pleacă urechea Ta la rugăciunea noastră. Stăpână şi Maica Dumnezeului nostru, nu trece cu vederea pe cei care cer ajutorul Tău şi nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, înţelepţeşte-ne şi ne învaţă, nu te depărta de la noi, robii Tăi, pentru cârtirea noastră. Fii nouă Maică şi Ocrotitoare, ne predăm milostivului Tău Acoperământ. Îndreaptează-ne la o viaţă lină şi fără de gâlceavă, ca să ne plângem păcatele noastre. O, Maică Marie, Preabuna şi Grabnica noastră Apărătoare, acoperă-ne cu mijlocirea Ta. Apără-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, îmblânzeşte inimile oamenilor răi care se ridică împotriva noastră.

O, Maica Domnului şi Ziditorului nostru! Tu, Ceea ce eşti rădăcina fecioriei şi neveştejita floare a nevinovăţiei şi curăţeniei, trimite-ne ajutor nouă, celor neputincioşi şi învăluiţi în patimi trupeşti şi rătăciri ale inimii. Luminează ochii noştri sufleteşti, ca să vedem calea adevărului lui Dumnezeu. Întăreşte cu harul Fiului Tău, voinţa noastră neputincioasă spre împlinirea poruncilor, ca, fiind izbăviţi de orice necaz şi năpastă cu preaminunata Ta apărare, să fim îndreptăţiţi la straşnica judecată a Fiului Tău, Căruia Îi înălţăm slavă, cinste şi închinăciune acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Icoană Maicii Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Imaginea neprețuita a Maicii Domnului a Acatistului Maicii Domnului (1700), o lucrare de pictorul cretan Ștefan Tzagarolas considerat un exemplu extrem al așa-numitei "cretan-Ionică Școala". Expuse în Muzeul Ecleziastic de Zakynthos (Grecia)

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Îndreaptă-i pe caile pocăintei, Preacurată, ca o îndrumatoare, pe cei ce se roagă Tie cu credintă; si izbaveste din nevoi si din grelele necazuri si feluritele ispite pe cei ce strigă către ajutorul Tău mântuitor, Pururea Fecioară; că apărarea Ta cea caldă întotdeauna vine în întâmpinare si mântuieste din mari primejdii; nu lăsa Stăpână, să mă acopere valul, să nu mă potopească viscolul, să nu mă cufunde marea ?i adâncul deznădăjduirii celei amare a pieirii celei întunecate. Izbăveste Preamilostivă pe cei ce fierbinte, cu dor, caută harul tău; slobozeste din necazuri pe cei ce-aleargă la tine, păzeste a ta turmă de primejdiile toate, pe cei ce cheamă mereu ajutorul tău. Fiind Biserică sfântă si preacurată a Sfântului Duh, Preasfântă Stăpână, sfinteste-mă si pe mine, care m-am întinat întru cugete pângărite, biserică curată. Aliluia

Icoana Maicii Domnului „Bucurie Neaşteptată”

Până la sfârşitul veacurilor, Dumnezeu îi cheamă pe oameni să se smerească şi să-şi schimbe viaţa, iar acest proces (metanoia) este indispensabil intrării noastre în împărăţia cerurilor.

„De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte, cu ochii aţintiţi la Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit Crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.” (Evrei 12, 1-2)

Povestea acestei icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului Bucurie Neaşteptată este legată tocmai de procesul de pocăinţă.

Icoana „Bucurie Neaşteptată” a PreaSfintei Născătoare de Dumnezeu înfăţişează acestea: într-o cameră se află o icoană a Maicii Domnului, iar lângă ea se observă un tânăr îngenuncheat la rugăciune. Tradiţia despre vindecarea unor tineri cu diverse boli prin intermediul acestei icoane este amintită în cartea Sfântului Dimitrie al Rostovului, „Ploaia pe lână” .

Un tânăr stăpânit de un păcat greu, care totuşi avea evlavie către Maica Domnului, s-a rugat într-o zi înaintea icoanei Preacuratei Fecioare, înainte să se ducă şi să păcătuiască din nou. Rugăciunea sa de fiecare zi cuprindea şi cuvintele Arhanghelului Gavriil: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har!” În ziua aceea, după ce a rostit cuvintele, când era pe punctul de a pleca, el a văzut că Pruncului i-au apărut răni la mâini şi la picioare, cu sânge care curgea din ele. Dar şi chipul Maicii din icoană se mişca, fiind ca şi viu. Îngrozit, a exclamat, căzând cu faţa la pământ: „Stăpână, cine a făcut asta?”

Maica Domnului din icoană a răspuns: „Tu şi alţi păcătoşi, prin păcatele voastre, Îl răstigniţi din nou pe Fiul meu. Tu îmi spui mie milostivă, iar după aceea mă insulţi cu faptele tale.” Mişcat profund, omul acela s-a rugat Maicii: „O, Stăpână, să nu fie mai presus păcatul meu decât bunătatea ta neasemuită! Tu eşti nădejdea păcătoşilor. Roagă pe Fiul tău să-mi vină în ajutor!”

Maica Domnului a rostit de două ori o rugăciune către Pruncul Hristos, vreme în care El a rămas neclintit, dar după aceea a răspuns rugăciunii stăruitoare a Maicii Sale: „Voi îndeplini cererea voastră. Pentru rugăciunea voastră, păcatele acestui om sunt iertate. Lasă-l, în semn de iertare, să-mi sărute rănile.”

Astfel, păcătosul iertat, în faţa căruia s-a arătat inepuizabila milă a Maicii Domnului, într-un chip minunat, s-a ridicat şi a sărutat rănile Mântuitorului cu o bucurie nespusă. Din acel moment, el a dus o viaţă curată şi cucernică. El a primit BUCURIA NEAŞTEPTATĂ a iertării păcatelor sale.

Acest eveniment, consemnat de Sfântul Dimitrie al Rostovului, a inspirat pe un credincios să realizeze icoana Maicii Domnului „Bucurie Neaşteptată”, în care să apară şi un bărbat îngenuncheat în faţa Icoanei. De obicei, în josul icoanei sunt scrise cuvintele de la începutul istorisirii: „A fost cândva un om păcătos…”.

Una dintre aceste icoane (Bucurie Neaşteptată) se află la Moscova, în biserica Sfântului Ilie (după ce a fost mutată prin multe biserici, din cauza ateilor care ardeau / distrugeau bisericile respective), în zilele de vineri cântându-se aici, de regulă, Acatistul Maicii Domnului „Bucurie Neaşteptată”. De altfel, legat de toate Icoanele renumite ca fiind făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, s-au alcătuit Acatiste, ce sporesc rugăciunea înaintea icoanelor respective.

Foarte multe minuni s-au petrecut şi se petrec în legătură cu această Icoană, atât vindecări de boli (fizice şi psihice), cât şi alungare a tristeţii şi ajutor pentru despătimire.

Rugăciune de la sfârşitul Acatistului Maicii Domnului Bucurie Neaşteptată

„O, Prea Sfântă Fecioară, Prea Bună Maică, acoperământul a toată lumea creştină, credincioasă solitoare şi sprijinitoare a tuturor celor ce sunt în păcate, necazuri, nevoi şi dureri. Primeşte această cântare de rugăciune, ce se înalţă de la noi nevrednicii robii tăi şi precum de demult pe cel păcătos, care în fiecare zi de mai multe ori se ruga înaintea cinstitei tale icoane, nu l-ai trecut cu vederea, ci i-ai dăruit lui bucuria cea fără de veste a pocăinţei şi l-ai plecat pe Fiul tău cu multă stăruitoare rugăciune spre iertarea acestui păcătos şi rătăcit, aşa şi acum nu trece cu vederea rugăciunea noastră a nevrednicilor robilor tăi şi roagă-L pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru ca şi nouă tuturor, celor ce ne închinăm cu credinţă şi umilinţă înaintea icoanei tale celei de vindecări purtătoare, să dăruiască BUCURIE NEAŞTEPTATĂ după trebuinţa fiecăruia:

bucuria-neasteptata2Păcătoşilor celor afundaţi în adâncul răutăţilor şi al păcatelor şi al patimilor, înţelepţeşte a tot lucrătoare pocăinţă şi mântuire;

Celor din necazuri şi întristări mângâiere;

Celor ce se află în nevoi şi asupriri desăvârşită scăpare de acestea;

Celor slăbiţi cu duhul şi deznădăjduiţi, nădejde şi răbdare;

Celor ce trăiesc în bucurie şi belşug, neîncetată mulţumire Binefăcătorului;

Celor nenorociţi, îndurare;

Celor din boli şi neputinţe îndelungate şi celor părăsiţi de doctori, vindecare neaşteptată şi întărire a celor cu mintea pierdută din boală;

Întoarcerea şi reînnoirea minţii celor ce pleacă la viaţa cea veşnică şi nesfârşită;

Amintire a morţii, umilinţă şi zdrobirea minţii pentru păcate, duh treaz şi nădejde tare spre îndurarea Judecătorului.

O, Doamnă Preasfântă, milostiveşte-te spre toţi cei ce cinstesc întru tot Sfânt numele tău şi tuturor arată-le atotputernicul tău acoperământ şi sprijineală. Păzeşte în bunătate pe cei ce până la sfârşitul lor cel mai de pe urmă vieţuiesc în dreaptă credinţă şi arată cinstită petrecere, pe cei răi, buni îi fă, pe cei rătăciţi, pe calea cea dreaptă povăţuieşte-i, la orice lucru bun şi plăcut Fiului tău, ajută-i; orice lucru rău şi potrivnic lui Dumnezeu strică-l, celor ce se află în nedumerire trimite-le lor din cer ajutor nevăzut şi înţelepţire, de ispite, sminteli şi pierzare scapă-i; de toţi oamenii cei răi şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi apără-i şi păzeşte-i, cu cei ce călătoresc, împreună călătoreşte; celor din lipsuri şi din foamete, fii hrănitoare, celor ce nu au acoperământ şi adăpost, fii acoperământ şi scăpare, celor goi dă-le îmbrăcăminte, celor obijduiţi pe nedrept şi prigoniţi sprijineală; pe cei ce rabdă clevetire, batjocură şi hulă, îndreptează-i în chip nevăzut, pe clevetitori şi hulitori mustră-i înaintea tuturor, celor ce se duşmănesc cu înverşunare dăruieşte-le pace fără de veste şi nouă tuturor dragoste unuia către altul, pace, evlavie şi sănătate cu îndelungare de zile.

Căsniciile în dragoste şi unire le păzeşte, pe soţii care se află în duşmănie şi despărţire împacă-i, uneşte-i unul cu altul şi pune-le lor dragoste nestricată, maicilor născătoare de fii dăruieşte-le grabnică dezlegare, pe prunci îi creşte, pe cei tineri înţelepţeşte-i şi deschide-le lor mintea spre primirea oricărei învăţături folositoare, povăţuieşte-i spre frica de Dumnezeu, înfrânare şi iubire de osteneli; pe cei de un sânge, prin pace şi dragoste îi izbăveşte de ceartă şi de vrăjmăşii, pentru orfanii cei fără de mamă fii Maică; de tot păcatul şi de toată spurcăciunea îi îndepărtează şi spre toate cele bune şi plăcute lui Dumnezeu îi învaţă, iar pe cei înşelaţi şi căzuţi în păcat şi necurăţie, curăţindu-i de spurcăciunea păcatului, scoate-i din adâncul pierzării; văduvelor fii mângâietoare, toiag bătrâneţilor fii, de moartea cea fără de veste şi fără de pocăinţă pe noi, pe toţi, ne izbăveşte şi ne dăruieşte nouă tuturor sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de durere, neruşinat, cu pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos.

Pe cei mutaţi întru credinţă şi pocăinţă, din viaţa aceasta a noastră, fă-i să locuiască împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii, pentru cei ce s-au sfârşit de moarte năpraznică, roagă-L pe Fiul tău, milostiv să le fie şi pentru toţi cei răposaţi fără să aibă rudenii care să roage pe Fiul tău pentru odihna lor, singură fii neîncetată şi caldă rugătoare, ca toţi, în cer şi pe pământ, să te cunoască pe tine ca pe o sprijinitoare neînfruntată a neamului creştinesc şi, cunoscându-te, să te slăvească pe tine şi prin tine pe Fiul tău, cu Cel fără de început al Său Părinte şi cu Cel de o fiinţă Duhul Său, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”

 BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Saidnaya”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

       Slava Damascului nu sunt marile râurilor Avana şi Farfar, nici faptul că prin Damasc au trecut mari prooroci ai Vechiului Israel, nici slăvitele războaie care au avut loc în jurul lui cu popoarele vecine, ci măreţia acestui oraş se datorează prezenţei vechii icoane făcătoare de minuni a Preaslăvitei Maicii lui Dumnezeu, numită „Saidnaya” (Doamna Noastră).

Chipul Maicii Domnului din această icoană făcătoare de minuni are un har deosebit, o seninătate şi o dulceaţă negrăită. Are ochii mari şi expresivi, iar chipul îi este totdeauna împodobit cu smerenia şi cu acea tristeţe plină de Har. Chipul Maicii Domnului din această icoană seamănă cel mai mult cu adevăratul chip al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Această icoană a Maicii Domnului este cea mai renumita din Orient.

Istoricul acestei icoane a Maicii Domnului «Saidnaya» şi minunile ei sunt scrise în limba latină şi se păstrează în biblioteca Vaticanului într-o lucrare cu titlul : «Minunile icoanei Pururea Fecioarei Maria de lângă Damasc».

Această icoană se află în Sfânta Mănăstire a Maicii Domnului situată la 25 de kilometri, la nord de Damasc. Mănăstirea este zidită pe cel mai înalt munte dintr-un şir de munţi lipsiţi de copaci şi de orice fel de verdeaţă. Mănăstirea este închinată Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi este cea mai vizitată si respectată mănăstire din Orient, mai ales datorită Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Referitor la istoria mănăstirii, există următoarele date:

Împăratul Iustinian a hotărât să facă în anul 546 un pelerinaj la Sfintele Locuri ca să se închine ca un creştin de rând şi să păşească pe pământul sfinţit de picioarele sfinte ale Domnului, ale Maicii Domnului şi ale Apostolilor. În drumul său, acolo unde se odihnea împăratul construia mănăstiri şi biserici.

Vedenia Maicii Domnului. În drumul său, împăratul a poposit şi în satul Saidnaya. Chiar de lângă sat începe un şir de munţi pleşuvi care urcă treptat şi se sfârşesc la un loc unde se află un han, care era aprovizionat cu apă dintr-un jgheab de piatră. Împăratul a găzduit aici împreună cu suita sa.

Într-o seară s-a îndreptat spre colinele dimprejur ca să vâneze. Deodată a fost luminat de o lumină cerească, dumnezeiască, care venea din vârful muntelui de piatră. Fiindcă împăratului îi plăcea să cerceteze, a pornit spre vârful muntelui ca să se încredinţeze ce a fost acea lumină şi de unde a izvorât. Pe drum a întâlnit o cerboaică. Când s-a apropiat de ea, aceasta s-a preschimbat, într-un chip minunat, într-o Femeie distinsă înconjurată de lumină. Atunci acea Femeie i-a vorbit :

– Iustiniane, pe cine vrei să omori cu săgeata ta ? Poţi să o omori pe Pururea Fecioara Maria, care îi ocroteşte pe păcătoşi ? Să ştii că ai venit aici cu dumnezeiască purtare de grijă ca să-mi zideşti o mănăstire, a cărei ocrotitoare voi fi eu.

Atunci când împăratul s-a întors la locul unde se aflau bărbaţii şi femeile din suita lui, le-a povestit vedenia pe care o văzuse. Cu toţii s-au bucurat de acest fapt dumnezeiesc şi au slăvit pe Dumnezeu şi pe Maica Lui, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru deosebita ei bunăvoinţă pe care a arătat-o împăratului lor.

Planul ceresc al mănăstirii. Iustinian, după vedenia pe care a avut-o, a chemat îndată pe arhitectul său şi i-a poruncit să înceapă construirea mănăstirii cât de repede se poate, în locul pe care i l-a arătat Maica Domnului.

Constructorii au avut de înfruntat o mare dificultate : cum să pună temelia pe stâncile muntelui, pentru a sprijini pe ea construcţia mănăstirii ? Într-o noapte s-a arătat Maica lui Dumnezeu pe vârful muntelui şi le-a arătat planul mănăstirii. Constructorii au început clădirea bisericii mănăstirii chiar de a doua zi, cu multă bucurie şi cu râvnă, potrivit planului Maicii Domnului.

De îndată ce mănăstirea a fost terminată, a dobândit o deosebită faimă, deoarece Maica Domnului a început să săvârşească aici multe minuni. Atunci au început să vină monahi din toate părţile Siriei, Egiptului, Libanului şi Palestinei, întemeindu-se astfel repede prima obşte a mănăstirii.

Venirea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului în mănăstirea ei. Spre sfârşitul secolului al VIII-lea a fost aleasă egumenă a mănăstirii monahia Marina, căci era împodobită cu o mare şi fierbinte credinţă în Domnul şi în Maica Domnului. Numele egumenei Marina este strâns legat de istoria sfintei icoane a Maicii Domnului « Saidnaya », pentru că evlavia ei faţă de Maica Domnului era nemăsurată. De aceea şi Maica Domnului a binevoit să lege numele egumenei de istoria icoanei sale.

