DACA DORESTI SA ASCULTI PARACLISUL MAICII DOMNULUI, POTI SA PORNESTI DE LA BUTON...DOAMNE AJUTA!

PARACLISUL MAICII DOMNULUI!

12 mai 2013

RUGACIUNEA ESTE CALEA PRIN CARE SE REVARSA HARUL LUI DUMNEZEU

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Fiul meu, daca iei aminte la ceea ce iti scriu si te silesti pe tine insuti, vei afla mult folos. Spune tot timpul rugaciunea "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma ". Sa nu-ti stea deloc gura. Asa te vei obisnui tot timpul cu Rugaciunea si o va prelua apoi mintea. Nu da curaj gandurilor, deoarece astfel te slabesti si te intinezi. Rugaciunea, silirea firii continuu - si vei vedea cat har vei primi! Viata omului, fiul meu, este necaz si suparare, deoarece este instrainare. Sa nu cauti odihna desavarsita! Hristos a purtat Crucea. Si noi trebuie sa o purtam. Daca vom rabda toate necazurile, vom afla har de la Domnul.
Ceea ce simti la inceput este harul lui Dumneze, care, atunci cand vine, il face pe om duhovnicesc. Si toate i se par bune si frumoase. Atunci iubeste pe toata lumea, are trezvie, lacrimi, caldura sufleteasca. Cand pleaca harul, pentru ca omul sa fie incercat, atunci toate devin trupesti si sufletul cade. Insa tu sa nu iti pierzi atunci vointa, ci sa strigi fara incetare Rugaciunea, cu multa silinta, cu multa durere: "Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma!". Iarasi si iarasi, la nesfarsit. Si, ca si cand ai vedea cu mintea pe Hristos, sa-i spui: "Multumesc, Hristoase al meu, pentru cele bune pe care mi le-ai dat, ca si pentru cele rele prin care trec. Slava Tie, slava Tie, Dumnezeul meu!". Si, rabdand toate, iarasi va veni harul, iarasi bucuria. Dupa care iar ispita si intristarea, tulburarea si supararea. Apoi iarasi lupta, biruinta si multumirea. Si aceasta se va intampla pana cand, putin cate putin, te curatesti de patimi si devii duhovnicesc. Dar, pana atunci, lupta!

SUFLETUL MOARE FARA RUGACIUNE

 Asa cum, daca suflarea omului inceteaza, acesta moare, tot asa moare si sufletul fara Rugaciune neintrerupta. Caci trupul cel viu adoarme atunci cand incepe sa fie parasit de staruinta Rugaciunii si se inoiesc patimile. Pentru ca vrajmasul nu doarme, ci lupta continuu impotriva noastra. Si asa cum pruncul care se zamisleste in pantecele mamei, daca inceteaza a mai respira, se sufoca si moare, tot asa se intampla si cu zamislirea cea duhovniceasca, daca inceteaza lucrarea mintii.....

CAND CERAND DE LA DUMNEZEU AJUNGI LA DEZNADEJDE, ATUNCI ESTE APROAPE IMPLINIREA CERERII

Totdeauna Dumnezeu ajuta, totdeauna ajunge la timp, dar vrea de la noi rabdare. El aude de indata ce noi strigam, dar, nu dupa cum crezi tu. Tu crezi ca glasul tau nu a ajuns numaidecat la sfinti, la Maica Domnului, la Hristos. Dar, inainte de a striga tu, sfintii s-au si repezit sa-ti si ajute, cunoscand ca-i si vei chema in ajutor si vei cere apararea lor cea de la Dumnezeu. Tu insa, nevazand dincolo de cele ce se vad si necunoscand ca Dumnezeu conduce lumea, vrei ca cererea ta sa se implineasca de indata, ca fulgerul. Nu este asa. Domnul cere de la tine rabdare. Vrea ca tu sa arati credinta ta. Nu este suficienta Rugaciunea pe care o spune cineva ca un papagal. Trebuie ca iubirea sa fie impreuna-lucratoare la cele pe care le contine Rugaciunea, si apoi trebuie sa inveti sa astepti.
Intai te manii, te mahnesti si te necajesti, gandind ca Tatal ceresc intarzie sa-ti raspunda. Eu iti spun ca aceasta se va implini asa cum iti doresti - se va intampla neaparat!- dar este nevoie de rugaciune din tot sufletul si de asteptare. Si, cand tu vei inceta sa-ti mai amintesti de ceea ce tu ai cerut, atunci iti va veni, ca dar al rabdarii si asteptarii tale. Cand rugandu-te si cerand de la Dumnezeu ceva, ajungi la deznadejde, atunci este aproape de tine implinirea cererii. Hristos vrea sa vindece vreo patima din tine , de aceea amana implinirea cererii. Daca primesti mai repede decat te astepti tu, patima va ramane nevindecata. Daca astepti, primesti si ceea ce ai cerut, si vindecarea patimii. Si atunci te vei bucura cu bucurie mare si vei multumii cu caldura lui dumnezeu, care pe toate le zideste cu intelepciune si le face spre folosul nostru.
Nu ai nici un folos , deci daca te mahnesti, daca te superi, daca spui cuvinte grele. Trebuie sa-ti inchizi gura. Nimeni sa nu intelega ce ai tu. Sa ai abur pe ochi, nu pe nas. Sa nu oftezi, pentru a te usura, zice-se, ci sa te linistesti! Prin asteptare si indelunga- rabdare vei arde pe diavol.

"SPUNE-I MAICII DOMNULUI TOATA DUREREA TA SI UDA-I ICOANA CU LACRIMILE TALE"!
Citirea lumineza mintea si ajuta lucrarea Rugaciunii. Osteneala trupeasca, atunci cand este cu masura si nu produce tulburarea, este foarte folositoare, te conduce la smerenie. Cu dragoste si cu simplitate, fara prea multe socoteli, ajungi mai repede la limanul cel de sus. Saruta icoana Preasfintei Fecioare strangand-o in brate, ca si cand ar fi vie, cum se tinea mama ta cand erai mic! Spune-i ei toata durerea ta si uda icoana cu lacrimile tale curate, si vei putea sta in Rugaciunea continua! Aceasta va mijlocii la Fiul Sau, Care este atat de bun, iubeste pe cei buni si miluieste pe cei rai si iarta pe pacatosii care se pocaiesc, si se vor deschide ochii tainici ai sufletului tau, se va umple inima ta de iubire dumnezeiasca.
Atunci ochii tai vor devenii doua izvoare de lacrimi. Iti doresc sa ajungi la acestea.

Din Gheron Iosif - "Marturii din viata monahului"

Dobandirea harului
Pentru a avea harul, omul trebuie să fie înfrânat în toate: în mişcări, în cuvinte, în priviri, în gânduri, în hrană. Şi oricui se înfrânează îi vine în ajutor învăţătura din cuvântul lui Dumnezeu, care spune: “Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul ce iese din gura lui Dumnezeu” [Mt 4, 4]. (Sf. Siluan Athonitul)

ARHIVA BLOG

ICOANA MD

MD. POCEAEV