de Preot Sorin Croitoru
De nouă luni Te desfătai
De vocea blândă-a Maicii Tale,
În timp ce, nevăzut, trăiai
În sfinte cărnurile sale..
Ai început să crești în ea
Când Te-a dorit, zicând "Să fie!"
Și-acum, deși nu Te vedea,
Ea Îți cânta cu bucurie..
De nouă luni, Preasfânt Palat
Fecioara Ție-Ți devenise,
Ea Te iubea neîncetat,
Iar Tu îi apăreai în vise..
O, taină a lui Dumnezeu,
Din veci știută și ascunsă,
Tu vei rămâne-n veci mereu
De mintea noastră nepătrunsă!
Nici îngerii n-au priceput
Cum Tu, Iisuse, din iubire,
Deși de cer neîncăput,
Te-mbraci în omeneasca fire!..
De nouă luni sălășluiai
În cel mai sfânt dintre Altare
Și-ncet, încet Te construiai
Pe Tine Însuți cu răbdare..
Și-n timp ce coborârea Ta
Fusese nebăgată-n seamă,
Fecioara doine Îți cânta
În bucuria ei de Mamă..