CE-AI IUBIT IN MINE, DOAMNE ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                 


Eliana Popa

 
Pașii mei pornesc spre Tine, ochii mei spre Tine cată
Tu mi-ai fost, Hristoase Doamne, mai aproape ca un tată
Mi-ai vegheat copilăria și-acum anii tinereții
Chiar si-atunci când rătăceam suflet trist pe drumul vieții.
Multă vreme-ai așteptat să-Ți deschid în suflet poartă
Însă ochii mei de lut nici c-au vrut atunci să vadă
Deși Te știam, Hristoase, de la bunul, din pruncie,
Te-am lăsat uitat și singur în a mea copilărie

Ai pășit mereu cu mine, mi-ai fost ajutor și pază
Ochiul Tău și Sfântu-Ti înger ieri și astăzi mă veghează
Am fost singură-ntre oameni, nici ai mei n-au fost aproape
Lacrima și suferința mă trăgeau să mă îngroape...
Dar o aripă de înger lângă mine a stat scut
Am învins și-am stat ca stânca când putere n-am avut
Mi-ai șters lacrima din suflet și cu dor m-ai așteptat
Să-mă-ntorc iar în pruncie, să văd unde Te-am lăsat!

Te știam, dar nu am vrut să mă-ntreb unde mai ești
Te-am lăsat inchis în vreme și în tolba cu povești
Deși amintirea Ta îmi ștergea din suflet frigul.
Te țineam închis și singur tot în casă la bunicul.
Până când pribeagu-mi suflet( ce-azi îți cântă Psaltirea)
Te-a zărit într-o icoană și Ți-a întâlnit privirea
Dragostea din ochii Tăi a ucis atunci în mine
Toată stăpânirea morții și mi-am amintit de Tine.

Și-am văzut atunci o lume diferită de ce-a fost
Și am întâlnit Iubirea ce-o cătasem fără rost
Doar în oameni și în vise, doar în lumea mea nebună,
Obosind s-o țin aprinsă, să n-o pierd sau să apună.
N-am știut c-acea Iubire doar la Tine o găsesc
Nu in oameni sau în lume sau în ce e pământesc.
Ce-ai iubit in mine, Doamne, ce--ai văzut în mine bine ?"
,, - Tot ce n-au putut vedea oamenii de lângă Tine!

Așa mi-ai răspuns, Iisuse, si-astăzi tare drag îmi ești
Te-am chemat să stai cu mine, nu în tolba cu povești
Eu Te-am căutat în oameni, Tu erai aici în mine
Te strigăm sa vii, Iubire, de prin zările străine!
Însă Tu erai la ușă îmi băteai în geam si-n zid
Și târziu, în ceas de noapte, am venit să îți deschid.
Tu Mi-ai dăruit Iubirea...ce Iubire Doamne Sfinte
Mai curata decât roua, liniștită și cuminte.

Și Iubirea Ta, Iisuse, îmi aduce mângâiere
Nu rănește și nu doare e balsam peste durere,
Nu doboară, ne ridică, șterge ale lumii plângeri
Ne dă aripi și ne-nalță lângă sfinți și lângă îngeri
O, ce dragoste, Iisuse, omului ai dăruit!
O Iubire ce nu are început și nici sfârșit,
O Iubire cum nu-i alta...căutați și o aflați
Din ea s-a născut Zidirea și din ea am fost creați !

𝐂𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐈𝐜𝐨𝐚𝐧𝐞𝐢 𝐌𝐚𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐃𝐨𝐦𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 "𝐒𝐞𝐝𝐦𝐢𝐞𝐳𝐞𝐫𝐬𝐤𝐚𝐲𝐚"

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                   


Icoana Maicii Domnului "Sedmiezerskaya" este prăznuită pe 26 iunie, 28 iulie și 13 octombrie. Aceste trei zile de prăznuire au fost stabilite pentru a cinsti izbăvirea orașului Kazan de epidemia de ciumă din anul 1654-1655 (26 iunie), apoi izbăvirea de epidemia de ciumă din anul 1771 (28 iulie) și mutarea icoanei de la Ustiug la mănăstire (13 octombrie).
Numele acestei icoane sfinte vine de la Mănăstirea Sedmiezerskaya, care se traduce "mănăstirea celor șapte lacuri". Din acest motiv, această icoană mai este denumită și icoana Maicii Domnului "Șapte lacuri". La începuturi, mănăstirea era înconjurată de șapte lacuri mici, care mai apoi au fuzionat într-unul singur, mai mare.
Această mănăstire a fost întemeiată de călugărul Eftimie. El a adus icoana "Sedmiezerskaya" din Ustiug și a așezat-o în biserica mănăstirii nou-înființată (lângă orașul Kazan), în ziua de 13 octombrie 1615.
La mijlocul secolului al XVII-lea, orașul Kazan și mare parte din Rusia a fost cuprinsă de ciumă. În scurt timp au murit aproape toți locuitorii orașului, aproximativ 48000 de oameni.
Icoana Maicii Domnului "Sedmiezerskaya" a fost adusă în oraș în procesiune. După ce au înconjurat zidul de piatră al orașului, icoana a fost așezată în Biserica Bunei Vestiri. După privegherea de toată noaptea și Sfânta Liturghie de a doua zi, icoana a fost purtată în procesiune printre casele din lemn ale orașului. Șapte zile de rugăciuni și procesiuni au fost necesare pentru ca ciuma să se îndepărteze.
După trecerea epidemiei, călugării au cerut ca icoana să se întoarcă în mănăstire. Ei au săvârșit o priveghere de toată noaptea în cinstea icoanei, și au hotărât să o ducă în procesiune înapoi la mănăstire. Dar când se pregăteau să scoată icoana din biserică au fost împiedicați de o furtună de zăpadă. Acest fapt s-a repetat de trei ori, și de aceea s-a decis ca sfânta icoană să rămână în Kazan pentru un timp.
Icoana s-a întors la Mănăstirea Sedmiezerskaya abia în 1655.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Amin.