8 aprilie 2025

ICOANĂ FOARTE RARĂ

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Maica Domnului țese cămașă pentru Fiul ei cel iubit, Iisus Hristos, Mântuitorul nostru!

❤️<<< CĂMAȘA LUI IISUS...>>>❤️

Haina Mântuitorului, era o singură cămașă necusută, adica lucrată dintr-o singură bucată de pânză...
Știați despre cămașa, în care era îmbrăcat Iisus, când a fost răstignit și s-a tras la sorți pentru ea la poalele Sfintei Cruci ? Ea a fost țesută de însuși mâinile Maicii Domnului dintr-o bucată sau Cămașă necusută, dintr-o singură bucată, care si închipuie unitatea Bisericii și a mântuirii aduse în dar oamenilor.

Se spune că:... "Era seară târzie și Sfânta Maria privea îngândurată frumoasa cămașă terminată.

-Oare voi mai țese altă cămașă Fiului meu ?"... gândea Sfânta Maria ...

Iisus s-a apropiat pe neobservate de mama Lui și privirea minunată a ochilor Săi Dumnezeiești au căzut pe cămașă iar inima Lui Sfântă a început să bată cu putere parcă prevestea ceva.

-Cămașa aceasta va fi înroșită cu Sangele Meu de Răscumpărător, și la poalele Crucii, călăii Mei vor trage sorți pentru ea, gândea în sinea Sa Iisus... Profeția este aceasta: „Împărțit-au hainele mele loruși și pentru cămașa mea au aruncat sorți." (Psalm 21,20) iar Sfantul Evanghelist Matei vorbește foarte clar despre împlinirea acestei profeții. Iar dupa ce L-au răstignit, au împărțit hainele Lui, aruncând sorți, ca să se împlinească ceea ce s-a zis de proorocul: Împărțit-au hainele Mele între ei, iar pentru camasa Mea au aruncat sorți." (Matei 27,35)

- Dar nu Și-a descoperit aceste ganduri mamei Sale .

-Maria s-a intors cutremurată, văzându-L pe Iisus la spatele ei.
Ea îl îmbrățișă și lăsându-și capul pe pieptul Lui începu să plângă încetișor. El sărută fruntea Sfintei Sale Mame .

"Iata roaba Domnului, Fie mie după cuvântul Tău, zise Fecioara cu deplină resemnare "

Sfânta Elena, este cea care a descoperit-o, aprinsă de dumnezeiasca râvnă, merge la Locurile Sfinte spre a gasi Crucea lui Hristos. Minunat a rânduit Domnul pentru a se găsi Crucea. Însă, mai minunat lucru este că nu s-a gasit doar Crucea, ci încă multe alte Sfinte Moaște și Obiecte Sfinte. Ea este cea care a gasit și Cămașa lui Hristos, veșmânt sfânt pe care l-a dăruit mai apoi orașului ei natal, Trier (Germania de azi).

"Din viata Maicii Domnului"

CĂMAȘA LUI IISUS

Se povestește într-o carte veche a bisericii, cum că Sfânta Fecioară Maria a făcut Fiului său Iisus, o cămașă foarte frumoasă dintr-o bucată, cum era obiceiul să poarte oamenii la nuntă.

Și Pruncul Iisus fiind îmbrăcat cu acea cămașă, Îi ședea foarte bine, căci nu era nici largă, nici strâmtă, nici nu se învechea, nici nu se rupea și lucru de mirare era că pe măsură ce creștea Pruncul Iisus, creștea și cămașa împreună cu El, până a ajuns la timpul Răstignirii. În acea vreme, când L-au răstignit pe Cruce, soldații au aruncat la sorți care să câștige cămașa Lui.

Fecioara Maria a povestit sfintelor femei multe minuni pe care le-a făcut Iisus pe când era copil. Ea a spus cum Pruncul a mers în picioare de prima dată, neținându-se de nimic, și a început a vorbi fără vreo împiedicare de prima dată.

Odată, sfătuindu-L Fecioara să Se joace cu alți copii, Iisus a ascultat-o și S-a dus și El între copii, arătându-le niște jocuri minunate, căci toți Îl iubeau și L-au ales de Împărat. Așternând o haină lungă sub un pom, L-au pus pe Iisus să șadă pe dânsa și mergeau copiii pe rând de i se închinau și ziceau: „Acesta este Împăratul nostru și Sfântul nostru!”

Într-o altă zi, jucându-Se cu mai mulți copii, unul a căzut și și-a rupt piciorul. Iisus văzându-l a alergat la el, i S-a făcut milă, l-a luat de mână și i-a zis: „Scoală-te și fii sănătos și hai să ne jucăm cu toții!” Iar copilul s-a sculat îndată sănătos. Oamenii care au văzut, s-au mirat și au zis: „Cu adevărat Acesta este Fiul lui Dumnezeu!”

(Sursa citată: Povestiri din Muntele Athos)

6 aprilie 2025

AI ISTOVIT, MĂICUȚĂ!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                      

Eliana Popa

Ai istovit, Măicuță, de-atâta rugăciune
Făcută către Domnul pentru pierduta lume,
Ce-şi duce-n nepăsare şi-n lăcomie traiul
Și nu primește harul ce îi aduce Raiul.

Ai istovit, Măicuță, să tot privești la noi
Cei care-ți cerem milă și pază în nevoi,
Noi, care-n bucurie, uităm să-Ți mulțumim
Şi-n clipa de durere doar vorba grea rostim...

Iar lacrima Ta sfântă pentru Iisus tot curge,
Când fapta mea murdară Îl pune iar pe cruce
Și iarăși Prea Înaltul coboară printre noi
Să urce iar Golgota, să-mbrace pe cei goi...

Să poarte neputința acestui neam stricat,
Să își mai frângă Trupul sub crucea de păcat,
Să mai învingă iadul, să scoată la lumină
Făptura-ncătuşată ce vrea spre El să vină.

Nici Tu n-ai fost cruțată, Tu, Maică, ai suferit
Cu Fiul pe Golgota, durerea Ți-ai sfințit!
Căci știi Măicuță bine că orice suferință
E treapta ce ne urcă mai sus, spre biruință.

Ai istovit, Măicuță, genunchiul să Ți-l pleci
Ca mila să pătrundă şi-n sufletele reci
Să rogi Desăvârsirea, Pământul să nu-l piardă
Și iată, a câta oară, Prea Bunul ne mai iartă?

30 martie 2025

...DE CE ARE ICOANA MAICII DOMNULUI "PORTARIȚA" O TĂIETURĂ SUB BĂRBIE ???

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


...Una dintre minunile pe care Maica Domnului le-a făcut prin această icoană este şi aceasta:

 Icoana prezintă o rană uscată la bărbie, prove­nită dintr-o lovitură vrăjmaşă dată de un pirat în urmă cu câteva veacuri. Acesta, după ce a năvălit împreună cu alţii în mănăstire, a lovit icoana cu un cuţit şi îndată a curs sânge, sange care se vede până astăzi înicoană. 

Acest lucru l-a cutremurat, a crezut şi apoi s-a botezat, după care a trăit în mănăstire o viaţă mo­­nahală aspră, rămânând acolo până la moarte.
Ne­vrând să pri­meas­că nume că­lu­gă­resc, a ce­rut ca pen­tru fapta sa să fie numit Var­var - Bar­barul.

 După aceea a dus o viaţă sfântă, lucru pentru care a fost re­cu­noscut ca sfânt. În biserică este pictat pe zid Sfântul Var­var cu îm­bră­­că­min­te de pirat.

S-a prorocit ca la sfarsitul lumii aceasta icoana va pleca pe mare asa cum a venit.
Si uleiul de la candela acestei icoane este leac pentru otrava.

Bucura-te, Portarita buna care deschizi credinciosilor usile Raiului!

(Sursa: Sfântul Munte Athos)

29 martie 2025

Povestea omului care se ruga Maicii Domnului in fiecare zi.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


         

Un păcătos şi-a rânduit ca pravilă, în fiecare zi să se roage de câteva ori către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, repetând cuvintele Arhanghelului Gavriil: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har!”
Odată, pregătindu-se să meargă la lucrul său lumesc, s-a îndreptat către icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ca, mai înainte, să se roage după obiceiul său, iar apoi să meargă la lucrul său.
Şi iată, când a început să se roage după obicei, deodată l-a cuprins frica – mai presus de firea sa, vede cum chipul de pe icoană se mişcă şi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i se arată vie împreună cu Fiul Său, pe Care Îl ţine în preacuratele ei mâini.

Pruncului dumnezeiesc i se deschiseseră răni pe mâini, pe picioare şi pe coastă şi din răni curgea sângele în şiroaie, exact ca pe cruce.

Văzând acest lucru, păcătosul s-a îngrozit şi a strigat: „O, Doamne! Cine a făcut aceasta?”
Maica Domnului i-a răspuns: „Tu şi ceilalţi păcătoşi; voi îl răstigniţi din nou pe Fiul Meu cu păcatele voastre, ca iudeii”.

Atunci păcătosul a izbucnit în plâns şi a spus: „Miluieşte-mă, o, Maica milostivirii!”.

Iar Ea a răspuns: „Voi mă numiţi pe mine Maica milostivirii, dar prin faptele voastre mă batjocoriţi şi mă supăraţi”.

„Nu, Stăpână! – a strigat păcătosul. Să nu fie aceasta! Să nu biruiască răutatea mea, bunătatea ta nespusă şi milostivirea ta! Tu Singură eşti nădejdea şi mijlocitoarea tuturor păcătoşilor! Fie-ţi milă, Maică Bună! Roagă-L pentru mine pe Fiul tău şi Făcătorul meu!”

Atunci Preamilostiva Maică a început să îl roage pe Fiul Său, zicând: „Fiul Meu cel Bun! Pentru iubirea mea, miluieşte-l pe acest păcătos!”

Iar Fiul a răspuns: „Să nu te superi, Maica Mea, că nu te voi asculta. Şi Eu L-am rugat pe Tatăl să ia de la Mine paharul suferinţelor şi El nu M-a ascultat”.

Maica Domnului a spus: „Adu-ţi aminte, Fiule, de sânii cu care Te-am hrănit şi iartă-l!”

Însă Fiul a răspuns: „Şi a doua oară L-am rugat pe Tatăl să-mi ia paharul şi El nu M-a ascultat”.
Maica Domnului iarăşi a spus: „Adu-ţi aminte de durerile mele, pe care le-am îndurat alături de Tine când Tu erai pe cruce cu trupul, iar Eu eram sub cruce şi inima mi-era rănită, căci trecuse sabia prin sufletul meu!”

Iar Fiul a răspuns: „A treia oară L-am rugat pe Tatăl să ia paharul, însă El nu a binevoit să Mă asculte”.
Maica Domnului s-a ridicat, L-a aşezat alături pe Fiul ei şi a vrut să se arunce la picioarele Lui… „Ce vrei să faci, o, Maica Mea?” – a strigat Fiul.

„Voi sta – a răspuns Ea – la picioarele Tale împreună cu acest păcătos până când îi vei ierta păcatele!”
Atunci Fiul a spus: „Legea îi porunceşte oricărui fiu să îşi cinstească mama, iar dreptatea cere ca dătătorul legii să fie şi împlinitorul legii. Eu sunt Fiul Tău.

Tu eşti Maica Mea şi Eu trebuie să te cinstesc, împlinind ceea ce Mă rogi: fie după dorinţa Ta! Acum i se iartă acestui om păcatele de dragul tău! Iar ca semn al iertării, se vor închide rănile Mele!”
Păcătosul s-a ridicat tremurând, s-a atins bucuros cu buzele de preacuratele răni ale Mântuitorului şi abia atunci şi-a venit în fire.

Când vedenia s-a terminat, el a simţit în inima sa şi frică şi bucurie. Apropiindu-se de icoana Maicii Domnului, el i-a mulţumit şi a rugat-o ca, aşa cum a văzut în vedenie bunătatea Domnului că l-a iertat, tot aşa şi în veacul viitor să nu fie lipsit de această milă.

Şi de atunci el şi-a îndreptat viaţa sa şi a început să trăiască în chip plăcut lui Dumnezeu.
„Ia aminte – încheie această povestire Sfântul Dimitrie de Rostov – la grija, pe care o are Ocrotitoarea noastră pentru iertarea păcatelor noastre!”

Slavă milostivirii ei, slavă bunătăţii ei nespuse, slavă bogăţiei binefacerilor ei, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin

Sfântul Dimitrie al Rostovului


28 martie 2025

NU E DUMNEZEU DE VINĂ!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...





Arde cerul și pământul, lungi puhoaie varsă norii,
Munții crapă, marea urlă, plânge lumea, plâng și zorii.
Toate-și schimbă rostul, starea, curg durerile șuvoi;
Universu-ntreg se miră cum ne batem joc de noi.

Cine, oare, e de vină pentru nebunia noastră?
Cine strică Adevărul și-această Planetă-albastră?
Cine otrăvește marea? Cine dezvelește munții?
Cine blastămă și râde? Cine este-n noaptea minții?

Cine a trădat Iubirea? Cine a-nșelat știința?
Cine-a pervertit gândirea și onoarea și credința?
Cine strică armonia ordinii lui Dumnezeu?
Cine laudă minciuna? Cine-s robii celui Rău?

Cine-s farisei și iude? cine-aruncă la gunoi
Sfintele Porunci și pruncii și-Adevărul vieții noi?
Cine este vinovat pentru crime și dezastre?
Pentru falsa închinare? pentru chinurile noastre?

Este Dumnezeu de vină că batjocorim natura?
Că iubim destrăbălarea? că legalizăm avortul? 
Că nu mai trăim Scriptura?
Nu e Dumnezeu de vină! 

Noi suntem cei vinovați!
Noi uităm de Dumnezeu și de cei apropiați.
Lăcomia pentru-avere, viața noastră de păcate
Ne coboară-n foc și lacrimi, în durere și în moarte.

Câte suflete sărmane să înoate în durere
Să-nțelegem că păcatul ne îndreaptă spre cădere?
Când vom ști că viața-n lume fără Bunul Dumnezeu
Este doar deșertăciune, sub puterea celui Rău?
***
Doamne, te rugăm, ai milă, ia durerea omenirii,
Fă-ne să-nțelegem, astăzi, rostul vieții și-al iubirii!
Iartă-ne, din nou, Părinte, prin Iisus, prin Fiul Tău,
Dă-ne duh de pocăință, să fugim de orice rău!

Dă-ne sfânta-nțelepciune să-nțelegem Adevărul,
Să purtăm mereu în suflet Dragostea, Lumina, Cerul!
S-alergăm, smeriți, la Tine, cât vom fi pe-acest pământ
Și de-ar fi să vină moartea, să murim cu Ceru-n gând!


Autor Gelu Ciobanu


25 martie 2025

ROABA DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




de Preot Sorin Croitoru

L-a trimis din ceruri Tatăl
Pe Cuvântul Său Cel veșnic
Ca să lumineze lumea
Precum flacăra din sfeșnic.

Trebuia pentru aceasta
Să Îl nască, o, minune,
O fecioară ce trăise
Doar în post și rugăciune.

Și a fost aleasă, iată,
O adolescentă care
Era puritatea însăși,
Cea mai sfântă-ntre fecioare.

Trebuia să i se ceară,
Fiindcă Tatăl nu impune,
Și a fost ales momentul
Când era la rugăciune.

Nu a fost trimis un înger,
Ci Arhanghelul cel mare,
Curierul Trinității,
Gabriel cu chip de soare.

Și s-a arătat în slavă
Salutând cu gentilețe,
Iar Maria cea smerită
S-a mirat de-așa binețe

Fiindcă îl știa prea bine
Pe Gavriil, căci o hrănise
În altarul („Sfânta”) unde
Zaharia o primise,

Dar așa închinăciune
Nu primise niciodată,
Din acest motiv Fecioara
A rămas foarte mirată.

Îngerul nu pierde vremea,
Ci îi spune-n două fraze
Că dintr-însa Se va naște
Cel ce Se îmbracă-n raze,

Fiul Tatălui din ceruri,
Fără soț și-mbrățișare,
Ci cu-a Tatălui putere
Prin a Duhului lucrare.

La auzul ăstor vorbe,
Ea, o tânără smerită,
Supunându-se plecată
Acceptă într-o clipită.

Mântuirea omenirii,
Așadar și prin urmare,
E născută dintr-o dublă,
Minunată ascultare:

Mai întâi a Maicii Sfinte,
Care „roabă” se numise,
Iar apoi a Celui veșnic,
Ce din ceruri Se trimise.

N-am vedea noi astăzi Raiul
De-ar fi ezitat Maria;
Fără Sfânta Răstignire
Nu primeam noi veșnicia.

Rodul ascultării este
Mântuirea dată nouă:
Doi au încălcat porunca,
Și-ascultările sunt două.

Nu ați înțeles mesajul?
Este foarte simplu, iată-l:
Doi l-au ascultat pe șarpe,
Doi L-au ascultat pe Tatăl!

Au mâncat Adam și Eva
Rod din pomul cunoștinței,
Au băut Hristos și Maica
Din paharul suferinței.

Ascultarea pân’ la moarte
A rodit o poamă dulce:
Pom al vieții fără moarte
Este astăzi Sfânta Cruce.

Îl slăvim pe Tatăl nostru
Pentru planul mântuirii,
Îl slăvim pe Domnul nostru
Pentru lacrima iubirii,

O slăvim pe Maica noastră
Pentru dulcea ei „robie”:
Fericită fii, Marie,
Și cinstită-n veșnicie!

(Buna Vestire, 25 martie 2025)

24 martie 2025

.Rugăciune la Buna Vestire

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..


,,Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești mai presus decât îngerii și arhanghelii, și mai cinstită decât toată făptura, auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție, și arată mila ta poporului dreptcredincios.
Izbăvește orașul acesta, toate orașele și satele, țara aceasta, și tot poporul binecredincios de toate nevoile, de boli, de cutremur, de potop, de foc, de război, de toate durerile și necazurile. Ca să nu fie încercați robii tău nici de suferințe, nici de spaime, nici de moartea, nici de dreapta mânie a lui Dumnezeu, ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Preacurată Fecioară.

Roagă-te, Maică, pentru buna întocmire a văzduhului, ca pământul să-și dea roadele sale spre hrănirea tuturor. Aducându-ţi aminte de robi tăi, și netrecând cu vederea lacrimile și suspinele lor, fii ocrotitoarea tuturor.
Pe cei rătăciți povățuiește-i, pe prunci hrănește-i, pe tineri îi învață, pe cei bătrâni întărește-i, pe cei bolnavi însănătoșește-i.

Dar mai cu seamă, păzește și întărește sfânta Biserică a Fiului Tău.

Învrednicește-ne, Maică a tuturor, prin rugăciunile tale, să fim și noi părtași vieții celei fără de sfârșit, și astfel să stăm fără de rușine în ziua judecății de-a dreapta Fiului Tău și Dumnezeului nostru. Amin.”

19 martie 2025

Acatist pentru izbavirea de boala

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...Acatist pentru izbavirea de boala

                       

Acatist catre Dumnezeu Fiul pentru izbavirea de boala

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele nostre, Stapane, iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este Imparatia si puterea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele

Condacul 1:

Miluieste-l, Iubitorule de oameni, pe robul Tau care patimeste, aratandu-i mila Ta cea nemasurata. Da-i lui putere sa se ridice din patul durerii si sa se roage Tie impreuna cu noi, cei cu sufletele slabite de patimi, dar insetate de tamaduirea Ta: Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!
Icosul 1:
Doamne, Cel ce ai zis ca nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi, primind smerita noastra rugaciune care se aduce Tie cu zdrobire de inima, vino cu puterea Ta cea tamaduitoare si alina durerile robului Tau care se afla in mare suferinta, trimitand peste noi harul Tau cel curatitor, ca sa strigam:
Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ai venit in lume pentru cei pacatosi si bolnavi, miluieste-ne;
Iisuse, Care din dragoste pentru neamul omenesc ai primit a Te rastigni, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ai luat asupra Ta durerile noastre, miluieste-ne;
Iisuse, intarirea, scaparea si izbavirea noastra, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!
Condacul al 2-lea:
"Sa cinstim boala care este insotita de sfintenie si sa-i cinstim pe cei ale caror suferinte i-au dus la biruinta, caci poate intre acesti bolnavi se ascunde un nou Iov”, a grait Sfantul Grigorie Cuvantatorul-de-Dumnezeu; noi, laudandu-L pe Dumnezeu care incununeaza rabdarea celor ce duc fara cartire crucea bolii si care ii ridica pe cei cazuti in deznadejde, Ii cantam: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Doamne, Iisuse Hristoase, Cel ce ai spus ca pana si perii capului ne sunt numarati, Care nu lasi sa vina asupra noastra dureri si necazuri mai mari decat putem duce, care odata cu incercarile ne trimiti si puterea de a le face fata, Cel ce vezi ca de multe ori slabiciunea firii noastre ne impiedica sa simtim ajutorul Tau, primeste si putina noastra rugaciune:
Iisuse, Care dai celor ce poarta crucea bolii nadejdea in puterea Ta si nu in puterile firii, miluieste-ne;
Iisuse, Care celor ispititi le daruiesti muceniceasca rabdare, ca sa nu huleasca Numele Tau, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa ne invrednicim de cununa si nu de osanda, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ne-ai indemnat sa ii cercetam pe bolnavi, miluieste-ne;
Iisuse, Care nu Te desparti de cei aflati in suferinte, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ajungi inaintea oricarui om la cei incercati de boala, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 3-lea:

Daca s-ar ridica incercarile nu am putea merge pe calea mantuirii si portile raiului ni s-ar inchide. Pentru aceasta, atunci cand Domnul ingaduie sa vina asupra noastra felurite suferinte, sa cautam a vedea in ele lucrarea Sa cea curatitoare si sa Ii multumim ca ne poarta de grija, cantandu-I cu evlavie: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Cand mandria acopera sufletul, acesta se fereste a vedea in boala o pedeapsa pentru pacate si se ridica impotriva lui Dumnezeu; dar cand pocainta sfarama zidul gros al parerii de sine sufletul nadajduieste ca prin boala Domnul ii va da curatire de pacate. Cerandu-Ti ca impreuna cu fratele nostru bolnav sa ne apropiem si noi de pocainta cea nefatarnica, ne rugam Tie:
Iisuse, Cel ce cunosti patimile si neputintele oamenilor, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa ne cunoastem slabiciunile cele ascunse si sa Iti cerem izbavire, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce primesti suferinta ca pe o jertfa fara-de-sange, miluieste-ne;
Iisuse, Care prin boala dai curatire de pacate, miluieste-ne;
Iisuse, Care ingadui sa vina asupra noastra suferinte trecatoare ca sa ne feresti de cele vesnice, miluieste-ne;
Iisuse, Care ne faci sa pricepem marea taina a bolii, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 4-lea:

Chip al mortii fiind boala, avem acum bun prilej sa cugetam la obstescul sfarsit, pentru ca aceasta cugetare indeparteaza patimile si apropie Duhul de-viata-datator de sufletele noastre, ale celor care, cunoscandu-ne slabiciunile, Ii cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Doamne, izbaveste-l pe fratele nostru de moartea cea naprasnica, dandu-i lui vreme de pocainta. Sa nu il tai pe el inainte de vreme ca pe smochinul cel neroditor, ci cu milostivirea Ta sa sapi imprejur si sa il ingrijesti cu mila Ta, asteptand cu iubire de oameni rodul pocaintei si al intoarcerii sale. Te rugam sa ne inveti si pe noi sa ne pocaim cu inima zdrobita pentru pacatele noastre, ca sa fim izbaviti de suferintele cele fara sfarsit si sa Iti cantam:
Iisuse, dandu-ne vreme de pocainta, miluieste-ne;
Iisuse, primind pocainta si lacrimile noastre, miluieste-ne;
Iisuse, inteleptindu-ne prin cugetarea la moarte, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce i-ai sfintit pe cei ce s-au nevoit prin aceasta cugetare, miluieste-ne;
Iisuse, alungand de la noi frica mortii, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 5-lea:

"Oare exista boala pe care Dumnezeu sa nu o poata vindeca?” - se intreaba necredinciosii cei indaratnici; dar noi, stiind multimea vindecarilor Tale, Fiule al lui Dumnezeu, credem puterii Tale si marturisim ca nimic nu Iti este cu neputinta Tie, Celui ce ai tamaduit in chip minunat pe cei care in suferintele lor au gasit puterea de a-Ti canta: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cuvintele Sfintelor Evanghelii stau inaintea noastra drept marturie a dragostei Tale pentru oameni, a nemarginitei Tale purtari de grija fata de cei aflati in suferinte, si ne arata ca oricat de mari ar fi caderile noastre nu pot covarsi multimea milei si a indurarilor Tale. Stiind aceasta, ne rugam Tie, Iubitorule de oameni:
Iisuse, Care i-ai miluit pe bolnavii care au alergat la Tine, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ai miluit multime de orbi, de schiopi si de demonizati, miluieste-ne;
Iisuse, Doamne, Care ai putere de a vindeca orice neputinta, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce si in zilele noastre faci minuni mari si preaslavite, miluieste-ne;
Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu, Care nu Te desparti de Biserica Ta, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce pana la sfarsitul veacurilor vei tamadui bolnavii, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 6-lea:

"Tamaduiti pe cei neputinciosi, inviati pe cei morti, curatiti pe cei leprosi, scoateti afara pe demoni. In dar ati luat, in dar sa dati!”, ai spus, Mantuitorule, ucenicilor Tai, iar ei, ascultandu-Te, au impartit in toata lumea vindecari minunate, aducand la dreapta-credinta pe multi dintre cei care au vazut cum s-a biruit prin har randuiala firii, si au cantat cu multumire: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Impreuna cu Preacurata Maica Ta, cetele Sfintilor se roaga Tie, Dumnezeule al izbavirilor, pentru tamaduirea credinciosilor care sunt apasati de boli, de suferinte si necazuri. O, Milostive Doamne, impreuna cu rugaciunile lor curate primeste si nevrednica noastra rugaciune:
Iisuse, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne;
Iisuse, pentru rugaciunile Sfintilor Doctori fara-de-arginti, miluieste-ne;
Iisuse, pentru rugaciunile Sfintilor facatori de minuni, miluieste-ne;
Iisuse, pentru rugaciunile celor ce au tamaduit boli de nelecuit, miluieste-ne;
Iisuse, pentru rugaciunile sfintilor pe care ii cinstim cu evlavie, miluieste-ne;
Iisuse, pentru rugaciunile tuturor sfintilor, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 7-lea:

Pe cat de mult s-a raspandit vestea vindecarilor pe care le-au facut Cuviosii Tai, spre slava Bisericii Tale, Iisuse, pe atat de mult a incercat necuratul diavol sa atraga lumea in inselare prin vindecatori inchipuiti care necinstesc invataturile dreptei credinte, care ii indeparteaza pe oameni de Tine si care cu inimile patate de noroiul ereziei cheama numele Tau si spun fara teama: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Izbaveste-l, Doamne, Iisuse Hristoase, pe robul Tau de toate viclesugurile celor care ii amagesc pe oameni prin vindecarile lor, pentru a-i rupe de Tine si a-i arunca in cursele diavolului. Sa se invredniceasca el de darul deosebirii si al intelepciunii, ca nu cumva sa fie inghitit de adancurile iadului, ci impreuna cu noi sa ii infrunte pe cei ce spun ca vindeca prin puterea Ta, desi necinstesc invataturile Bisericii Tale, si impreuna cu noi el sa Iti cante:
Iisuse, intarindu-ne in dreapta credinta, miluieste-ne;
Iisuse, fara a carui mila cadem prada celui viclean, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa pricepem ca cea mai pierzatoare boala este erezia, miluieste-ne;
Iisuse, pentru a lepada ajutorul cel inselator, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa primim suferinta si nu vindecarea cea amagitoare, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce nu Te-ai lasat amagit de diavol in pustie, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 8-lea:

Mult indurase de la doctori femeia care avea de multi ani scurgere de sange, dar vindecarea a dobandit-o numai cand a venit la Tine. Fereste-i, Doamne, pe cei credinciosi de doctorii lipsiti de iscusinta si iubitori de arginti, si ajuta-i sa gaseasca doctori care le pot fi cu adevarat de ajutor, ca tamaduindu-se sa Iti cante: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Doamne, trimite Duhul Tau datator de viata peste toti cei care se ingrijesc de robul Tau, ca sa faca aceasta asa cum se cuvine, sa nu-i inmulteasca suferintele si sa nu-i umple sufletul de amaraciune, ci prin grija lor sa mangaie sufletul sau necajit. Trimite peste ei harul Tau, ca sa se roage Tie impreuna cu noi:
Iisuse, Care Te salasluiesti in cei care ingrijesc bolnavii cu jertfelnicie, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce ii ajuti sa Te vada pe Tine in chipul celor pe care ii ingrijesc, miluieste-ne;
Iisuse, care ajuti bolnavii sa vada in ajutorul omenesc ajutorul Tau cel ceresc, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce feresti bolnavii de nepriceperea doctorilor, miluieste-ne;
Iisuse, Cel ce pui inaintea celor suferinzi doctorii cei mai iscusiti, miluieste-ne;
Iisuse, Care de toate Te ingrijesti, randuind cu intelepciune cele de trebuinta, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 9-lea:

Iti inaltam rugaciuni, Doamne, nu numai pentru cei de aproape ai nostri, ci si pentru toti bolnavii pentru care nu are cine sa se roage si pentru toti cei apasati de singuratate. Daruieste-le lor mila Ta, Preabunule Doamne, daruieste-le sa cunoasca puterea Ta si sa simta prezenta Ta cea sfanta, ca izbavindu-se de amaraciune sa Iti cante: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nimeni nu este fara de pacat si fiecare om a gresit fata de semenii sai; dascal de nepretuit este pentru unii suferinta, caci ii ajuta sa fie mai buni si mai intelegatori fata de neputintele celorlalti, si aceasta ne indeamna sa ne rugam Tie, Invatatorului nostru;
Iisuse, daruindu-ne dragoste pentru aproapele, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa fim mai iubitori si mai blanzi, miluieste-ne;
Iisuse, trimitand peste noi pacea pe care ai dat-o ucenicilor Tai, miluieste-ne;
Iisuse, invatandu-ne sa ascultam povetele tainice ale Ingerului Pazitor, miluieste-ne;
Iisuse, ferindu-ne de duhul maniei, al vrajbei si al rautatii, miluieste-ne;
Iisuse, indepartand de la noi patima mandriei si a iubirii de sine, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 10-lea:

Degeaba primim vindecarea trupurilor daca sufletele noastre raman bolnave; degeaba ne tulburam incercand sa dobandim sanatate pentru trupul cel supus stricaciunii daca parasim grija pentru suflet, caci nici o vindecare nu este deplina pana ce nu I se inalta lui Dumnezeu cantarea: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Doamne, ajuta-l pe robul Tau sa caute nu numai vindecarea trupeasca, ci si pe cea sufleteasca. Povatuieste-l, calauzeste-l, lumineaza-l sa alerge la acoperamantul Bisericii Tale sfinte, pentru a lua putere sa mearga pe calea mantuirii. Si pentru ca boala prin care trece sa fie pentru el si pentru noi prilej de intoarcere la Tine, indraznim sa ne rugam Tie:
Iisuse, sadind in noi dorinta unei vieti virtuoase, miluieste-ne;
Iisuse, indemnandu-ne sa ne spovedim toate pacatele, miluieste-ne;
Iisuse, daruindu-ne sa ne impartasim cu Preacuratele Tale Taine, miluieste-ne;
Iisuse, revarsand peste noi darurile Sfantului Duh, miluieste-ne;
Iisuse, salasluindu-Te in inimile noastre cele indurerate, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa cunoastem iubirea Ta cea mangaietoare, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 11-lea:

Mare bucurie se face pe pamant pentru un bolnav care dobandeste sanatate, si inca mai mare bucurie se face in cer pentru un pacatos care se pocaieste. Cu adevarat mare bucurie va fi in cer si pe pamant daca robul Tau va dobandi atat tamaduirea trupeasca, cat si pe cea sufleteasca, si Ti-ar aduce cantarea de multumire: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Daca am avea credinta cat un graunte de mustar, robul Tau ar putea primi vindecare grabnica; oricat de putina ar fi credinta noastra insa, nu vom inceta a ne ruga Tie ca, asa cum ai primit oarecand cei doi bani ai vaduvei, tot asa sa primesti acum si rugaciunile pe care le facem pentru vindecarea trupeasca si sufleteasca a celui care boleste, a noastra si a tuturor celor aflati in patul de suferinta:
Iisuse, pentru rugaciunile tuturor celor ce iti cer aceasta, miluieste-ne;
Iisuse, ascultand cererile preotilor care ne pomenesc la Sfantul Jertfelnic, miluieste-ne;
Iisuse, pentru rugaciunile soborului ingeresc, miluieste-ne;
Iisuse, ca sa sporim in savarsirea faptelor bune, miluieste-ne;
Iisuse, trecand cu vederea faptele noastre cele rele, miluieste-ne;
Iisuse, daruindu-ne credinta puternica si nefatarnica, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 12-lea:

Desi noi, cei pacatosi, nu stim sa cautam in viata decat ceea ce este bine pentru trup, avem in fata pildele Cuviosilor care au purtat cu rabdare felurite boli si necazuri fara sa ceara de la Dumnezeu usurare, ci numai puterea de a rabda toate si de a canta in focul incercarilor: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Doamne, Tu stii daca pentru robul Tau este mai de folos sa primeasca grabnica vindecare sau sa se mai nevoiasca o vreme rabdand boala, si pentru aceasta Te rugam sa randuiesti viata lui dupa cum este cu adevarat bine si sa ii dai putere pe calea mantuirii, ca sa se roage impreuna cu noi asa:
Iisuse, lumina care izgonesti intunericul, miluieste-ne;
Iisuse, nadejdea celor deznadajduiti, miluieste-ne;
Iisuse, bucurie vesnica a celor ce Te cauta, miluieste-ne;
Iisuse, pastorule al turmei Tale cuvantatoare, miluieste-ne;
Iisuse, Mire al sufletelor care au iubit nevointa, miluieste-ne;
Iisuse, Rasaritule al Rasariturilor, miluieste-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, miluieste-ne!

Condacul al 13-lea:

Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce ai fost, esti si vei ramane acelasi Samarinean milostiv Care ingrijesti nu numai pe cei cazuti intre talharii lumii acesteia, ci si pe cei aflati in multe alte feluri de suferinte, acopera-i pe ei cu harul Tau si ca un Iubitor de oameni alina-le durerile, pentru ca in vecii vecilor sa-Ti cante Tie: Aliluia!(de trei ori)
Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice iarasi Icosul 1: Doamne, Cel ce ai zis ca nu cei sanatosi au nevoie de doctor... si Condacul 1: Miluieste-l, Iubitorule de oameni, pe robul Tau... Apoi se zice aceasta

Rugaciune

Preaputernice si slavite Doamne, Iisuse Hris¬toase! Tu, Care ai venit in lume sa tamaduiesti neputintele oamenilor, Care nu ai venit sa chemi la pocainta pe cei drepti, ci pe cei pacatosi, si ai primit moarte pe cruce pentru mantuirea noastra! Din adancul inimii Te rog sa primesti smerita mea nevointa si aceasta mica rugaciune a mea pentru cel incercat de boala!

Mantuieste-l, Doamne, precum stii, ca un bun si iubitor de oameni, si randuieste Tu toate spre folosul sau. Ca noi neputinciosi suntem si nu il putem ajuta daca nu ne vei lumina cu harul Tau. De e voia Ta, il poti pedepsi precum se cade pentru pacatele sale, tamaduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor priceput, precum vei vrea. Dar cazand inaintea Ta Te rog, indura-Te de robul Tau, potoleste-i fierbinteala, alina-i suferinta, ridica-l din patul durerii. Sa ii fie aceasta incercare prin care trece spre indreptarea vietii, spre inceput bun mantuirii si spre iertarea pacatelor. Si daca ii e de folos sa duca mai departe crucea bolii, fie, Doamne, dupa voia Ta, nu dupa voia noastra. Daruieste-i lui rabdare si liniste, alungand de la el toata frica si toata deznadejdea, ca sa nu fie ingenuncheat de durere si sa carteasca sau sa cada in patima maniei. Ajuta-l, Iubitorule de oameni, ca vazand el mila Ta sa cada la picioarele Tale cu lacrimi de pocainta si de multumire, ca sa se invredniceasca sa auda glasul Tau cel sfant: "Iertate iti sunt pacatele!” Amin.



11 martie 2025

Iartă-mă Măicută..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Iartă-mă, măicuţă, iartă-mă că azi,
Să-ţi aduc o floare, n-am avut răgaz,
Nici s-aprind să ardă, candela măcar,
Mi-am irosit timpul, mamă, în zadar.

De o vreme, parcă, toate-o iau la goană
Nu mai avem vreme pentru suflet, mamă.
Nu mai avem timpul pentru somn şi rugă,
Doar o lumânare aprindem pe fugă.

Prea multe probleme, prea multe nevoi,
Nu mai ştim de suflet, nu mai ştim de noi,
Prinşi ca într-un iureş, ne învârtim în cerc,
Dar de mers, ni-i mersul mamă, ca de melc!

Au trecut deodată, anii cei de floare,
Când mergeam cu mieii, vara, la izvoare…
Când cântam cu mierla şi culegeam flori,
Şi scuturam roua, pe cărări în zori.

Am plecat în lume, lumea nu mă ştie,
Nu-mi cunoaşte portul, limba… inima-i pustie!
Geaba fac pe voie şi-mi ascund durerea,
Uit cu tot de mine, să le fac plăcerea…

M-am schimbat, măicuţă, tare m-am schimbat…
Nu mă mai cunoaşte, nimenea în sat.
Iartă-mă, măicuţă, că-s şi eu bătrână…
Mi-am adus de-acasă, un pumn de ţărână!

Dar nu-i din grădină, e de lângă prag…
Unde, întotdeauna m-aştepta-i cu drag!
Nu-i nici din cărare, nici din faţa porţii,
E din locu-n care, te-ai mutat cu morţii.

Am sădit să crească, floare-ntr-un ghiveci…
Că-i din locu-n care, te-ai mutat pe veci!
Eu îl ud măicuţă tot cu lăcrimioare…
Şi lumină-i face, veşnic o lumânare!

Iartă-mă, măicuţă, că-s şi eu bătrână,
Mâine-s lângă tine, un pumn de ţărână…

— Mariana Adascalitei

8 martie 2025

.DE ZIUA TA FEMEIE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..


Ce frumoasă eşti, divină,
Când eşti mică şi virgină,
Trasă parcă din condeie,
Un boboc mic de femeie.

Prind flăcăii să roiască
Toți vor să te cucerească.
Ş-apoi unu' află "cheie"
Şi devii şi tu femeie.

Te-mbracă fetele-n mireasă,
Te pregătesc şi mai frumoasă.
Toată lumea va dansa,
Femeie, la nunta ta.

Şi apoi de bună seamă
Vei ajunge-a fi şi mamă.
Eşti gingaşă, adorată,
Şi când eşti însărcinată.

Eşti superbă, eşti măreață,
Şi mai poți avea o față.
Că te-au cântat mulți scriitori
Ca pe un cactus plin de flori.

Precum Ileana din poveşti
Femeie...da frumoasă eşti.
Eu întreb pe orişicine
Ce ne-am face fără tine?

Deci şi acum şi peste ani
Eu îți zic: Doamnă, La Mulți Ani !!!
autor: Ioan Valer Moldovan.

5 martie 2025

POSTUL CEL ADEVĂRAT

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


de Preot Sorin Croitoru
 
Când Îl vei ospeți în tine
Pe Duhul Cel Mângâietor,
Să știi că postul tău, creștine,
E rodnic și mântuitor.

Când vei privi cu ochi de mamă
Pe oamenii ce-ți ies în cale
E semnul că de bună seamă
Rodesc strădaniile tale.

Când ai pierdut în greutate
Și-ai devenit mai iertător,
Mai blând, mai plin de bunătate,
Să știi că postul ți-e “cu spor”.

De ai postit cum se cuvine,
Nu ai nevoie de cântar:
Blândețea, dragostea din tine
Arată că ești plin de har.

Când pace sfântă te cuprinde
Și mulțumire-n suflet ai,
Când sufletul ți se aprinde
De-o bucurie ca din Rai,

Să știi că postul tău rodește,
Adică l-ai ținut frumos
Și-acum din plin te răsplătește
Iubirea Domnului Hristos.

Te-ai ușurat de kilograme,
Ești sănătos, te miști ușor,
Mănânci puțin, dar nu ți-e foame,
Ești mai tăcut, mai rugător,

Ai devenit sensibil tare
Și plângi ușor ca un copil,
Ești blând și calm și ai răbdare,
Ești mai discret și mai umil.

Îți place să citești Scriptura,
Iar când citești din suflet crezi;
Ți se cutremură făptura
De câte ori îngenunchezi,

Te rogi la Domnul cu iubire
Și lacrimi calde-ți șiroiesc
Din ochii plini de strălucire
Ce spre icoana Sa privesc,

Și vezi lumină, EȘTI lumină,
Fiind cumva transfigurat,
Căci inima îți este plină
De slava Celui Înviat.

La ușa sufletelor bate
Mântuitorul nevăzut.
Am vrea să Îi deschidem, poate,
Dar n-avem chei, căci le-am pierdut,

Dar vă împărtășesc o veste
Cu bucurie tuturor:
Să știți că postul nostru este
De fapt o cheie de zăvor!

(5 martie 2025)

1 martie 2025

|NCEPE POST DE POCĂINȚĂ!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



de Preot Sorin Croitoru
 
Cu cât mai mult în mreaja lumii
În viața asta te încurci,
Cu-atât mai greu va fi, creștine,
La moartea ta spre cer să urci!

Tu crezi că-i glumă, dar în clipa
Când sufletul îți va ieși,
Din toate părțile spre tine
Vrăjmașii diavoli vor veni

Și fiecare va începe:
"Acesta e al meu, al meu,
Că-n viață m-a slujit pe mine,
Nu L-a slujit pe Dumnezeu!"

Și cu o spaimă necuprinsă,
Atunci tu îți vei aminti
De mreaja lumii cea întinsă
Din care n-ai putut ieși..

Dar îți vei aminti și șoapta
Ce-n viață te-nsoțea mereu
Când prea urâtă ți-a fost fapta:
"Întoarce-te la Dumnezeu!"

Atunci îți vei aduce-aminte
De orice vorbă, orice gând
Ce ți-a trecut cândva prin minte,
Pe care l-ai respins, râzând:

"De ce n-am ascultat povața
Pe care mi-o dădea de zor,
Dorind să îmi salveze viața,
Preablândul înger păzitor?

De ce zâmbeam făcând păcate,
Văzându-mi liniștit de drum,
Când el striga la mine: "Frate,
Te rog, oprește-te acum!"?..

Da, înfiorătoare vreme
Cândva te-așteaptă, dragul meu,
Și-ar fi mai bine a te teme
De drumul către Dumnezeu,

Căci s-ar putea să te oprească
Cei răi 'nainte ca să-L vezi
Și s-ar putea să te răpească
În iadu-n care azi nu crezi..

Să fugi cât poți de-a lumii mreajă
Căci nu vei mai putea ieși,
Atras de-a demonilor vrajă,
Atunci când poate vei dori..

Ascultă glasul ce te ceartă,
Că-i sfântul înger păzitor,
Iar el e milostiv și iartă,
E bun și-i tare răbdător,

Dar fii atent la ce te-ndeamnă,
Căci el nu ceartă în zadar,
Iar dacă-i supărat, înseamnă
Că te-ai îndepărtat de Har.

Începe Post de pocăință,
O altă șansă-n viață ai
Ca, întărindu-te-n credință,
Să faci un pas micuț spre Rai!




25 februarie 2025

Maica Domnului se arată Cuviosului Erasm din Pecersca, Kiev

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Cununa înțelepților este uneori bogăția lor, se spune în Pilde. Iar aceasta mai ales pentru cei care împodobesc Biserica lui Hristos și care se fac părtași împărăției cerului. Din unii ca aceștia era și părintele nostru Erasm monahul din Pecersca. Pentru aceea a câștigat cununa împărăției cerului, din mâna Celui ce încununează cu mila și îndurările Sale. El, având multă bogăție, a socotit bine că nu-i este de folos monahului să țină acestea. Deci, iubind frumoasa podoabă a casei Domnului, pe toate cele ce le avea le-a cheltuit pentru înfrumusețarea bisericilor și a făcut multe icoane de argint și de aur în biserica Pecerscăi.

La aceasta privind, își împodobea al său suflet prin credința Dumnezeului celui viu, iar chipul său îl împodobea nu cu argint și cu aur materialnic, ci cu curățenia, cu dragostea și cu faptele cele bune ale legii monahicești, zicând ca proorocul: "Bună este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur și argint". Acestui cuvios i s-a întâmplat o ispită ca aceasta: când sărăcise, era trecut cu vederea de toți; însă înșelătorul diavol, cu meșteșugul lui cel rău, a început a-i pune pe inimă că nu va avea nici o răsplată pentru bogăția sa, cheltuită la împodobirea bisericii; și îi zicea că mai bine era să o cheltuie dând milostenie săracilor. Iar acesta, necunoscând ispitirea, se aruncă în deznădejde și începu a viețui în nebăgare de seamă, petrecându-și zilele fără rânduială.

Însă Dumnezeu cel îndurat și drept, aducându-și aminte de faptele cele mai dinainte ale fericitului, l-a mântuit din pierzare, într-un chip ca acesta: a dat asupra lui o boală cumplită, în care bolnavul, sosind la sfârșitul vieții, zăcea mut, nevorbind șapte zile. Iar a opta zi s-au dus la dânsul toți frații și, văzându-i suflarea cea grea, se mirau și ziceau: "Amar, amar de sufletul acestui frate, că a viețuit în lenevire și în păcate; iar acum vede ceva și se tulbură, neputând să iasă din trup".

Dar iată că fericitul Erasm se scoală îndată, ca și cum niciodată nu bolise, și stând drept, a zis către dânșii: "Părinți și frați, cu adevărat așa este, precum grăiți, sunt păcătos și nu m-am pocăit; dar acum mi s-au arătat cuvioșii noștri părinți, Antonie și Teodosie, și mi-au zis: "Ne-am rugat Domnului pentru tine și ți-a dăruit vreme de pocăință".

După aceasta am văzut și pe Preacurata Doamnă, de Dumnezeu Născătoarea, ca pe o icoană, având în mâini pe Fiul său Hristos Dumnezeul nostru, și mulțime de sfinți cu dânsa. Și ea mi-a zis:
"Erasme, de vreme ce tu ai împodobit biserica mea și ai gătit-o cu icoane, și eu te voi împodobi și te voi mări cu slavă în împărăția Fiului meu; pentru că pe săraci îi aveți cu voi în tot locul, iar Biserica mea nu o aveți. Deci, sculându-te, pocăiește-te și primește marele chip îngeresc; iar a treia zi te voi lua la mine curat, pe tine cel ce ai iubit buna podoabă a casei mele".

Spunând acestea toate fraților, fericitul Erasm a început a-și mărturisi păcatele înaintea tuturor, nerușinându-se.

Apoi, sculându-se, s-a dus în biserică și-l tunseră în schimă; iar a treia zi s-a dus către Domnul, bucurându-se și către ceea ce l-a născut, după proorocirea ei. Și așa s-a arătat aievea la toți acei potrivnici lui Dumnezeu; căci împodobirea bisericii cu icoane este bine plăcută lui Dumnezeu și în ceata sfinților rânduită. De al cărui dar, cu rugăciunile acestui cuvios Erasm, facă-se nouă, tuturor drept-credincioșilor, a ne învrednici prin Iisus Hristos, Domnul nostru, a Cărui slavă este cu Dumnezeu Tatăl și cu Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Despre post

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Gheronda Efrem Filotheitul

✦ Postul este izgonitorul diavolilor. Cu post şi rugăciune, a zis Domnul, diavolii sunt alungaţi.

