DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
O, Preafericită Stăpână, Ceea Ce ca o lună împodobeşti cerul Bisericii strălucind cu razele minunilor până la marginile lumii, luminează şi cerul inimilor noastre întunecate de norii ispitelor cu lumina pocăinţei şi a iertării Soarelui dreptăţii.
Munte umbrit ai fost văzută în oglinda proorociei, iar acum pe culmile neajunse ale înălţimilor Luminii odihnindu-Te, nu încetezi a ne cerceta cu milostivire pe noi, cei căzuţi în văile patimilor. Muntele Rarău se înfrumuseţează cu icoana Ta, care nu încetează a chema din depărtări pe cei ce acoperiţi de întunericul patimilor. Pe muntele pătimirilor ducând crucea noastră, Te rugăm să ne întinzi mână de ajutor, ca să ne izbăvim noi de toate cursele protivnicilor noştri.
Rai înţelegător ai fost vestită de minţile cele mai înalte şi adierile Duhului veselindu-Te, în veşmântul trupului Tău ai îmbrăcat pe Cuvântul, Cel Care a mijlocit mai apoi auzirea cuvântului Tatălui pe pământ. În iadul patimilor mele fiind ţinut ca Adam mă tânguiesc şi din focul chinurilor Te rog să mă slobozeşti Preacurată, Ceea Ce eşti Ploaie binecuvântată a milostivirii.
Ca Una Ce în braţele Tale ai purtat pe Cel Ce cu mâna Sa a zidit toate întru înţelepciune, întinde mâinile Tale la rugăciune şi risipeşte norul ispitelor monahilor celor ce bine se nevoiesc pe calea mântuirii în cinstită mănăstirea Ta. Ca o iconoamă bogată în daruri păzeşte pacea în mănăstirile şi schiturile Tale de pretutindeni şi umple vistieriile lor de bunătăţi cereşti şi pământeşti. Întinde scara desăvârşirii monahilor celor ce se ostenesc a Se apropia de Soarele Ce luminează pe toţi cu razele iubirii Sale nesfârşite.
Pe Cel din sânurile Tatălui ai născut, Care în sânurile pământului S-a pogorât ca să aducă pe Adam iarăşi în sânul iubirii părinteşti. Cu starea Ta de faţă înaintea Lui mijloceşte nouă readucere în staulul pocăinţei şi hrăneşte-ne pe noi ca o maică milostivă cu laptele cel duhovnicesc al credinţei. Cu nădejdea încinge sufletele noastre şi cu picăturile dragostei curate curăţeşte inima noastră de toate gândurile deşertăciunii.
Ca Una Ce eşti Cunună a muntelui Rarău, încununează şi mintea noastră cu mărgăritarele gândurilor îngereşti şi risipeşte norul patimilor, odihnind mintea noastră întru lumina îneţelepciunii. Din temniţa patimilor ne slobozeşte şi cu trâmbiţa rugăciunii Tale trezeşte mintea noastră din somnul rătăcirii celei pe meleagurile deşertăciunilor lumeşti către alergarea în pământul înţelegător al comorilor duhovniceşti revărsate în cuvinte insuflate de Duhul.
Sădeşte în inimile noastre râvna pentru rugăciune curată şi ajută-ne a păzi nestricată legătura dreptei credinţe. Păstorilor noştri le dăruieşte lumina neîncetată a înţelepciunii spre buna călăuzire a turmei la izvorul Cuvântului. Pe păstoriţi îi întăreşte întru ascultare de mai marii lor şi prin smerita cugetare arată-i vrednici moştenitori ai bogăţiilor cereşti făgăduite celor ce vor merge pe calea Mieluşelului Celui Blând şi Smerit, Care a fost jertfit pentru păcatele noastre.
Maică a Cuvântului, în corturile slavei cereşti primeşte-ne pe noi mijlocind răspuns bun la judecată, Tu, Ceea Ce Te-ai arătat Cort însufleţit pe pământ şi împodobit cu glasurile cântărilor îngereşti.
Întăreşte paşii noştri pe calea Adevărului şi în locul fumului patimilor dăruieşte inimii noastre miresmele cele tainice ale gândurilor Înţelepciunii. Avându-Te pe Tine rugătoare neîncetată la tronul Celui Preaînalt, ne bucurăm întru nădejdea mântuirii, cerându-Ţi cu stăruinţă ca în ceasul sfârşitului nostru să ne păzeşti de mânia vrăjmaşilor nevăzuţi şi la judecată să ne deschizi uşa milostivirii dumnezeieşti, ca intrând întru cămara slavei să lăudăm neîncetat pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
O, Preafericită Stăpână, Ceea Ce ca o lună împodobeşti cerul Bisericii strălucind cu razele minunilor până la marginile lumii, luminează şi cerul inimilor noastre întunecate de norii ispitelor cu lumina pocăinţei şi a iertării Soarelui dreptăţii.
Munte umbrit ai fost văzută în oglinda proorociei, iar acum pe culmile neajunse ale înălţimilor Luminii odihnindu-Te, nu încetezi a ne cerceta cu milostivire pe noi, cei căzuţi în văile patimilor. Muntele Rarău se înfrumuseţează cu icoana Ta, care nu încetează a chema din depărtări pe cei ce acoperiţi de întunericul patimilor. Pe muntele pătimirilor ducând crucea noastră, Te rugăm să ne întinzi mână de ajutor, ca să ne izbăvim noi de toate cursele protivnicilor noştri.
Rai înţelegător ai fost vestită de minţile cele mai înalte şi adierile Duhului veselindu-Te, în veşmântul trupului Tău ai îmbrăcat pe Cuvântul, Cel Care a mijlocit mai apoi auzirea cuvântului Tatălui pe pământ. În iadul patimilor mele fiind ţinut ca Adam mă tânguiesc şi din focul chinurilor Te rog să mă slobozeşti Preacurată, Ceea Ce eşti Ploaie binecuvântată a milostivirii.
Ca Una Ce în braţele Tale ai purtat pe Cel Ce cu mâna Sa a zidit toate întru înţelepciune, întinde mâinile Tale la rugăciune şi risipeşte norul ispitelor monahilor celor ce bine se nevoiesc pe calea mântuirii în cinstită mănăstirea Ta. Ca o iconoamă bogată în daruri păzeşte pacea în mănăstirile şi schiturile Tale de pretutindeni şi umple vistieriile lor de bunătăţi cereşti şi pământeşti. Întinde scara desăvârşirii monahilor celor ce se ostenesc a Se apropia de Soarele Ce luminează pe toţi cu razele iubirii Sale nesfârşite.
Pe Cel din sânurile Tatălui ai născut, Care în sânurile pământului S-a pogorât ca să aducă pe Adam iarăşi în sânul iubirii părinteşti. Cu starea Ta de faţă înaintea Lui mijloceşte nouă readucere în staulul pocăinţei şi hrăneşte-ne pe noi ca o maică milostivă cu laptele cel duhovnicesc al credinţei. Cu nădejdea încinge sufletele noastre şi cu picăturile dragostei curate curăţeşte inima noastră de toate gândurile deşertăciunii.
Ca Una Ce eşti Cunună a muntelui Rarău, încununează şi mintea noastră cu mărgăritarele gândurilor îngereşti şi risipeşte norul patimilor, odihnind mintea noastră întru lumina îneţelepciunii. Din temniţa patimilor ne slobozeşte şi cu trâmbiţa rugăciunii Tale trezeşte mintea noastră din somnul rătăcirii celei pe meleagurile deşertăciunilor lumeşti către alergarea în pământul înţelegător al comorilor duhovniceşti revărsate în cuvinte insuflate de Duhul.
Sădeşte în inimile noastre râvna pentru rugăciune curată şi ajută-ne a păzi nestricată legătura dreptei credinţe. Păstorilor noştri le dăruieşte lumina neîncetată a înţelepciunii spre buna călăuzire a turmei la izvorul Cuvântului. Pe păstoriţi îi întăreşte întru ascultare de mai marii lor şi prin smerita cugetare arată-i vrednici moştenitori ai bogăţiilor cereşti făgăduite celor ce vor merge pe calea Mieluşelului Celui Blând şi Smerit, Care a fost jertfit pentru păcatele noastre.
Maică a Cuvântului, în corturile slavei cereşti primeşte-ne pe noi mijlocind răspuns bun la judecată, Tu, Ceea Ce Te-ai arătat Cort însufleţit pe pământ şi împodobit cu glasurile cântărilor îngereşti.
Întăreşte paşii noştri pe calea Adevărului şi în locul fumului patimilor dăruieşte inimii noastre miresmele cele tainice ale gândurilor Înţelepciunii. Avându-Te pe Tine rugătoare neîncetată la tronul Celui Preaînalt, ne bucurăm întru nădejdea mântuirii, cerându-Ţi cu stăruinţă ca în ceasul sfârşitului nostru să ne păzeşti de mânia vrăjmaşilor nevăzuţi şi la judecată să ne deschizi uşa milostivirii dumnezeieşti, ca intrând întru cămara slavei să lăudăm neîncetat pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
