Toate aceste denumiri se referă, de fapt, la o Icoană a Maicii Domnului ferecată în argint, de tipul Călăuzitoarea, sau Hodigitria, în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu îl ţine pe Mântuitorul Hristos pe mâna dreaptă sau stângă, aratând spre El, ca fiind călăuza spre Dumnezeu şi mântuire (vezi ARHIVA), informeaza Serviciul Tematic al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe. Mânăstirea Giurgeni (NEAMT) adăposteşte ca Sfânt Odor, una din vestitele Icoane Făcătoare de Minuni ale României, cunoscută sub mai multe titulaturi: “Icoana Maicii Domnului de la Giurgeni”, “Icoana Maicii Domnului cu trei ochi”, “Icoana Maicii Domnului cu trei ochi şi două guri” sau “Icoana Maicii Domnului cu cinci ochi şi două guri”, informeaza Serviciul Tematic al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe, prin contributor filolog dipl. Stanciu Ana.
Asemeni majorităţii icoanelor făcătoare de minuni, cea de la Giurgeni impresionează şi se remarcă prin aspectul deosebit al chipului Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu având în acest caz, în mod clar un al treilea ochi, puţin mai şters, prezent imediat sub ochiul stâng, şi o a doua gură uşor întredeschisă, situată deasupra celei fireşti. Privită mai îndeaproape, însă, şi cu mai multă insistenţă, ochii fireşti sunt uşor neclari, parcă dublaţi (în plus fată cel de-al treilea ochi care apare în mod evident), ceea ce i-a determinat pe unii închinători să afirme că Icoana de la Giurgeni are de fapt cinci ochi şi două guri. De la distanţă, aceste dublări şi neclarităţi ar putea da un efect tridimensional reprezentării, si de deplasare usoara a capului, datorita prezentei celui de-al treilea ochi.
Tradiţia locală arată că Icoana nu a fost de la început pictată cu aceste caracteristici, ci s-a îmbogăţit în chip minunat, luând noua înfăţişare fără intervenţie omenească – nimic surprinzător pentru o Icoană a Maicii Domnului, ţinând cont de întămplări similare prin care alte icoane s-au restaurant singure, au căpatat culoare sau lumină, au izvorât mir sau sânge.
Nu se păstrează amănunte despre autorul acestei Icoane, anul realizării acesteia sau perioada în care au apărut modificările asupra chipului Maicii Domnului, însă se ştie că a fost dăruită Mânastirii Giurgeni, pe atunci mânăstire de maici, în anul 1831, cu ocazia sărbătorii “Schimbării la Faţă a Domnului” (6 august), dată aleasă probabil pentru similitudinea cu “Schimbarea la Faţă a Chipului Maicii Domnului din Icoană”.
Icoana cu “trei ochi şi două guri” nu are o dată de prăznuire în calendarul ortodox românesc, aşa cum obişnuiesc să aibă în calendarele proprii ortodocşii ruşi sau greci, pentru Icoanele făcătoare de minuni cunoscute lor, însă se poate observa un flux mai mare de pelerini, doritori să se închine la Icoană, la praznicul din 6 august – data intrării Icoanei în posesia Mânăstirii – la hramul Mânăstirii – Naşterea Maicii Domnului – şi în general, la sărbătorile închinate Maicii Domnului. De altfel, pe tot parcursul anului, cu precădere la Maslurile săvârşite în miez de noapte, vin să se roage sute de credincioşi.
Pentru miile de întrebări care vor neaparat sa explice o minune, la care a trebuit să facă faţă, părintele stareţ Antonie a încercat o explicaţie: “Al treilea ochi este cel cu care veghează, cu milă şi nesfârşită bunatate, asupra lumii, iar cele două guri, una închisă şi alta întredeschisă, arată tacerea – pe de o parte – şi vorbirea cu rost în dreapta credinţă – pe de altă parte”.
Vindecările, ajutorul în situaţii extreme – cu alte cuvinte, minunile – vorbesc de la sine despre forţa cu care urcă la Ceruri rugăciunile rostite în preajma acestei neobişnuite Icoane.
În afara Acatistelor, a Paracliselor şi a obişnuitelor rugăciuni, unii pelerini rostesc un Imn, închinat Icoanei de la Giurgeni, al cărui autor este considerat a fi Părintele Marian Bocănescu (chiar dacă acesta nu se mândreşte cu scrierea sa):
Preaslăvita ta Icoană
Făcătoare de Minuni,
Ce vindecă orice rană
Doar prin post şi rugăciuni,
O cinstim cum se cuvine,
Închinându-ne pios,
Căci la ceas de rugăciune,
Ne aduci mare folos!
Din strafundul de Icoană,
De mulţi ochi suntem priviţi,
Parcă ar vrea să ne spună,
Să aveţi cu toţi credinţă,
Către fiul cel iubit,
Cel ce e de o Fiinţă
Cu Tatăl nedespărţit!>
Maică Sfântă-mpărăteasă,
Vas ales de Dumnezeu,
De viaţa păcătoasă,
Tu să ne fereşti mereu,
Să ne fii ancoră tare,
Când naufragiem în larg,
Să ne stai pe-a vieţii mare,
Sus, cu steagul pe catarg!
Să cădem cu pocăinţă,
Şi din suflet să-ţi grăim,
Dă-ne-n inimă credinţă,
Ca toţi să ne mântuim!”
Făcătoare de Minuni,
Ce vindecă orice rană
Doar prin post şi rugăciuni,
O cinstim cum se cuvine,
Închinându-ne pios,
Căci la ceas de rugăciune,
Ne aduci mare folos!
Din strafundul de Icoană,
De mulţi ochi suntem priviţi,
Parcă ar vrea să ne spună,
Să aveţi cu toţi credinţă,
Către fiul cel iubit,
Cel ce e de o Fiinţă
Cu Tatăl nedespărţit!>
Maică Sfântă-mpărăteasă,
Vas ales de Dumnezeu,
De viaţa păcătoasă,
Tu să ne fereşti mereu,
Să ne fii ancoră tare,
Când naufragiem în larg,
Să ne stai pe-a vieţii mare,
Sus, cu steagul pe catarg!
Să cădem cu pocăinţă,
Şi din suflet să-ţi grăim,
Dă-ne-n inimă credinţă,
Ca toţi să ne mântuim!”
Mânăstirea Giurgeni a fost dată în folosinţă ca mânăstire de maici, în preajma anului 1750, imediat după ce boierul Giurgiu a înfiinţat, în 1724, o aşezare care îi poartă numele, la numai câţiva kilometri de târgul Romanului. Din 1831, Mânăstirea se bucură de primirea Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu trei ochi şi două guri. În 1959, comuniştii au sigilat porţile Mânăstirii şi le-au arestat pe măicuţe, abia în 1991, Mânăstirea fiind reînfiinţată, de această dată ca mânăstire de călugări
http://www.youtube.com/watch?v=_d-Htl5SK_A
http://www.youtube.com/watch?v=_d-Htl5SK_A