Versuri de Eliana Popa
De ce plângi Măicuță, Preasfântă Marie?
Unde stă ascunsă sfânta-ți bucurie?
Dacă lângă Domnul Preaslăvită ești,
De ce plângi Măicuță? De ce tânguiești?
Ochii mei nu pot să privească-n jos,
Cum vor să mi-L vândă iarăși pe Hristos!
Câte iude văd astăzi pe pământ,
Pregătind Pretoriu pentru Fiu-mi Sfânt!
Jalea mea e mare, plâng privind la bici,
Ce stă pregătit pentru ucenici,
Pentru voi, cei care, azi Îl însoțiți
Căci și voi la fel, fi-veți prigoniți!
Ce cununi de spini cu sârg vă-mpletesc,
Cuie sure-ascut și le oțelesc!
Crucile sunt gata, trupuri își așteaptă,
Pilați pregătesc loc de judecată!
Câte mame plâng îmbrăcate-n sac,
Lângă prigoniții ultimului veac,
Câte Magdalene, câte Veronici,
Vor păși pe Cale lângă mucenici!
Ane și Caiafe mai mulți și făloși,
Pregătesc din umbră martori mincinoși,
Și pe voi v-așteaptă, lacomă, Gabatta,
Multă suferința, crudă judecata!
Dar mi-a spus Hristos să nu aveți teamă!
Veți simți durerea doar la prima rană,
Va purta cu voi chinul și calvarul,
Vă va ține tari, Mâna Sa și Harul!
Va urca Golgota păzind a Sa turmă,
Lângă mucenicii neamului din urmă!
Dacă pe pământ spini vă împletesc,
Pentru voi, în ceruri, crinii înfloresc!
Că această vreme trebuie să vină:
Unii-s Întuneric, alții sunt Lumină!
Vremea-n care iadul urlă furios,
Luptă cu tot omul, luptă cu Hristos!
Eu mă rog, copii, să rămâneți treji,
Să vă numărați printre cei aleși!
Să pășiți Golgota de Har întăriți,
Să urcați Taborul în sobor de Sfinți!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu