Doamne știu ca Tu ma ierți
Mai mult decât pot greși,
Îți făgăduiesc mereu
Ca ma-ndrept în orice zi.
Început bun îți promit.
Dar când vine o ispită,
Tare mult ma necăjesc,
Nu știu ce sa fac de frică.
Când sunt tânăr și bolnav,
Zic ca nu îs pregătit.
Ce-am făcut în lumea asta?
De ce oare-s pedepsit?
Ori de sunt bătrân de zile,
Singur si neputincios...
Parcă moartea nu mai vine,
Ca mi-ar fi mai de folos.
Nu înțeleg ca toate-s drepte,
Pentru mântuirea mea.
Este crucea a mai mică.
Se cuvine a mi-o da.
Cu lacrimi și rugăciune,
Sper ca să mă mântuiesc
Primeste-ma și pe mine
Doamne știi ca Te iubesc.
Mihaela Stoica-Cucoanes
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu