ASTĂZI ȚI-AM PRIVIT ICOANA..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

Astăzi Ți-am privit icoana
Și din inimă am plâns.
Cine știe ce nădufuri,
Ce amar în ea s-au strâns..

Fiindcă biata-mi inimioară
Nu se-nmoaie-așa ușor,
Dar când jalea o cuprinde,
Plânge, plânge-ncetișor..

Astăzi Ți-am privit icoana
Și am plâns ca un copil
Căci mâhnirea și necazul
Mă făceau să fiu umil..

N-am mai fost smerit ca astăzi
Nu-mi mai amintesc de când..
Dar în fața Ta, Măicuță,
Am îngenuncheat plângând..

Azi aveam un of în suflet
Și privind icoana Ta,
M-am eliberat deodată
De tristețea mea cea grea:

Mă priveai cu multă milă
Și atunci am priceput
Că-n necazuri lângă mine
Tu ai fost de la-început.

Nu doream să-ți cer favoruri,
Eu vroiam un suflet bun,
Să asculte cu răbdare
Când mâhnirea eu mi-o spun

Și-am găsit în Tine, Maică,
Cel mai bun ascultător:
Tu priveai cu drag spre mine,
Eu plângeam încetișor..

Nicidecum nu Îți cerusem
Să mă scapi de crucea mea,
Ci doream să-mi dai putere,
Ca să nu-mi mai pară grea,

Însă Tu mi-ai dat putere,
Dar și crucea mi-ai luat,
Grabnic veselindu-mi, Maică,
Sufletul cel întristat

Și-am văzut că niciodată
Nu se roagă un creștin
Cu evlavie la Tine,
Să nu-l miluiești puțin!

MĂ GÂNDESC LA PREACURATA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE... 

de Preot Sorin Croitoru

Mă gândesc la Preacurata,
Cred că ne gândim cu toții,
Mă gândesc la Preacurata
Și îmi vin adânci emoții:

Cum a fost ca o Fetiță
Să se vadă dintr-odată
La o vârstă-atât de mică,
Fără mamă, fără tată?..

Nu i-au fost răpiți părinții,
Nu a fost nici Ea răpită;
Ea fusese dinainte
Tatălui Ceresc menită,

Căci Maria, mica Pruncă,
S-a născut din rugăciune.
Mult ceruseră părinții
Să o aibă prin minune..

Cugetând la Preacurata
Simt un fel de-înfiorare.
Când copiii după mame
Strigă care mai de care,

Prunca de trei ani, Maria,
Fără lacrimi de mâhnire
Va cunoaște-o lume nouă
Și o altfel de iubire..

Moise oarecând pe munte
Cunoscu Iubirea pură;
Eva și Adam, strămoșii,
În Eden o cunoscură,

Iar Mariei, Pruncei Sfinte,
În al treilea an de viață
I se dă să guste-n Templu
Din a Harului dulceață.

Ioachim și Sfânta Ana
Au știut mai dinainte
Că Maria o să-L aibă
Chiar pe Dumnezeu Părinte,

De aceea când fu vremea,
După multă rugăciune,
Au plecat cu Ea la Templu
Și au dat-o “pe mâini bune”.

Cugetând la Preacurata
Bucuria mă cuprinde
Căci o văd cum de iubire
Tot mai tare se aprinde.

Suflețelul Ei de pruncă
Rai cuvântător devine;
Ca un elixir al vieții
Harul sfânt îi curge-n vine.

Tatăl pururi o alintă,
Duhul Sfânt o veselește,
Anii trec pe nesimțite
Iar Maria-n Templu crește..

În această zi din postul
Dedicat Măicuței Sfinte
Să privim cu ochii minții
La Copila cea cuminte

Care împlinea în sine
Într-o taină absolută
“Taina cea din veac ascunsă
Și de îngeri neștiută “..