Într-o vreme, a vizitat mănăstirea unionistul egiptean Teodor, care călătorea spre Ierusalim. Aici a fost găzduit cu obişnuita ospitalitate călugărească.

Când trebuia să plece din mănăstire spre Sfintele locuri, egumena Marina l-a rugat să-i cumpere o icoană a Maicii Domnului de la Ierusalim. I-a dat încă şi banii necesari. Teodor a făgăduit bucuros că-i va împlini dorinţa.

După ce s-a închinat la Locurile Sfinte, Teodor a pornit de la Ierusalim spre patria sa. Uitase ceea ce îi făgăduise egumenei Marina. Nu s-a depărtat mult de Ierusalim când, amintindu-şi de făgăduinţă, s-a întors îndată în oraş şi a cumpărat icoana.

Harul dumnezeiesc al sfintei icoane. De îndată ce a cumpărat icoana, Teodor a fost impresionat de strălucirea ce o înconjura. Vedea cum Maica Domnului dăruise acestei icoane putere cerească şi Har dumnezeiesc şi de aceea prin mintea lui treceau tot felul de gânduri. Mai târziu, această icoană făcătoare de minuni l-a izbăvit de tâlhari şi de atacul diferitelor fiare sălbatice.

Aceste minuni ale Maicii Domnului l-au băgat în ispită pe Teodor şi s-a gândit să ţină pentru el icoana. Astfel, de la Ierusalim a trecut prin Nazaret şi prin Aka ca să ajungă la mare. De acolo cu corabia ar fi ajuns în Egipt evitând mănăstirea. Bucuria lui era mare, deoarece până la portul Aka nu a întâlnit nicio piedică în înfăptuirea planurilor lui.

S-a îmbarcat în corabie cu vistieria cea nepreţuită, cu sfânta icoană a Maicii Domnului. Nu a apucat să-şi aranjeze bine lucrurile, când un vânt înfricoşător a început să tulbure marea atât de mult, încât toţi cei din corabie nu mai nădăjduiau să scape cu viaţă. Marea mugea ca o fiară sălbatică, care era gată să înghită toată lumea.

Pocainţa păcătosului. În faţa acestei primejdii, Teodor şi-a dat seama de greşeala sa. A văzut în aceasta furtună mânia Maicii Domnului, care acum nu-l mai ocrotea, aşa cum o făcuse de multe ori, ci îl condamna la cea mai înfricoşătoare moarte, înecul. […] Corabia s-a întors de unde a pornit, iar Teodor a coborât şi călătorind pe uscat, a ajuns la binecuvântata mănăstire a Maicii Domnului. A fost găzduit în mănăstire, dar aici din nou ispititorul l-a atacat cu mai multă putere, voind să surpe înlăuntrul său încrederea în Maica Domnului. I-a venit iarăşi gândul să păstreze sfânta icoană pentru el. Timp de patru zile, cât a fost găzduit în mănăstire, se ascundea de privirea egumenei, temându-se să nu fie recunoscut de ea.

Când s-a pregătit să plece pe ascuns şi a ajuns la poarta mănăstirii, l-a cuprins o slăbiciune cu transpiraţie rece. Se mira de ce nu poate ieşi din mănăstire. Parcă un zid de piatră îi împiedica ieşirea.

Văzând acestea, Teodor s-a pocăit cu adevărat şi întorcându-se, a dat egumenei icoana Maicii Domnului. Totodată i-a povestit toate minunile pe care icoana le făcuse de la plecare lui de la Ierusalim şi până a ajuns la mănăstire.

Faima icoanei s-a răspândit repede atât printre creştini, cat şi printre musulmani. Aceştia din urmă au început să ceară ocrotirea Maicii lui Dumnezeu şi sa afle la aceasta icoană mângâiere în bolile şi ispitele lor. Mănăstirea a ajuns repede cunoscută datorită nenumăratelor minuni savârşite de sfânta icoană.

Patericul Maicii Domnului, Arhimandrit Teofilact Marinakis – Ed. Evanghelismos

Plecăciune ţie, Maică şi Fecioară

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Plecăciune ţie, Maică şi Fecioară,
binecuvântată eşti tu-ntre femei,
tu ai fost aleasa Cerului Comoară
pentru Taina Slavei şi-Ntruparea Ei.

Plecăciune ţie, Maică Preacurată,
cu măritul înger îţi cântăm şi noi,
nalţă către Fiul rugă ne-ncetată
pentru mântuirea noastră din nevoi.

Plecăciune ţie, Maică Fericită,
ce-ai purtat în braţe şi-ai hrănit la sân
pe Iisus cel Dulce, Taina profeţită,
Fiul tău, şi totuşi Veşnicu-ţi Stăpân.

Plecăciune ţie, Maică-ndurerată,
care-ai plâns la cruce şi-ai văzut murind
Fiul tău dat jertfă pentru lumea toată,
jertfa ta curată cu a Lui unind.

Plecăciune ţie, Maică Rugătoare,
chip al bunătăţii, grai mângâietor;
fii a rugăciunii noastre-ajutătoare
pentru alinarea câtor răni ne dor.

Plecăciune ţie, Maică Preacinstită,
care stai la dreapta Fiului Divin;
fii pentru viaţa noastră chinuită
pildă şi putere, şi-ajutor. Amin.(T.D.)

Icoana Beetlemita

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din icoana „Betleemita” debordează de nesfârşită afecţiune şi linişte, iar zâmbetul uşor de pe faţa ei veseleşte sufletele pelerinilor. Multe femei au fost dăruite cu prunci după ce s-au rugat cu credinţă Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Icoana este unică în lume atât pentru că Maica Domnului este reprezentată zâmbind, cât şi pentru faptul că Pruncul său binecuvântează cu mâna credincioşii. Chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în această icoană debordează de nesfârşită afecţiune şi linişte, iar zâmbetul uşor de pe faţa ei veseleşte sufletele pelerinilor.

Nu există date precise despre originea icoanei. După tradiţie, icoana a fost zugrăvită de către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca.
Icoana este îmbrăcată într-o ferecătură din aur şi argint deosebit de frumoasă, împodobită cu pietre preţioase dăruite de ţarina Ecaterina ruşilor în urma unei minuni pe care a făcut-o Născătoarea de Dumnezeu cu ea. Când a vizitat Ţara Sfântă, ţarina a dăruit veşmintele ei ca să fie „îmbrăcată” Stăpâna lumii întregi. A oferit chiar şi bijuteriile personale, ca să fie aşezate în icoană şi a hotărât ca pe viitor ţarinele să nu mai poarte rubine, încât acest lucru să rămână un privilegiu exclusiv al Maicii Domnului.
De-a lungul timpului, Icoana Maicii Domnului din Betleem a fost dusă în procesiuni atât în Ţara Sfântă, dar şi Grecia şi Rusia.
Icoana Maicii Domnului Betleemita este prăznuită pe 26 decembrie, odată cu Soborul Maicii Domnului.

Dragoste euharistică

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

PRAZNICUL BUNEIVESTIRI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                 
 Astazi de BunaVestire, s-aveti parte de mult bine, Din Cer binecuvantare, in casa la fiecare. Bucurie Sfanta, Lumina Sfanta si Pace Sfanta in sufletul tau si al tuturor crestinilor ortodocsi de pretutindeni. Praznic cu bucurie.
                               
                    PRAZNIC CU BUCURII

Vin Preacurata Maică să iti aduc o floare,
In ziua asta Sfantă, de mare sărbătoare.
 Stiu, nu ai trebuintă de darurile mele,
 Chiar de-as putea să-ti dau tot cerul plin de stele,
Tie, Acelei care născut-ai minunat,
Pe-ATOATECREATORUL pe MARELE IMPĂRAT.
Primeste-mi crinul,
Doamnă, doar pentru că esti bună,
 C-atunci cand de la Inger primit-ai VESTEA BUNĂ.
  Miluieste-ne, Maica Milostivirii!
                                       


«Născatoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!

 Ceea ce esti plină de Har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvantată esti Tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui Tău, că ai născut pe Mantuitorul sufletelor noastre»

 Prea Sfantă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te Fiului tău si Dumnezeului nostru si pentru noi păcătosii, acum in ceasul mortii si in ceasul judecătii noastre. Amin. Miluieste-ne, Maica Luminii!
                      Preot Ioan.                                              

MAICII DOMNULUI, PLEC  GENUNCHIUL  INIMII

In desertul de prin noi,
Am gasit o oaza Maică,
In care-am sădit doar flori,
Să-ti aduc la sărbători!

Plec genunchiul inimii,
Si mă rog cat oi trăi,
Candela, sa fie aprinsă,
Si iubirea mea nestinsă!

Rog ca roua diminetii,
Să ne spele de păcat,
Si de tot ce-am intinat
Si uitării noi am dat

Rog pămantul să rodească
Si ploaia să-l răcorească,
După arsita din vară,
Ce i-a fost un pic povară!

Rog toti ingerii din cer,
Să ne lumineze calea,
Să nu rătăcim mereu,
Fără rost si Dumnezeu!

Si la Sfanta Sărbătoare,
Iti aducem inchinare,
Si o rugă de iertare,
Pentru gandul risipit,

Pentru tot ce am gresit!
Miluieste-ne,
Maica Luminii,
pe noi păcătosii!

                                                                                                                               Preot Ioan.     

BUNA VESTIRE

În cetatea Nazaret, din Țara lui Isarel
Înger a venit din cer,cu numele Gavriel
La o tânără fecioară, care se numea Maria
Veste bună să-i aducă,și pe pământ bucuria

Îngerul intrând la ea,cu blândețe i-a grăit
Tot mesajul cel ceresc,pentru care a venit
Binecuvântată-ntre femei, și aleasă Tu ai fost
Rânduiala să-mplinești,cea hotărâtă cu rost

Tu ești cea plină de har;Bucură-te așa deci,
Dumnezeu a hotărât,mai înainte de veci.
În pântec Tu vei lua, de la Duhul cel Prea Sfânt,
Fiul Celui Prea Înalt,vei aduce pe pământ.

Greu s-arată pentru mine, acest lucru minunat,
Cu smerenie răspund; Că Eu nu știu de bărbat.
Tulburată sunt în cuget,de acestă-nchinaciune,
Cum să-mi fie acest lucru;Sunt fără întinăciune.

Nu te tulbura în Tine,și deloc nu te-ntrista,
Duhul Tatălui din ceruri,Te va binecuvânta.
Har la El tu ai aflat,Te va umbrii Duhul Său,
Îți descopăr acest lucru; Balsam sufletului Tău.

În pântece vei lua,vei da naștere la Fiu,
Fiul Omului din cer,Dumnezeul veșnic viu.
Numele-i va fi Iisus,cum proorocii au vestit,
Dumnezeu adevărat,în Treime socotit.

El va fi acela care,lumea o va mântuii,
Și prin patima pe cruce,boldul morții va știrbi.
El va da speranță multă, celor care-L vor urma,
Și cuvântul Evangheliei în suflete vor păstra.

Se va împlini cuvântul proorocului rânduit,
Care din poruncă sfântă,pe toate le-a proorocit.
Iată va lua în pântec,cea aleasă-ntre fecioare,
Naștere să dea Vieții,; Viață nemuritoare.

Îngerul s-a depărtat din cetatea Nazaret
Lăsând pe Sfânta Fecioară în cugetul ei cel drept.
S-mplinească hotărârea Dumnezeului Cel Viu
Mântuire pentru lume ,prin Unul născut,al Său Fiu.

