Adam cazut din rai...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Mi-e dor de Tine, Doamne, de maretia Ta,

 De prima mea zidire fara prihana-n ea, 

Mi-e dor de armonia Creatiei de sus, 

De prima zi de viata, cand Tu in Rai m-ai dus. 

Nu cunosteam durerea, eram nemuritor, in Raiul Tau, 

O, Doamne, eram stapanitor

 dar sarpele prin Eva, osanda mi-a adus,

 Si am cazut cu groaza, din Raiul cel de sus. 

Pamantul mi-a fost casa si trupul inchisoare, 

Am castigat merinde cu truda si studoare, 

Am fost strain de Tine, am fost pribeag in lume, 

Traita-am tineretea cu visele-mi nebune! 

Am socotit ca timpul ce-l am nu se sfarseste ,

 Am socotit ca viata de rele ma fereste, 

Nu am stiut ce-amar si Crud este tributul, 

Placerilor ascunse ce imi sapau mormantul. 

Nu am stiut ca-n varful placerilor desarte, 

Pandeste-ntunecata si sta vicleana moarte,

 Strigat-am catre Tine, Lumina mea sa fii, 

Sa ma ridici din bezna, sa-mi faci din noapte zi.

Intorsu-m-am la Tine, eu fiul ratacit,

 Ca Sfanta-Ti mostenire in van am risipit, 

Sa schimbi a mea zdreanta in haina de lumina,

 Si sa-m-asezi iar Doamne, in Sfanta Ta gradina.

Preot Ioan