de Eliana Popa
Către tine-aduc, Fecioară, rugăciunea mea fierbinte,
Al meu suflet îl ridic, pun durerea-mi în cuvinte,
Când voi fi la Judecată și se vor alege sorții,
Tu să-mi fi apărătoare, să mă scapi din lațul morții.
Duhurile răutății îmi pun cursă ca vrăjmașii,
Tu alungă-le din cale-mi, ca să nu-mi oprească pașii.
Vino, Rază de Lumină, Strop de viață dătătoare,
Vino cu blândețe-n suflet, cu mireasma ta de floare!
Să-mi fii sfântă călăuză către patria cerească,
În soboarele luminii, sufletu-mi să se-odihnească.
Psalmul 25
Judeca-mă tu, Preasfântă, Doamna Slăvilor Iubirii,
Căci nădejdea-mi pun în tine să gust Raiul Fericirii!
Maica mea cu brâu de stele, brâul curăției tale,
Să mă-ncingă și pe mine, cel ce sunt căzut pe cale.
Inima să se aprindă cu-a iubirii tale rază,
Mila ta și îndurarea toată patima să-mi arză.
Glasul laudelor tale gura să mi-o îndulcească,
Chipul tău îl port în suflet, e icoana mea cerească.
Și mă-nchin Preasfântă ție, Maica mea cu brâu de stele,
Sfânt e numele Maria, Maica lacrimilor mele,
Ei să-i dați prinos de rugă, ea vă dă dreptatea sfântă,
Frumusețea slavei sale, toți arhanghelii o cântă!
Psalmul 26
Strălucirea feței tale cu răsfrângeri ivorii,
Să îmi lumineze-n suflet! Cu-al tău har ceresc să vii,
Să-mă-nalți deasupra celor care-mi sapă gropi să cad,
Și-oi cânta Preasfântu-ți nume, Floarea Florilor de Nard.
Sufletu-mi te cheamă, Maică, zi și noapte cu suspine,
Să cobori a ta privire, cu iubire, către mine!
Să nu lepezi de la mine al tău har și-a ta putere,
Ca să gust și eu, sărmanul, din cereasca-ți mângâiere.
Și-oi cânta, cu bucurie, slava chipului Mariei,
Floarea Florilor Grădinii și Cununa Fecioriei.
Slava ta, Fecioară-Mamă, care ai născut Cuvântul,
Slava ce ți-a dăruit-o:Tatăl, Fiul, Duhul Sfântul!
Psalmul 27
Către tine, Doamna Vieții, îmi pun dorul în cuvinte,
Tu primește cu iubire rugăciunea mea fierbinte!
Miluiește-mă în ceasul de strâmtoare și suspine,
Și lumina feței tale sa pătrundă pan' la mine.
Însuși Dumnezeu Preasfântul ni te-a dat spre mângâiere,
Prin Apostolul iubirii ne-a lăsat spre înfiere.
Ești Izvor de mângâiere pentru mine, cel sărac,
Cel ce bea din unda-ți sfântă nu mai însetează-n veac.
Psalmul 28
Să aducem imn de slavă și la greu dar și la bine,
Toți ce sunteti fii Luminii s-o slăviți cum se cuvine!
Dă putere și tărie, Roză din pustiul lumii,
Celor care-ți cântă slava, însă sunt plămada humii.
Căci suspinul lor și ruga străbat cerul și-l despică,
Roua lacrimilor noastre către tine se ridică.
Mâna ta să se întindă și să șteargă plânse gene,
Maica noastră, Crinul Slavei din Grădinile Eterne!
Psalmul 29
Înălța-te-voi, Fecioară, Lăcaș Sfânt Dumnezeirii,
Cea care-ai născut Lumina mai presus de legea firii!
Înălța-te-voi, Stăpână, Tu mi-ai fost ceresc liman,
Că m-ai tras din groapa morții și din gheara lui Satan.
Și te rog, cu umilință, și de-aicea înainte,
Ca să îmi primești, Măicuță, rugăciunea mea fierbinte!
Bucurați-vă voi, ceruri, veselească-se pământul,
Robii ei și toți sărmanii cei săraci cu Duhul Sfântul!
Psalmul 30
Catre tine, Împărăteasă, voi nădăjdui mereu,
Că și-n ceasul judecății vei păzi sufletul meu.
Iar privirea ta cea blândă să-nflorească-n suflet crinii,
Mâna ta să mă ridice către slavile luminii!
Viața mea ți-o dau spre pază, Preacurată Născătoare,
Ziua mea cea de pe urma și cu ultima suflare!
Și când sufletu-mi pleca-va către zările de veci,
Lângă vama judecății să m-aștepți și să mă treci!
Psalmul 31
Fericit sunt toți aceia care-n inimă te poartă,
Care te iubesc, Fecioară, Maică Sfânta Preacurată,
Căci prin Cel născut de tine în a vieții noastre vale,
Vor fi ridicați de îngeri, când vor fi căzuți pe cale.
Le ești sfântă călăuză celor rătăciți în noapte
Care au pierdut cărarea, amăgiți de rele șoapte.
Slava ție, Născătoare, ce prin lume încă treci,
Al tău nume, preamărească-l toată omenirea-n veci!
( Psaltirea Maicii Domnului, în versuri, catisma 4)