✦ De pântecele plin, Sfântul Duh nu se apropie.

✦ Fiecare creştin care vrea să trăiască creştineşte trebuie să pună la temelie postul, rugăciunea şi trezvia, căci atunci omul ajunge la o măsură mare a virtuţii.

✦ Boala este un post fără de voie, bolnavul prin răbdare şi mulţumire va înlocui postul pe care nu-l poate face datorită bolii.

✦ Când postul este întărit şi însoţit de rugăciune, citirea cărţilor duhovniceşti, trezvie, participare la slujbele Bisericii, spovedanie, Sfântă Împărtăşanie, fapte bune şi milostenie, atunci se întregeşte frumuseţea pregătirii sufletului pentru intrarea în Săptămâna Mare. Atunci va simţi Sfintele Patimi. În toată această perioadă, inima se va preschimba, sufletul va deveni sensibil şi va simţi mai intens Pătimirea lui Hristos. Va cunoaşte cât de puternică este dragostea lui Hristos pentru om. Va vedea că Hristos Dumnezeul nostru a trăit muceniceşte viaţa Sa pe pământ, ca să ne ajute pe noi, trândavii, să ne nevoim. Dacă Hristos a suferit, oare, noi, ucenicii Lui, vom alege alt drum?

✦ Dacă îl judecăm pe fratele nostru, postul nu ne e de folos. Nu ne e de folos să postim dacă nu suntem atenţi la gândurile, la cuvintele şi la inima noastră. Postul e de folos când conţine şi dragoste către fratele nostru.

✦ Numai prin smerenie vom înainta. Postul este bun, iubirea bună, milostenia este frumoasă, la fel şi îndurarea. 


Dar ce este mai presus de toate? 

Trebuie să devenim smeriţi. Şi mai sus de smerenie ce este? Puterea de deosebire. Dacă puterea de deosebire lipseşte din virtuţi, greşim. Şi virtuţile au nevoie de cârmuire. Binele, dacă nu se naşte cu cuvioşenie, nu este bine. Postul este bun, dar este mijloc, nu scop. Mijloacele au scop şi scopul este smerenia, şi din smerenie vine puterea de deosebire.

De aceea trebuie să armonizăm tot ce facem, prin discernământul duhovnicului. Duhovnicul îţi va spune cât să posteşti, când să te împărtăşeşti, cum să cugeţi, cum să-l loveşti pe vrăjmaş, ce trebuie să faci aici, şi astfel, cu discernământul duhovnicului iluminat prin Sfântul Duh, pregăteşte-ţi sufletul tău. Deci postul este sfânt, dar este o cale. O vom aranja cum ne spune duhovnicul şi după puterile noastre psihotrupeşti. 

Să nu facem mai mult decât se cuvine, mai mult decât putem face. Trebuie măsură în toate. Pentru că lipsa de măsură nimiceşte folosul.



24 februarie 2025

Adeverirea fecioriei Maicii lui Dumnezeu

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                        

După șapte sute de ani de la întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, era un pustnic, atenian de neam, înțelept în scripturi și în faptă bună mai înțelept, cu numele Eghidie, care, după moartea părinților lui, împărțind săracilor averile sale, s-a depărtat de patria sa. Și închinându-se sfintelor locuri ale Ierusalimului, s-a dus în părțile cele mai dinăuntru ale pustiei, într-un loc neumblat foarte și ascuns, în care a găsit o peșteră cu un izvor limpede și cu vreo câțiva copaci. Deci, plăcându-i mult liniștea locului aceluia, a rămas acolo și petrecea pustnicește, de o cerboaică fiind hrănit, care cu dumnezeiasca voie se ducea la el de o mulgea și cu laptele ei și cu buruieni se hrănea.
Deci, prin apropierea acelui loc, într-o cetate oarecare se afla un dascăl, în a cărui minte diavolul cel ucigător de om semănase neghina îndoirii de fecioria Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, căci își zicea în mintea lui:

„Cum poate să fie Maică și Fecioară?”

Și se silea sărmanul dascăl să gonească această drăcească gândire din mintea sa, dar nu izbutea. Deci, auzind că pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu și înțelepciune omenească, s-a dus la dânsul, pentru ca să vadă dacă nu l-ar putea izbăvi de hula aceea pe care o avea în mintea lui. Iar când era aproape de chilia avvei Eghidie ca la trei stadii, a ieșit cuviosul în întâmpinarea lui, pentru că din dumnezeiescul dar cunoscuse venirea dascălului și gândul inimii lui. Deci când s-au apropiat unul de altul, dascălul heretisindu-l pe sfântul, i-a făcut metanie până la pământ, însă cuviosul, drept răspuns, lovind cu toiagul într-o piatră, a zis cu mare glas:

„Fecioară mai înainte de naștere”. Și îndată — o! preaslăvită minune — a răsărit dintr-acea piatră un crin foarte frumos la vedere, iar la miros cu neasemănată bună mireasmă. Atunci, lovind a doua oară în piatră, a zis:

„Fecioară în naștere”. Și a răsărit alt crin asemenea celui mai dinainte. Apoi, lovind a treia oară în piatră și zicând:

„Și după naștere Fecioară a rămas”, îndată a răsărit alt crin asemenea preaminunat.

Atunci cuviosul s-a întors în chilia sa, nemaivorbind alt cuvânt. Iar dascălul, înspăimântându-se de o facere de minune ca aceasta, s-a izbăvit de ispită. Și a propovăduit tuturor minunea, pentru ca să se proslăvească Preacurata Maica lui Dumnezeu. Pentru ale cărei rugăciuni, o, de am dobândi împărăția cerurilor!

sursa ...Sfinții lui Dumnezeu

23 februarie 2025

Uleiul din candelă si puterea lui.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


                 

Ce poti sa faci cu el atunci cand intri in posesia lui?

In primul rand, uleiul din candela aprinsă poate avea puteri vindecătoare! Acest lucru se datorează faptului că este ulei sfințit prin intermediu rugăciunilor care se spun în preajma candelei.
Uleiul din candelă poate fi de ajutor atunci când o persoană se confruntă cu probleme de sănătate. Iată ce este bine să faci cu uleiul din candelă și de ce nu trebuie să îl arunci niciodată.
Candela trebuie să fie în permanență curată. Totodată, se recomandă ca uleiul din ea să nu fie aruncat deoarece are proprietăți vindecătoare. Acest fapt se datorează rugăciunilor care se spun în jurul candelei. Credincioșii primesc de la biserică ulei sfințit din candele ca binecuvântare. Mulți oameni au fost ajutați de acest ulei sfințit. Poate fi ulei de floarea soarelui sau ulei de măsline. Este sfințit atunci când are loc Taina Sfântului Maslu și poate fi găsit atât la icoanele sfinților, cât și la icoanele care fac minuni.

Candela se așează întotdeauna în fața icoanei. Este indicat să aibă locul ei undeva pe unde nu treci prea des deoarece o poți dărâma ușor. Locul cel mai potrivit este cel pe care fiecare om îl consideră un loc de rugăciuni.

Candelele din biserică nu se sting niciodată. O candelă este așezată pe Sfânta Masă, iar încă o candelă se află în Sfântul Altar.Candela purifică mintea și gândurile și se consideră că lumina ei este lumina lui Iisus și lumina lumii.

Ce este bine să faci cu uleiul din candelă?

Acest ulei are proprietăți vindecătoare datorită rugăciunilor. Din acest motiv nu este bine să fie aruncat, ci folosit. Mulți credincioși au reușit să se vindece de anumite afecțiuni cu ajutorul acestui ulei. Potrivit religiei, fiecare creștin ar trebui să aibă o candelă în casă. Astfel se consideră că devine o altă biserică a lui Dumnezeu.


22 februarie 2025

...AZI sau MAINE???..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Dragii mei, pentru ca "AZI", este de la Dumnezeu, iar "MAINE" (amanarea) este de la diavol, va indemn asa:

FII ZAMBITOR, azi, nu maine!
FII SMERIT, azi, nu maine!
FII MILOSTIV, azi, nu maine!
FII BLAND, azi, nu maine!
FII RUGATOR, azi, nu maine!
FII POSTITOR, azi, nu maine!
FII IERTATOR, azi, nu maine!
FII BINEVOITOR, azi, nu maine!
IMPACA-TE CU TOTI, azi, nu maine!
IUBESTE-I PE TOTI, azi, nu maine!
FA BINELE, azi, nu maine!
PLANGETI PACATELE, azi, nu maine!
SPOVEDESTE-TE, azi, nu maine!
IMPARTASESTE-TE, azi, nu maine!

Asa sa faci AZI, iar MAINE sa o iei de la capat, absolut tot la fel ca si azi. Stii de ce? Pentru ca DUMNEZEU este iertator (in Taina Sfintei Spovedanii), in timp ce TIMPUL (Cronos) este neiertator, fiindca, ziua de astazi, odata incheiata, nu se mai intoarce niciodata!

Bucuria mea, sa nu-ti faci socoteala, cine este cu tine si cine este impotriva ta, ci sa te ostenesti sa implinesti PORUNCA IUBIRII, pentru ca Dumnezeu sa fie cu tine clipa de clipa, ceas de ceas, zi de zi, acum si pururea si in vecii vecilor. 
                                        
                                                                                                                             Amin si Aliluia!
                                                                                                                             Preot Ioan 🛎

17 februarie 2025

Gheronda, cum să ajung s-o iubesc pe Maica Domnului?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


‒ Să citeşti în fiecare zi Canoanele ei (Theoto­karion ‒ culegere de şaizeci şi două de canoane către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pe care le-a adunat Sfântul Nicodim Aghioritul din manuscrisele aflate în mănăstirile din Sfântul Munte şi pe care le-a editat în 1796). Ele te vor ajuta foarte mult s-o iubeşti pe Maica Domnului. Să vezi după aceea ce va face Maica Domnului! Îţi va da multă mângâiere.