24 martie 2017-Rm.Vâlcea
Preot Ion Predescu

BUNAVESTIRE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Preot Sorin Croitoru

Totul începu atunci,
Într-o zi pe înserate,
Când Fecioara Preacurată,
Porumbiță albă toată,
Unea mâini nevinovate,
Înălțând în rugăciune
Inima cu gânduri bune,
Ridicând spre cer ușor,
Ochi curați și plini de dor..

Totul începu atunci,
Când un Înger de lumină
Îi grăi cu vorbă lină:
"Bucură-te, că ești plină
De har și de mare bine,
Domnul e mereu cu tine.
Binecuvântare ai,
Raza Duhului din Rai".

Totul începu atunci,
Când Arhanghelul cel blând
Binecuvânta Fecioara
Prin cuvintele-i supuse,
Semănând uimire-n gând:
"Ce fel de închinăciune
Mi se face-n rugăciune"?..

Totul începu atunci,
Când Arhanghelul cu crin
Îi vesti cu glas senin:
"Tu ești mare-ntre femei,
Căci în pântece-o să-L iei
Pe Fiul lui Dumnezeu,
Ziditorul tău și-al meu,
Și-ai să-I fii Maică, Marie",
Iar Fecioara zise: "FIE"!

Cu acel răspuns supus,
L-am primit noi pe Iisus,
Dumnezeul întrupat
În pântece fecioresc,
Pentru neamul omenesc.
amin

CONDAC 

R U G Ă C I U N E

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                    

Doamne, Dumnezeul nostru,
 Cel bogat in indurări,
Luminează-mi totdeauna,
Pămantestile cărari!

Mila Ta cea parintească,
Indulceste viata mea,
Dar cutremur mă cuprinde,
Că nevrednic sunt de ea.

Prisoseste, Doamne Sfinte,
Harul Tau dumnezeiesc,
Ca să te cunosc mai bine,
 Si mai mult, să Te slăvesc!
 
 Dumnezeu mi-a spus prin soare, SĂ AM SI ASTĂZI RĂBDARE! Dumnezeu mi-a spus prin vânt, SĂ STAU TARE, DAR SMERIT! Dumnezeu mi-a spus prin toate, SĂ AM IUBIRE PENTRU FRATE! Dumnezeu mi-a spus mereu, CA SĂ MĂ FERESC DE RĂU!

Dumnezeu cu bucurie ne salvează dintr-o mie!
Dumnezeu să vă  dăruiască, dragostea Lui părintească!      

Icoana numita “Iordanita”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Icoana numita “Iordanita” se pastreaza in cladirea Reprezentantei Patriarhiei Romane din Ierusalim , dupa ce s-a aflat timp de peste 30 de ani in biserica Schitului Romanesc de pe malul Raului Iordan, ridicat de Patriarhia Romana in anul 1935 in regiunea Qasr al - Yahud , la locul istoric al Botezului Domnului Iisus Hristos. In fata acestei icoane s-a rugat Sfantul Ioan Iacob. Se spune despre icoana ca a savarsit multe minuni si a ascultat rugaciunile multor pelerini romani si pusnici de pe Valea Iordanului.

Rugăciune

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Folositoare şi acoperământ vieţii mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăţilor şi credincioşilor întărire, una întru tot lăudată.
Te rog, Fecioară, risipeşte-mi tulburarea sufletului şi viforul întristărilor mele; că tu, Mireasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniştii L-ai născut, ceea ce eşti una preacurată.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvorăşte-o tuturor; că toate le poţi, ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, de Dumnezeu fericită.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
(Din Paraclisul Maicii Domnului)

MAICĂ PREACURATĂ

 BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

MAICĂ PREACURATĂ

 BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Rugăciune

Rugăciuni către Maica Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Nu-mi trece cu vederea şiroaiele de lacrimi, căci tu, Fecioară, prin naştere ai zdrobit năpraznicul bold al morţii, singura învrednicită de Har. Tu vas plin al bucuriei, ca ceea ce născut-ai Bucuria cea sfânta, desăvârşit alungă prin rugăciune tristeţea tuturor. Liman e mijlocirea ta; pe cei ce cu dragoste te cheamă îi mântuieşte, Fecioară, şi-i acoperă, că pe Hristos, mântuirea lumii, tu L-ai născut. Cu lumina feţei tale cea strălucitoare, mă izbăveşte de negura patimilor, căci Născătoarea Luminii, cu evlavie te numesc. De boli şi de durere şi de toată slăbiciunea, pe cei ce suferă tămăduieşte-i, pe cei ce caută, Fecioară, al tău acoperământ, Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii, şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim. Aliluia

RUGACIUNE FACATOARE DE MINUNI CATRE PURUREA FECIOARA MARIA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Preasfanta Stapana de Dumneu , Nascatoare spre tine imi indrept gandul, inima si toate simturile si te rog cu lacrimi: Pana cand Maicuta a milostivirii va fi aceasta durere necontenita pe pamant?

Pana cand vrajmasii nevazuti ai neamului omenesc vor da lovituri atat de puternice bietilor oameni? Pana cand vor pangari si vor necinsti trupurile, sufletele si vietile lor? Inselandu-i ca sa nu cunoasca adevarul, sa nu indeplineasca poruncile divine si sa nu dea slava si cinste pururi maritului Dumnezeu Cel in Treime inchinat: Tatal, Fiul si Duhul Sfant? Ridica-te Stapana Atotbuna si zdrobeste pe vrajmasii nostri si ai Fiului Tau iubit Iisus Hristos, ingrozindu-i cu nebiruita-ti sfintenie, indreptandu-ne pe cararile

mantuirii, ca sa dam mereu marire lui Dumnezeu. Roaga-te, Fecioara, pentru Sfanta Biserica, pentru propovaduirea Evangheliei pe intreg pamantul, pentru poporul acesta, conducatorii lui, rudele mele, pentru vaduve, orfani, bogati, saraci, necajiti, bolnavi, pentru cei prigoniti pentru credinta, pentru salvarea celor ce au ratacit in secte, pentru cei raposati.

Ajuta-ne sa ne pocaim toti oamenii de pacatele noastre, sa iubim Biserica, sa ne spovedim adesea, sa renuntam la pacate, vicii si necredinta. Ajuta-ne sa nu fim insensibili la chemarea divina a blandului Tau Fiu care a venit sa sufere chinuri barbare pentru bietele oitele Sale ranite atat de mult de vrajmas.

Roaga-te, Maicuta Sfanta, si pentru aceste nevoi ale mele ( rosteste necazurile pe care le ai si dorintele pe care vrei sa

: ti le indeplineasca Maica Domnului). Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh in vecii vecilor. AMIN.

Rosteste aceasta rugaciune de cinci ori pe zi, timp de zece zile consecutive. La sfarsitul zilelor dai o paine, o lumanare si pomelnicul familiei la altarul unei biserici. Dai de pomana la un sarac din biserica o sticla de ulei, 1 kg de faina, 1 kg. de fructe si ce te mai lasa inima si spui: "IN CINSTEA MAICII DOMNULUI". Ai sa vezi atunci puterea Maicii Domnului

ISPITELE DEMONILOR

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Vrăjmașii cei nevăzuți ridică împotriva creștinilor mulți vrăjmași văzuți. Ei atacă în mii de moduri când inima omului, ațâțând în ea pofte necurate sau iscând dorințe de răzbunare și de mânie, când mintea sa, tulburând-o cu războiul gândurilor obsesive, când bunul mers al vieții, aruncând bietul creștin în fel și fel de lipsuri și de necazuri.. Mulți se plâng la duhovnici cu naivitate: "Vai, părinte, de când mă țin de Sfânta Biserică, îmi merge numai rău"! Dar cum am vrea oare, să ne meargă bine?.. Noi râvnim la locul frumos și la slava pe care demonii o aveau pe când erau îngeri luminați.. cum să ne lase în pace? Ei știu cu siguranță că vor merge în iezerul de foc ("Ce ai cu noi, Fiul lui Dumnezeu, ai venit ca să ne chinuiești ÎNAINTE DE VREME"?), cum să ne lase pe noi să ne mântuim? Așa.. fără luptă?..
De aceea creștinii vor avea mereu mari necazuri, după avertismentul profetic al Domnului nostru Iisus Hristos: "În lume necazuri veți avea. Dar îndrăzniți: Eu am biruit lumea". 

Totuși diavolii sunt îngăduiți pe pământ până la Înfricoșătoarea Judecată, ca să-i pună la probe pe creștini. Ceea ce este focul pentru aur sau ciocanul și nicovala pentru oțel, acestea sunt necazurile și ispitele pentru formarea duhovnicească a creștinilor. Sfânta Scriptură ne confirmă acest adevăr prin cuvintele: "Aurul se lămurește (se purifică) în foc, iar omul credincios în cuptorul ispitelor". Fără diavol n-ar mai fi ispită, iar creștinii nu ar crește AȘA CUM ÎI PLACE LUI DUMNEZEU!
Ce ne rămâne? Să răbdăm și să ne rugăm. Să cerem cu adevărată trăire a inimii, nu "de mântuială", ci "de mântuire", atunci când ne rugăm Tatălui ceresc: "Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean", amin.
Domnul să ne mântuiască pe toți!

Preotul Sorin Croitoru din Mantova, Italia

Rugăciune către cei patruzeci de Mucenici din Sevasta,

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE

...Veniți, popoare, să-i cinstim cu evlavie pe Sfinții lui Dumnezeu, pe cei patruzeci de Mucenici din Sevasta, care pentru lupta lor au dobândit cununi luminoase și nestricăcioase. O, voi, care vă bucurați de cinstirea întregii Biserici, care ați dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni prin moaștele voastre, fiți ocrotitorii noștri, ai celor ce vă cinstim pomenirea. Rugați-vă pentru noi, fericiților Mucenici, ca să dobândim tărie în lupta cu patimile, răbdare în îndurarea necazurilor, credință nestrămutată în făgăduințele Domnului, smerenie adevărată și mântuirea sufletelor noastre. Nu ne lăsați pe noi să cădem fără de ridicare în adâncul deșertăciunii acestei lumi, nu ne lăsați să ni se împietrească de tot inimile în nepăsarea timpului în care trăim, nu lăsați să înghețe inimile în viforul acestui veac. Zid de apărare să fiți împrejurul nostru și loc de scăpare din cursele vrăjmașului.
O, preacinstit Sobor, tămăduiește neputințele noastre, ale credincioșilor slăbiți pe cale, ca să nu ne biruiască și să nu ne batjocorească necuratul vrăjmaș, care încearcă în tot chipul să ne abată de la lupta cea mântuitoare. Voi, Sfinților Mucenici, care toate le-ați suferit cu îmbărbătarea Duhului Sfânt, în credință și rugăciune îndelungată, nu încetați să ne întăriți și pe noi, cei ce ne minunăm de tăria sufletelor voastre strigând Domnului: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, Cel ce Te proslăvești în sfinții Tăi, slavă Ție!
(Rugăciune către cei patruzeci de Mucenici)

Icoana Maicii Domnului Floarea Nepieritoare

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

FEMEIA - 8 martie

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

  Femeia-i floare sau e stancă,
Gingas liman al mângâierii,
E floare cand va vrea să plangă,
E stanca-n viforul durerii!

  Femeia stie sa oprească,
O lacrimă pe-un trist obraz,
Femeia poate să zambească,
Si-n bucurie, si-n necaz!

  Femeia este născătoare,
Si de eroi si de-mpărati...
La Domnul tainic, rugătoare
Ridică ochii-nlăcrimati!

