DOAMNE AJUTA!
Cinci
metri lăţime şi doi metri înălţime, atât măsoară cel mai mare puzzle pe
lemn din lume. Şi pentru că puzzle-ul este făcut în România - acesta
reprezintă tocmai o icoană, element distinctiv pentru poporul român,
care s-a născut creştin. Un pictor bănăţean, cel care a împodobit mai
multe biserici şi mănăstiri, s-a făcut renumit deja pentru lucrările
extrem de originale care-i aparţin.
Pe lângă zecile de biserici din Banat şi din ţară pictate de Niţu Roman,
icoanele cu înălţime de peste un metru sau cel mai mare triptic din
lume, sfinţit la Peştera Sf Andrei, sunt lucrări care l-au făcut deja
cunoscut pe tânărul Niţu Roman. Aşa că ultima sa creaţie se înscrie fix
pe acelaşi fir: cea mai mare icoană puzzle. Patru luni de zile i-au luat
pictorului să decupeze, să şlefuiască şi să picteze cele 258 de piese
ale ineditului puzzle. Mai bine de şapte zile, Roman a tăiat şi şlefuit
fiecare piesă în parte, astfel ca puzzle-lul să se încheie perfect. Mai
trebuie spus că toate cele 258 de piese provin dintr-o singură bucată de
lemn, ceea ce-i dă o unicitate aparte.
Aproape 40 de metri pătraţi de foiţă de aur aplicată în strat dublu
Lucrarea este o reproducere a icoanei bizantine „Cina cea de Taină”, cel mai cunoscut al doilea tablou în întreaga lume. Realizat în tehnica ulei, lucrarea în stil neobizantin este poleită în foiţă de aur. Pe lângă rolul decorativ, foiţa are şi rol protector. Roman a folosit aproape 40 de metri pătraţi de foiţă de aur aplicată în strat dublu. Luând în calcul şi restul materialelor, fără a mai pune în calcul şi munca, ajungem la valoarea icoanei şi înţelegem de ce pictorul a fost nevoit să se împrumute cu bani ca să o poată realiza. Graba cea mare a fost ca tocmai în ziua de Rusalii să fie arătată consătenilor săi, care au urmărit lucrarea de la început şi care mărturisesc că nu prea l-au crezut pe pictor când le-a spus ce doreşte să facă. Unicitatea puzzle-ului este dată şi de faptul că este asamblat pe verticală, nu pe orizontală, ca majoritatea puzzle-urilor. Roman este în culmea fericirii că şi-a văzut visul cu ochii şi, pentru că au apărut deja oameni interesaţi să cumpere unicatul, pictorul spune că s-a ataşat atât de mult de acest puzzle că l-ar vinde numai pentru a face unul şi mai mare. Cu toate că s-a interesat şi a căutat pe internet informaţii despre lucrări monumentale, Niţu Roman nu a găsit niciunde ceva asemănător, de asemenea dimensiuni, nici măcar în Cartea Recordurilor. De aici i-a şi venit ideea de a-şi înscrie lucrarea în Cartea Recordurilor, dar încă nu ştie ce are de făcut.
Cinci
metri lăţime şi doi metri înălţime, atât măsoară cel mai mare puzzle pe
lemn din lume. Şi pentru că puzzle-ul este făcut în România - acesta
reprezintă tocmai o icoană, element distinctiv pentru poporul român,
care s-a născut creştin. Un pictor bănăţean, cel care a împodobit mai
multe biserici şi mănăstiri, s-a făcut renumit deja pentru lucrările
extrem de originale care-i aparţin.
Pe lângă zecile de biserici din Banat şi din ţară pictate de Niţu Roman,
icoanele cu înălţime de peste un metru sau cel mai mare triptic din
lume, sfinţit la Peştera Sf Andrei, sunt lucrări care l-au făcut deja
cunoscut pe tânărul Niţu Roman. Aşa că ultima sa creaţie se înscrie fix
pe acelaşi fir: cea mai mare icoană puzzle. Patru luni de zile i-au luat
pictorului să decupeze, să şlefuiască şi să picteze cele 258 de piese
ale ineditului puzzle. Mai bine de şapte zile, Roman a tăiat şi şlefuit
fiecare piesă în parte, astfel ca puzzle-lul să se încheie perfect. Mai
trebuie spus că toate cele 258 de piese provin dintr-o singură bucată de
lemn, ceea ce-i dă o unicitate aparte.Aproape 40 de metri pătraţi de foiţă de aur aplicată în strat dublu
Lucrarea este o reproducere a icoanei bizantine „Cina cea de Taină”, cel mai cunoscut al doilea tablou în întreaga lume. Realizat în tehnica ulei, lucrarea în stil neobizantin este poleită în foiţă de aur. Pe lângă rolul decorativ, foiţa are şi rol protector. Roman a folosit aproape 40 de metri pătraţi de foiţă de aur aplicată în strat dublu. Luând în calcul şi restul materialelor, fără a mai pune în calcul şi munca, ajungem la valoarea icoanei şi înţelegem de ce pictorul a fost nevoit să se împrumute cu bani ca să o poată realiza. Graba cea mare a fost ca tocmai în ziua de Rusalii să fie arătată consătenilor săi, care au urmărit lucrarea de la început şi care mărturisesc că nu prea l-au crezut pe pictor când le-a spus ce doreşte să facă. Unicitatea puzzle-ului este dată şi de faptul că este asamblat pe verticală, nu pe orizontală, ca majoritatea puzzle-urilor. Roman este în culmea fericirii că şi-a văzut visul cu ochii şi, pentru că au apărut deja oameni interesaţi să cumpere unicatul, pictorul spune că s-a ataşat atât de mult de acest puzzle că l-ar vinde numai pentru a face unul şi mai mare. Cu toate că s-a interesat şi a căutat pe internet informaţii despre lucrări monumentale, Niţu Roman nu a găsit niciunde ceva asemănător, de asemenea dimensiuni, nici măcar în Cartea Recordurilor. De aici i-a şi venit ideea de a-şi înscrie lucrarea în Cartea Recordurilor, dar încă nu ştie ce are de făcut.