‒ Gheronda, Maica Stareță mi-a spus că am trebuinţă de trezire. Ce îmi poate aprinde din nou râvna?
‒ Să citeşti în fiecare zi un Canon din Theotokarion şi vei vedea că vei dobândi nobleţe. Fă aceasta ca pe un canon (n.r. ‒ rugăciune de îndeplinit, primit de obicei de la duhovnic). Dacă nu poţi să citeşti un canon întreg, să citeşti primul tropar de la fiecare cântare şi podobiile care se află la sfârşitul canonului.

‒ Gheronda, ca să mă ajut în rugăciune, pot să-mi rânduiesc o perioadă de timp în care să mă rog şi să nu mă opresc până ce nu trece acel timp?

‒ În această perioadă poţi rosti Rugăciunea lui Iisus, dar să faci între timp şi un Paraclis sau să citeşti Theotokarionul.

‒ Gheronda, când să citesc Theotokarionul, seara sau dimineața?

‒ Este mai bine să-l citeşti dimineaţa, astfel încât ceea ce ai citit să-ţi stăruie în minte toată ziua. Şi când eşti la ascultare poţi să întrerupi puţin lucrul şi să citeşti un Canon din Theotokarion.
Theotokarionul ajută foarte mult. Încălzeşte inima, mişcă sufleteşte. Îmi aduc aminte de Ieromonahul Chiril, egumenul Mănăstirii Cutlumuş. Acesta, atunci când citea Theotokarionul, nu se putea opri din suspi­ne şi lacrimi. Chiar şi o singură noimă (n.r. ‒ înțeles, sens, conținut) din Theotokarion îţi poate schimba sufletul.

(Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnicești VI. Despre rugăciune, Editura Evanghelismos, București, 2013, pp. 66-67)

MI-E DOR MEREU

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...





de Preot Sorin Croitoru
 
Mi-e dor de busuiocul ce scutură agheasma,
Așa cum poruncește străvechiul obicei,
Mi-e dor și de tămâia ce-mprăștie mireasma,
În timp ce se ascunde în spuza cu scântei..

Mi-e dor de flăcăruia ce pâlpâie voioasă
În candela aprinsă, jucându-se-n pahar
Și-mi vine dor adesea de raza cea sfioasă
Ce intră pe tăcute pe geamul din Altar..

Mi-e dor de veselia frumoaselor Utrenii,
De "Doamne miluiește", de veșnicul "amin",
Mi-e dor de melodia smeritelor ectenii,
Ce fac să vină harul puțin câte puțin..

Mi-e dor de Sfânta Cruce ce parcă străjuiește
De pe catapeteasma cu Uși Împărătești
Și mă gândesc la dvera ce pururea ferește
Misterul Sfintei Mese de ochii prea lumești..

Mi-e dor de lumânarea ce arde în colivă
La pomeniri de obște, în zilele de "moși",
Când Domnului Îi cerem iubirea milostivă
Cu frunțile plecate și ochii lăcrimoși..

Îmi vine câteodată un dor de fiecare
Creștin ce trece pragul bisericii smerit,
Venind să-I spună tainic necazul ce îl are
Lui Dumnezeu din ceruri și Fiului iubit..

Din fragedă pruncie biserica mă cheamă
Cu șoapte nerostite în sunet de cuvânt,
Dorind să mă hrănească la sânul ei de mamă
Cu laptele credinței în Dumnezeu Cel Sfânt..

5 februarie 2025

Rugăciune de mulțumire către Maica Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                     

Preasfântă Fecioară, Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă Bună, Iubitoare şi Grabnic Ajutătoare! Îţi mulţumesc pentru toate icoanele Tale făcătoare de minuni şi pentru tot Harul care se revarsă prin ele! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate mijlocirile Tale, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi! Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău! Iartă-mă Măicuţă pentru multele mele păcate şi Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă! Îţi mulţumesc că Te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa veşnică! Îţi mulţumesc Măicuţă că Te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă şi pentru tot ajutorul Tău! Şi eu Te iubesc, Te preamăresc şi Îţi mulţumesc pentru toate! Amin!


Acatistul de mulţumire „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                         

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine:

Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă,
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii,
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înţelepciunii,
Slavă veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 2-lea

Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine-înmiresmat, munţii care tind spre cer, apele ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea uşoară a norilor, întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină de mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumuseţea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de veşnicul locaş unde întru nestricăcioasă frumuseţe se aude cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

M-ai adus în viaţa aceasta ca într-un rai preasfânt. Am văzut cerul ca un potir albastru şi adânc, în azurul căruia cântă păsările, am ascultat foşnetul plin de pace al pădurii şi susurul dulce-glăsuitor al apelor, m-am înfruptat din roadele bine-miresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumată. Ce bine e la Tine pe pământ, şi câtă bucurie să fii oaspetele Tău!
Slavă Ţie, pentru praznicul vieţii,
Slavă Ţie, pentru buna mireasmă a lăcrămioarelor şi trandafirilor,
Slavă Ţie, pentru felurimea cea desfătata a roadelor şi a seminţelor,
Slavă Ţie, pentru strălucirea de giuvaer din roua dimineţii,
Slavă Ţie, pentru surâsul deşteptării scăldate în lumină,
Slavă Ţie, pentru frumuseţea zidirii mâinilor Tale,
Slavă Ţie, pentru viaţa veacului acesta, prevestitoare a celei cereşti,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 3-lea

Prin puterea Sfântului Duh împrăştie mireasmă orice floare: adiere tihnită de parfum, gingaşă alcătuire de culori, frumuseţea Celui Mare întru cele smerite. Laudă şi cinste Făcătorului de viaţă Dumnezeu, Cel Care a încununat ţarina cu aurul spicelor şi cu azurul albăstrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliţi-vă şi-I cântaţi Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cât de minunat eşti în praznicul primăverii, când se trezeşte la viaţă toată făptura şi de prin mii de părţi strigă cu bucurie către Tine: Tu eşti Izvorul vieţii, tu eşti Biruitorul morţii! Mângâiate de lumina lunii şi de cântecele privighetorilor, stau văile şi codrii în veşminte de nuntă, întreaga lume este mireasa Ta, ea îl aşteaptă pe Mirele nestricăcios. Dacă astfel îmbraci Tu iarba câmpului, cum oare ne vei preschimba în veacul învierii ce va să fie, cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor străluci?
Slavă Ţie, Celui ce ai scos dintru întunecimile pământului felurite culori şi gusturi şi miresme,
Slavă Ţie, pentru zidirea cea primitoare şi bogată în mângâiere,
Slavă Ţie, că ne-ai înconjurat cu mii şi mii de făpturi,
Slavă Ţie, pentru adâncul înţelepciunii Tale, care şi-a pus pecetea peste întreaga lume,
Slavă Ţie, cu evlavie sărut urmele paşilor Tăi nevăzuţi,
Slavă Ţie, Celui ce ai aprins înaintea noastră lumina cea strălucitoare a vieţii veşnice,
Slavă Ţie, pentru nădejdea vieţii nestricăcioase, nepieritoare, desăvârşite,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 4-lea

Cu câtă dulceaţă îi îndestulezi pe cei ce se gândesc la Tine, ce Făcător de viaţă este Cuvântul Tău cel Sfânt! Mai plăcută decât untdelemnul şi mai dulce decât fagurii este împreună-grăirea cu Tine. Rugăciunea adusă Ţie prinde viaţă şi se înaripează: cu ce cutremur se umple atunci sufletul şi cât de măreţe şi pline de tâlc apar atunci viaţa şi făptura toată! Unde nu eşti Tu - acolo e pustiu. Unde eşti Tu - acolo e bogăţia sufletului, acolo se revarsă, ca un şuvoi de apă vie, cântarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Când se lasă peste pământ apusul, când se împart odihna somnului obştesc şi la căderea zilei liniştea se aşterne, eu văd cămara Ta sub chipul palatelor strălucitoare şi a pridvoarelor de nori ale amurgului. Foc şi porfiră, aur şi azur grăiesc prorocind despre frumuseţea cea negrăită a corturilor Tale şi cu glas de prăznuire strigă:
Slavă Ţie, în ceasul tihnit al înserării,
Slavă Ţie, Celui ce ai revărsat asupra lumii mare linişte,
Slavă Ţie, pentru raza de rămas-bun a soarelui care apune,
Slavă Ţie, pentru odihna somnului adânc,
Slavă Ţie, pentru bunătatea Ta care se arată în întuneric, când lumea toată pare a fi departe,
Slavă Ţie, pentru rugăciunile smerite ale sufletului,
Slavă Ţie, pentru deşteptarea făgăduită spre bucuria veşnicei zile neînserate,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 5-lea

Nu sunt cumplite viforele vieţii pentru acela în al cărui suflet străluceşte făclia focului Tău. Împrejur - vreme rea şi întuneric, groază şi urlet de vijelie; iar în sufletul lui e pace şi lumină: acolo e Hristos! Şi inima cântă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văd cerul Tău strălucitor de stele. O, cât eşti de bogat şi câte lumini ai! Prin razele îndepărtaţilor luminători mă priveşte veşnicia; sunt aşa mic şi neînsemnat, dar cu mine este Domnul şi pretutindeni sunt păzit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slavă Ţie, pentru necontenita Ta purtare de grijă,
Slavă Ţie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus în cale,
Slavă Ţie, pentru dragostea rudelor, pentru dăruirea prietenilor,
Slavă Ţie, pentru blândeţea dobitoacelor care-mi slujesc,
Slavă Ţie, pentru clipele luminoase ale vieţii mele,
Slavă Ţie, pentru bucuriile limpezi ale inimii,
Slavă Ţie, pentru fericirea de a trăi, de a mă nevoi şi de a contempla,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-6-lea

Cât eşti de măreţ şi de apropiat întru cumplita suflare a furtunii, cum se vădeşte atotputernicia mâinii Tale în şerpuirea fulgerelor orbitoare: minunată este măreţia Ta. Glasul Domnului peste câmpii şi în foşnetul codrilor, glasul Domnului în purcederea tunetelor şi ploii, glasul Domnului peste ape multe. Lăudat fii în vuietul munţilor care scuipă foc. Tu scuturi pământul ca pe un veşmânt; Tu înalţi până la cer valurile mării. Laudă Ţie, Celui ce ai smerit trufia omenească, făcând să se înalţe strigăt de pocăinţă: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Ca fulgerul când luminează cămările ospăţului şi după el par jalnice toate făcliile, aşa ai strălucit şi Tu în sufletul meu, fără de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar după lumina Ta de fulger, ce palide, întunecate şi firave păreau aceste bucurii... Sufletul meu năzuieşte spre Tine!
Slavă Ţie, hotar al celor mai înalte visuri omeneşti,
Slavă Ţie, pentru setea noastră nepotolită după împărtăşirea cu Dumnezeu,
Slavă Ţie, Celui ce ai aprins în noi nemulţumirea numai cu viaţa cea de pe pământ,
Slavă Ţie, Celui ce faci din noi fii ai luminii înveşmântându-ne cu cele mai gingaşe raze ale Tale,
Slavă Ţie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor întunericului şi ai sortit tot răul spre nimicire,
Slavă Ţie, pentru descoperirile Tale;
Slavă Ţie, pentru fericirea de a Te simţi şi de a vieţui cu Tine,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-7-lea

În sânul minunatei simfonii care ne înfăşoară cu bogatele ei armonii se face auzită chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul împărăţiei ce va să fie în dulceaţa cântărilor, în minunatele acorduri ale sunetelor, în simţirea înaltă din glăsuirea lor, în strălucirea lucrării artistului. Orice adevărată frumuseţe ne poartă sufletul spre Tine, ca o puternică chemare, făcându-ne să înălţăm cu glas de sărbătoare cântarea: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Cu pogorârea Sfântului Tău Duh, Tu luminezi şi faci să rodească arta pictorilor, inspiraţia poeţilor, gândirea savanţilor. Cu puterea cunoaşterii de sus pătrund ei legile Tale, luminându-ne adâncul înţelepciunii Tale de Ziditor. Lucrările lor şi fără de voie Te mărturisesc: O, cât eşti de mare în operele lor, cât eşti de mare în omul pe care Tu L-ai făcut!
Slavă Ţie, Celui ce Ţi-ai arătat puterea în legile ce cârmuiesc zidirea,
Slavă Ţie, că toată făptura e plină de legile pe care i le-ai rânduit,
Slavă Ţie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tău,
Slavă Ţie, pentru ceea ce cu înţelepciune ne-ai ascuns,
Slavă Ţie, pentru geniul minţii omeneşti,
Slavă Ţie, pentru puterea de a lucra cele de folos,
Slavă Ţie, pentru limbile de foc ale inspiraţiei,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-8-lea

Cât de apropiat eşti de noi în ziua bolii! Tu Însuţi cercetezi pe cei bolnavi, Tu Însuţi Te apleci spre patul celui suferind. Şi inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace în vremea grelelor pătimiri şi scârbe, Tu trimiţi ajutor neaşteptat. Tu mângâi, Tu cercetezi cu dragoste şi mântui, Ţie îţi înălţăm cântare: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Când, prunc fiind, Te-am chemat cu înţelegere pentru prima oară, mi-ai împlinit rugăciunea şi mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tău. Atunci am înţeles că Tu eşti bun şi fericiţi sunt cei care aleargă la Tine. Am început a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:
Slavă Ţie, Celui ce plineşti cererea mea pentru cele bune;
Slavă Ţie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;
Slavă Ţie, Celui ce tămăduieşti neputinţele şi scârbele cu trecerea vindecătoare a timpului;
Slavă Ţie, Celui ce singur ştii de ce îngădui să fim prigoniţi pe nedrept;
Slavă Ţie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neînlocuit şi tuturor le dăruieşti viaţa de veci;
Slavă Ţie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel înalt şi bun;
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai făgăduit reîntâlnirea cea dorită cu cei de aproape ai noştri adormiţi întru nădejdea învierii;
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-9-lea

De ce zâmbeşte tainic toată făptura în zilele de praznic? De ce atunci se revarsă în inimă o minunată uşurare, fără asemănare cu cele pământeşti şi însuşi văzduhul devine altar şi biserică purtătoare de lumină? E adierea harului Tău, e strălucirea Taborului, cerul şi pământul cântă atunci lauda: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Când m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminându-mi sufletul cu umilinţa, atunci una din razele Tale nenumărate a căzut asupra inimii mele, şi ea s-a făcut purtătoare de lumină, fier în văpaie: am privit chipul Tău tainic şi neapropiat
Slavă Ţie, Celui ce ai preschimbat viaţa noastră cu faptele bunătăţii,
Slavă Ţie, Celui ce ai pecetluit cu negrăită dulceaţă fiecare din poruncile Tale,
Slavă Ţie, Celui ce Te sălăşluieşti în chip nevăzut acolo unde adie buna mireasmă a milostivirii,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai trimis nereuşite şi scârbe, ca să ne întoarcem ochii spre suferinţa celorlalţi,
Slavă Ţie, Celui ce ai pus mare răsplată în însăşi fapta bună,
Slavă Ţie, Celui ce primeşti avântul spre cele înalte,
Slavă Ţie, Celui ce învălui cu iubirea mai presus de toate,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 10-lea

Un lucru destrămat în pulbere nu se ridica la loc, dar Tu învii pe cei a căror conştiinţă s-a stins şi întorci la frumuseţea cea dintâi sufletele ce o pierduseră fără nădejde. Cu Tine nimic nu e cu neputinţă de îndreptat. Tu eşti cu totul dragoste. Tu eşti Cel ce pe toate le zideşti, şi Cel ce iarăşi dai viaţă. Pe Tine Te lăudăm cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dumnezeul meu, Cel ce cunoşti căderea îngerului trufaş al zorilor, mântuieşte-mă cu harul tău, nu mă lăsa să mă îndepărtez de Tine şi nu-mi da să mă îndoiesc de Tine. Dă auzului meu agerime, ca să aud în toate clipele vieţii mele glasul Tău tainic şi să-Ţi strig Ţie, Celui veşnic:
Slavă Ţie, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta,
Slavă Ţie, pentru presimţirile dăruite de har,
Slavă Ţie, pentru poveţele glasului tainic,
Slavă Ţie, pentru descoperirile din vis şi din trezie ale cuvioşilor Tăi,
Slavă Ţie, Celui ce zădărniceşti planurile nefolositoare,
Slavă Ţie, Celui ce ne trezeşti prin suferinţe din beţia patimilor,
Slavă Ţie, Celui care smereşti spre mântuire trufia inimii,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 11-lea

Prin lanţul de gheaţă al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii Tale şi dragostea Ta de oameni. Tu eşti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o pentru mine; în pulbere se aşterne duhul meu înaintea Crucii: aici e praznicul iubirii şi al mântuirii, aici nu încetează în veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fericit cel care va cina în împărăţia Ta, însă Tu m-ai împărtăşit încă de pe pământ de această fericire. De câte ori nu mi-ai întins cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul şi Sângele Tău iar eu, mult păcătosul am primit ştiutele Taine şi am simţit iubirea Ta cea negrăită şi mai presus de fire?
Slavă Ţie, pentru puterea harului Tău cel necuprins şi de viaţă făcător,
Slavă Ţie, Celui ce ai înălţat Biserica Ta ca adăpost lumii ostenite,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin apele cele de viaţă făcătoare ale Botezului.
Slavă Ţie, căci Tu întorci celor care se pocăiesc neprihănirea crinilor,
Slavă Ţie, adânc nesecat al iertării,
Slavă Ţie, pentru paharul vieţii şi pentru pâinea bucuriei veşnice,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 12-lea

De multe ori am privit cum se răsfrângea slava Ta pe chipurile celor răposaţi. Cum străluceau de nepământească frumuseţe şi bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: cu adevărat era praznicul fericirii şi al odihnei în sfârşit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârşitului, luminează şi sufletul meu, cel care strigă: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ce înseamnă laudele mele înaintea Ta! Eu nu am auzit cântarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor înalte - dar ştiu cum Te slăveşte firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul îţi aduce tihnită rugăciune, înveşmântat în haină albă, strălucind de nestematele zăpezii. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care răsare şi am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am auzit cum foşnesc codrii, cântă vânturile şi apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele luminătorilor prin mişcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înţelepciune, pe nesfârşitele întinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc şi văd dragostea Ta, râvnesc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie şi să strig:
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat lumina,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, nemăsurată şi dumnezeiască,
Slavă Ţie, Celui ce ne umbreşti cu lumina, cu cetele sfinţilor şi îngerilor Tăi,
Slavă Ţie, Prea-Sfântule Părinte, Care ne-ai chemat să dobândim împărăţia Ta,
Slavă Ţie, Duhule Sfinte, Soare de Viaţă Făcător al veacului ce va să vină,
Slavă Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mântuirii noastre,
Slavă Ţie, pentru toate, Treime Dumnezeiască şi Preabună,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 13-lea

O, Preabună şi de Viaţă-Făcătoare Treime, primeşte mulţumire pentru toate milele Tale şi ne arată vrednici de binefacerile Tale ca, înmulţind talanţii care ne-au fost încredinţaţi, să intrăm în veşnica bucurie a Domnului nostru cântând cântare de biruinţă: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă,
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii,
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înţelepciunii,
Slavă veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Şi Condacul întâi

Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
Nimic fara Dumnezeu,nu exista.amin


ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