  Femeia-i leagănul prunciei,
O datorie Sfantă are,
Să fie chip al evlaviei Precum,
Preasfantă Născătoare!

   Femeia poate ca din pruncul,
Ce-a legănat la al său piept,
Să facă poate, un nemernic,
Ori poate-un Sfant, sau un om drept.

   Să-si crească fiul ca pe-un inger,
 Sau poate ca pe-un ticălos,
Să nască fiu pentru-ntuneric,
Sau poate Sfant pentru Hristos!

   Să crească fii pentru jertfire,
Să fie Duhul Sfant in ei,
Să moară-n chin, spre nemurire,
Precum cei sapte Macabei...

   Si jertfa dragostei cea Sfantă,
Trece din suflet mai departe,
In ceruri ingeri o cuvantă,
Căci trece dincolo de moarte!

                           Preot Ioan.                      

                                                         
      Sfantul Siluan Athonitul, spune asa: "Domnul a dat pe pamant pe Duhul Sfant si cel in care Acesta viaza simte in el raiul. Vei zice poate: De ce nu este si in mine un asemenea Har? Pentru ca nu te-ai predat voii lui Dumnezeu, ci traiesti dupa voia ta. Priveste pe cel ce-si iubeste voia sa proprie; n-are niciodata pace in suflet si e mereu nemultumit: asta nu e asa, asta nu e bine. Dar, cel ce s-a predat pe sine insusi in chip desavarsit voii lui Dumnezeu, acela are rugaciunea curata in sufletul lui, iubeste pe Domnul, si toate ale lui sunt dragi si placute".

O maică Fecioară Marie

 DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Doamne, Indurate si Milostive, Indelung-rabdatorule si Mult-milostive, asculta te rog rugaciunea noastra si aminte la glasul cererii noastre. Fa cu noi semn spre bine si indrepteaza-ne pe calea Ta, ca sa umblam in adevarul Tau; veseleste inimile noastre, ca sa ne temem de numele Tau cel Sfant, pentru ca mare esti Tu si lucruri minunate faci. Tu singur esti Dumnezeu si nu este nimeni asemenea Tie, Doamne: puternic in mila si bun in tarie, spre a ajuta, a mangaia si a mantui pe toti cei ce nadajduiesc in numele tau cel Sfant. Amin si Aliluia!

DE 8 MARTIE PENTRU VOI ...CU DRAGOSTE

 

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

DE 8 MARTIE PENTRU VOI ...CU DRAGOSTE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

OCHII BLANZI, MILOSI DE MAMĂ

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


OCHII BLANZI, MILOSI DE MAMĂ
TOTI CRESTINII ,AZI TE CHEAMĂ,
PLANG IN HOHOT SI SUSPINĂ
DUPA BLANDA TA ,LUMINĂ.

PLEACĂ-TI OCHII TĂI, PREABUNĂ,
SĂ VEZI LUMEA CUM SE ADUNĂ
CA SĂ-TI CEARĂ INDURARE,
MAICĂ SFANTĂ,MAICĂ MARE!

VIN,CU TOTII,AZI FECIOARĂ,
MULTE VOR EI,CA SĂ-TI CEARĂ,
CA SĂ-I SCAPI TU DIN OSANDĂ,
SĂ-TI SĂRUTE FATA BLANDĂ!

SĂ-TI MAI FACĂ O CUNUNĂ
SI SĂ-TI CEARĂ O VORBĂ BUNĂ,
SĂ TE-NDURI DE EI,MAICUTĂ
SI SĂ-I SCAPI DE SUFERINTĂ!

VIN BĂTRANI,MANCATI DE RELE,
SI FAMILII IN MARE JELE,
VIN SĂ-TI CEARĂ AJUTOR
TIE, MAICA A MILELOR!

VIN SĂ-TI CEARĂ ALINARE
CĂ ESTI SINGURA SCĂPARE
MILĂ VIN EI,SĂ-TI CERSEASCA
PRUNCII BINE SĂ -SI CREASCĂ.

VIN FETE SI VIN FECIORI
CA UN LUNG SIREAG DE FLORI.
SĂ-I PĂSTREZI CURATI SI SFINTI
CINSTITORI DE-AI LOR PĂRINTI.

VIN MAME CU COPILASI
SĂ-I PĂSTREZI TOT INGERASI.
NU UITA MAICĂ MILOASĂ
NICI DE CEI BOLNAVI,ACASĂ!

DĂ-LE AJUTOR,TĂRIE,
DRAGOSTE,CREDINTĂ VIE,
IAR PE CEI INSTRĂINATI,
NU-I LASA NEMANGAIATI!

FĂ TU,MAICĂ PREAMILOASĂ,
FĂ SĂ VINĂ TOTI ACASĂ,
SĂ MUNCEASCĂ-N TARA LOR,
LANGA CEI CE LE DUC DOR.

MAICA SFANTĂ SI FECIOARĂ
MARI PRIMEJDII NE-NCONJOARĂ!
APĂRĂ-NE TU,MAICUTĂ
SĂ TRĂIM TOTI FRATII IN TARĂ!

NIMENI SĂ NU NE DESPARTĂ
DE PATRIA ROMANEASCĂ,
DĂI,MAICUTĂ PUTERE ROMANULUI
SĂ STARPEASCĂ RAVNA STRĂINULUI!

O !  DE CAND TU NE-AI LĂSAT
SI LA CERURI TE-AI MUTAT,
PE PĂMANT E NUMAI JALE
VREMURI TRISTE SI AMARE.

TE CHEMĂM IN ORICE SEARĂ
MAICA DULCE VINO,IARĂ
MANA-TI BUNĂ NE-O INTINDE
SI LA SANU-TI NE CUPRINDE!

SI NE SCOATE LA LUMINĂ,
LA O VIATA MAI SENINĂ,
FĂ,SĂ VINĂ TIMP FRUMOS
PACEA DOMNULUI HRISTOS!

SC Mark