,,Unde nu lucreaza postul,
Nu-i sporire in credinta,
Nu-i smerenie curata,
Si nici duh de umilinta!
Unde postul nu ajunge,
Nici lumina nu sporeste,
Nici iubirea nu se-aprinde
Si nici ravna nu mai creste!
Unde nu-i primit cu pace,
Cu nadejde si credinta,
Postul nu aduce roade,
Si nici ganduri de cainta!
Postul care nu rodeste,
Nu-i din inima primit,
E-o povara dusa-n sila
De un suflet razvratit!
Daca n-aduce lumina,
Nici rabdare, nici iubire,
Postul nostru-i din mandrie,
Si ne duce-n ratacire!
Daca lumea si mandria,
Sufletul ni l-au supus,
E semn sigur ca-n launtru,
Postul nostru n-a ajuns!
Insa cand in noi patrunde,
Aripi, sufletul primeste,
Si privindu-se-ntru sine,
Inima se curateste!
Treaza, vie si smerita,
Vrea comori duhovnicesti,
Cand prin post si rugaciune,
Simte slavile ceresti!
Si sporind prin ravna Sfanta,
Mintea-n post si rugaciune,
Vine-n inima si naste,
Rodul Sfant si fapte bune!
Postul este arma Sfanta,
Ce curata si sporeste,
Postul este scoala-nalta,
Postu-nvie si sfinteste!
Postul vindeca de patimi,
Si durerile trupesti,
Postul inalta rugaciunea,
In tariile ceresti.
Postul curateste mintea,
O educa si-o-ntareste,
Iar vederea dinlauntru,
Tot mai mult o adanceste!
Postu-n pace si-n iubire,
Este arma de temut,
Foc ce arde si renaste,
Scara, sabie si scut!”.