DOAMNE AJUTA!DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...
Un negustor oarecare si-a trimis fiul sa invete Taina Fericirii de la cel mai intelept dintre toti oameni. Baiatul a umblat 40 de zile prin desert pana a ajuns la un frumos castel, in varful unui munte. Acolo traia Inteleptul pe care il cauta.
Insa in loc sa intalneasca un sfant, eroul nostru s-a trezit intr-o incapere unde a vazut o vanzoleala extraordinara: era un dute-vino de negustori, oameni care stateau de vorba prin colturi, o mica orchestra canta melodii suave, mai era si o masa plina cu cele mai alese bucate din acea parte a lumii. Inteleptul vorbea cu toata lumea, iar baiatul a trebuit sa astepte vreo doua ore pana sa-i vina si lui randul.
Inteleptul asculta cu atentie motivul vizitei, dar ii spuse ca in acel moment nu avea timp sa ii explice Taina Fericirii. Ii sugera baiatului sa dea o raita prin palat si sa se intoarca peste vreo doua ore.
- Dar pana atunci, vreau sa te rog ceva, a completat Inteleptul, dandu-i baiatului o lingurita in care picura doi stropi de untdelemn sfintit. Cat mergi, poarta aceasta lingurita fara sa versi untdelemnul din ea.
Baiatul a inceput sa suie si sa coboare scarile palatului, cu ochii atintiti la lingurita. Dupa cele doua ore s-a prezentat iarasi in fata Inteleptului.
- Vasazica, incepu Inteleptul, ai vazut tapiseriile persane din sufragerie ? Ai vazut gradina care i-a luat Maestrului Gradinar zece ani ca sa o creeze ? Ai observat frumoasele pergamente din biblioteca mea?
Rusinat, baiatul marturisi ca nu vazuse nimic. Singura lui preocupare fusese sa nu verse picaturile de untdelemn sfintit pe care I le incredintase Inteleptul.
- Atunci intoarce-te si cunoaste minunile lumii mele, ii spuse Inteleptul. Nu poti avea incredere intr-un om, daca nu ii cunosti casa.
Mai linistit de aceasta data, baiatul lua lingurita si reincepu sa se plimbe prin palat, de data aceasta observand toate operele de arta care atarnau de tavane si pe pereti. A vazut gradinile, muntii din jur, gingasia florilor, rafinamentul cu care fiecare opera de arta era asezata la locul ei. Intors la Intelept, ii relata in amanuntime ceea ce vazuse.
- Dar unde sunt cele doua picaturi de untdelemn pe care ti le-am incredintat ? a intrebat Inteleptul.
Privind lingurita, baiatul vazu ca o varsase.
- Acesta este singurul sfat pe care ti-l pot da, spuse Inteleptul. Taina Fericirii consta in a privi toate minunile lumii si a nu uita niciodata de cele doua picaturi de untdelemn din lingurita.
(Alchimistul - Paolo Coehlo)
Un negustor oarecare si-a trimis fiul sa invete Taina Fericirii de la cel mai intelept dintre toti oameni. Baiatul a umblat 40 de zile prin desert pana a ajuns la un frumos castel, in varful unui munte. Acolo traia Inteleptul pe care il cauta.
Insa in loc sa intalneasca un sfant, eroul nostru s-a trezit intr-o incapere unde a vazut o vanzoleala extraordinara: era un dute-vino de negustori, oameni care stateau de vorba prin colturi, o mica orchestra canta melodii suave, mai era si o masa plina cu cele mai alese bucate din acea parte a lumii. Inteleptul vorbea cu toata lumea, iar baiatul a trebuit sa astepte vreo doua ore pana sa-i vina si lui randul.
Inteleptul asculta cu atentie motivul vizitei, dar ii spuse ca in acel moment nu avea timp sa ii explice Taina Fericirii. Ii sugera baiatului sa dea o raita prin palat si sa se intoarca peste vreo doua ore.
- Dar pana atunci, vreau sa te rog ceva, a completat Inteleptul, dandu-i baiatului o lingurita in care picura doi stropi de untdelemn sfintit. Cat mergi, poarta aceasta lingurita fara sa versi untdelemnul din ea.
Baiatul a inceput sa suie si sa coboare scarile palatului, cu ochii atintiti la lingurita. Dupa cele doua ore s-a prezentat iarasi in fata Inteleptului.
- Vasazica, incepu Inteleptul, ai vazut tapiseriile persane din sufragerie ? Ai vazut gradina care i-a luat Maestrului Gradinar zece ani ca sa o creeze ? Ai observat frumoasele pergamente din biblioteca mea?
Rusinat, baiatul marturisi ca nu vazuse nimic. Singura lui preocupare fusese sa nu verse picaturile de untdelemn sfintit pe care I le incredintase Inteleptul.
- Atunci intoarce-te si cunoaste minunile lumii mele, ii spuse Inteleptul. Nu poti avea incredere intr-un om, daca nu ii cunosti casa.
Mai linistit de aceasta data, baiatul lua lingurita si reincepu sa se plimbe prin palat, de data aceasta observand toate operele de arta care atarnau de tavane si pe pereti. A vazut gradinile, muntii din jur, gingasia florilor, rafinamentul cu care fiecare opera de arta era asezata la locul ei. Intors la Intelept, ii relata in amanuntime ceea ce vazuse.
- Dar unde sunt cele doua picaturi de untdelemn pe care ti le-am incredintat ? a intrebat Inteleptul.
Privind lingurita, baiatul vazu ca o varsase.
- Acesta este singurul sfat pe care ti-l pot da, spuse Inteleptul. Taina Fericirii consta in a privi toate minunile lumii si a nu uita niciodata de cele doua picaturi de untdelemn din lingurita.
(Alchimistul - Paolo Coehlo)
3 comentarii:
Doamna Iliana, va admir pentru dragostea fata de Maica Domnului prin care indirect o manifestati si fata de Dumnezeu. Dar vreau sa-mi ascultati parerea mea fata de continutul acestui blog. Critica este spre zidire nu spre daramare, de aceea va voi spune ca aveti multe lucruri ne-ortodoxe:
-mai potrivit era un Axion al Maicii Domnului in interpretare psaltica in locul lui ave maria,
-aveti imagini necanonice ale Maicii Domnului, de inspiratie apuseana, Maica Domnului se reprezinta intotdeauna in vesmant cuviincios avand cele trei stelute, pe umeri si pe frunte, simbolizand pururea-fecioria ei,
-ingerasii nu sunt canonici, ingerii aratandu-se oamenilor sub chipul unor tineri, acestia fiind mai degraba cupidoni de inspiratie renascentista. Renasterea s-a dorit un curent artistic din Apus, desacralizant si re-nascand Paganismul, nu altceva.
-rugaciunea lumanarilor m-i se pare chiar ciudata, am mai auzit de ea de la o doamna careia un preot i-a pus in brate cateva kg. de lumanari ca sa-i ajunga, no comment....
mie m-i se pare chiar un act de magie, Doamne iarta-ma.
In speranta ca ve-ti citi ce v-am scris, sa stiti ca nu sunt un ageamiu, sunt prof. de Religie Ortodoxa grad II, absolvent 2002, Teologie Ortodoxa.
Cu respect Viorel.
VA MULTUMESC PENTRU COMENTARIILE DUMNEAVOASTRA, SE POATE SA FIE CEVA GRESIT IN BLOGUL MEU, EU NU AM STUDIAT , DAR SPER CA, DUMNEZEU MA V-A IERTA...(INCERC SA MODIFIC CATE CEVA)...PENTRU CA IL IUBESC PREA MULT SI DACA GRESESC, GRESESC DIN NECUNOSTIINTA NU DIN RAUTATE..VA ROG SA LASA-TI UN ID , UNDE POT DISCUTA MAI MULT CU DUMNEAVOASTRA...SI CUM VA SPUNEAM, SA FIE DOAR ASTEA PACATELE MELE...DAR NOI AVEM MULT MAI MULTE...IARTA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...MULTUMESC
DOAMNE AJUTA, MULTUMESC PENTRU ATENTIE SI SA STITI CA NU V-AM JUDECAT DEOARECE MI-AM DAT SEAMA CA SUNTETI SINCERA. CAT DESPRE GRESELI ACESTEA LE FAC SI EU CHIAR DACA AM ,,STUDIAT,, DAR TREBUIE SA NE INFORMAM DACA PUTEM SAU SA CEREM SFAT DUHOVNICULUI. NU AM CREZUT CA ATI GRESIT DIN RAUTATE, DOAMNE FERESTE, MA IERTATI.Eventuale intrebari puteti sa-mi puneti la viorel.preda@yahoo.com
Trimiteți un comentariu