Icoana Galactotrofusa - Maica Domnului care Alapteaz

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Icoana numita "Galaktotrofusa" este o reprezentare a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, in care Pruncul se hraneste de la sanul Maicii Domnului. Aceasta icoana, foarte rara, si-a facut loc in evlavia poporului mai mult in Grecia, Serbia si Rusia. Icoanele Maicii Domnului sunt foarte variate in Rusia, unde Calendarul Bisericii mentioneaza 260 de icoane ale Fecioarei Maria, cunoscute pentru minuni si celebrate liturgic.

"Si cand zicea El acestea, o femeie din multime, ridicand glasul, I-a zis: Fericit este pantecele care Te-a purtat si fericiti sunt sanii pe care i-ai supt!" (Luca 11, 27) "Cum sa-ti deschid eu izvorul laptelui, Tie, o, Izvorule?! Cum sa Te hranesc eu pe Tine, Cel ce hranesti toate de la masa Ta? Cum sa ma apropii de scutecele Tale, care esti infasat in raze?", rosteste Maica Domnului intr-o rugaciune-imn la Nasterea 

Domnului scrisa de Sfantul Efrem Sirul.

 

Icoana cu Maica Domnului care alapteaza este praznuita de doua ori pe an: in data de 2 iulie si in data de 12 ianuarie. Multi inchinatori considera aceasta icoana a Maicii Domnului drept ajutatoare in dobandirea de prunci, mai ales in familiile care nu pot avea copii.

                          Icoana Galactotrofusa - scurt istoric al icoanei athonite

Primele reprezentari ale acesteia se pierd in negura vremii, unele dintre ele gasindu-se chiar si in catacombele romane. Un astfel de loc este "Catacomba Priscillei" , asezata in apropierea Romei. De asemenea, multe vechi manuscrise mai strecoara cate o miniatura cu o asemenea compozitie rara, originala sau bine cunoscuta.

Una dintre cele mai vechi astfel de reprezentari a Maicii Domnul se afla in Sfantul Munte Athos, in Tipiconul din Careia, in partea dreapta a iconostasului, acolo unde, de obicei, se aseaza icoana Mantuitorului Iisus Hristos. Aceasta icoana, aflata initial in Lavra Sfantul Sava cel Sfintit, de langa Ierusalim, a fost daruita mai apoi Manastirii Hilandar.



Sfantul Sava cel Sfintit, ctitorul acestei marete Lavre, a lasat un minunat testament, in ceea ce priveste toiagul sau de staret si icoana cu Maica Domnului care alapteaza. El a zis ca urmatorul calugar cu acest nume - Sava - care va ajunge sa se inchine in manastire, sa le mosteneasca.

In jurul secolului al XIII-lea, Arhiepiscopul Sava al Serbiei a vizitat Lavra de langa Ierusalim, fara a sti nimic despre testamentul Sfantului Sava, ori despre icoana. In momentul in care s-a inchinat la Moastele Sfantului Sava, toiagul acestuia i-a cazut la picioare. Facand cercetare fratii in legatura cu inchinatorul, au identificat in acesta pe cel caruia se adresase cu multi ani in urma staretul lor.

Arhiepiscopul a primit odoarele cu multa emotie. Icoana a dus-o imediat in Sfantul Munte Athos, in Manastirea Hilandar. Aceasta a fost asezata insa intr-un metoc al manastirii, inchinat chiar Sfantului Sava, in Careia. Un lucru unic poate in lumea ortodoxa este acela ca icoana se afla asezata in catapeteasma, in partea dreapta a usilor imparatesti, in locul in care, in toate celelalte biserici ortodoxe, se afla icoana Mantuitorului.



                         Icoana Galactotrofusa - Icoana Maicii Domnului cea care Alapteaza

De ce a aparut aceasta icoana? Ce a determinat pe zugrav sa o infatiseze astfel pe Maica Domnului cu Pruncul? Motivele si scopul acesteia nu sunt intocmai cunoscute, insa multe pareri au fost rostite in legatura cu aceasta. Cea mai importanta ramane insa una de ordin dogmatic, anume ca icoana infatiseaza natura deplin umana a Mantuitorului, fara a o trece cu vederea pe cea dumnezeiasca.

Aceste imagini apar foarte de timpuriu in arta crestina. Se regasesc la copti, in Manastirea lui Ieremia de la Sakkara si in bisericile si capelele din Bauit. In Egipt a fost infatisata pentru prima oara Maica Domnului alaptand Pruncul, sub influenta cultului lui Isis, care era inca foarte prezent la sfarsitul secolului al V-lea. Caracterul prea naturalist si prea uman a facut ca acest tip de icoane sa fie dat uitarii. Cu toate acestea, tema a fost reluata in secolul al XVI-lea si o regasim in Grecia si in Rusia. In Apus, in special pictura italiana, umanizand istoria mantuirii, a preluat tema Maicii Domnului alaptandu-si Pruncul, aceasta devenind una din temele preferate ale iconografiei mariale.



Trupul Maicii Domnului este si el indumnezeit, natura fireasca nu arata cum arata a noastra, este curata intru toate, este deplin fecioara, este deplin cuviincioasa. Elementul aparte al acestei icoana este si el unul cuviincios. "Sanul" la care a fost alaptat Mantuitorul este unul minunat, iar nu unul carnal, unul trupesc. Vedem cum sanul Maicii Domnului nu este in locul lui natural, ci intr-un loc aparte, aproape de umar. Aceasta nu este o eroare de pictare, ci un element esential.

Zugravul acestei icoane biruieste si el "randuiala firii", impreuna cu Maica Domnului, lucrand impreuna cu harul dumnezeiesc. Astfel, lucrarea divino-umana reuseste sa infatiseze altfel trupul Maicii Domnului, tocmai pentru a nu sminti cu nimic mintea incepatoare si slaba a omului.



Aceasta icoana merita sa fie luata in seama, cu toate ca ii lipseste un istoric mai clar, infatisand mai ales motivele aparitiei acesteia. Cu toate acestea, icoana se bucura de mare cinste acolo unde a fost pastrata de Traditia crestina. Chiar daca in evlavia poporului nostru icoana nu si-a gasit un loc bine determinat, aceasta nu trebuie trecuta cu vederea ca una necanonica. Icoana este rara, insa ramane canonica si nu atinge cu nimc dreapta credinta.

Teodor Danalache

CINSTIREA ICOANEI MAICII DOMNUL DIN IVIRON, NUMITĂ "PORTĂRIȚA"

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Icoana Maicii Domnului „Portărița” din Iviron este prăznuită pe 12 februarie, 31 martie, 26 septembrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron în Georgia), 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova, în anul 1648), și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos, și recuperarea acesteia de către Sfântul Gabriel).
Această icoană a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα).
Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca.
Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită ținându-L pe Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Hristos ține în mâna stângă un sul de hârtie ce simbolizează Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvintează.
Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Iviron este ferecată, cu excepția fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Fecioarei Maria. Le-au oferit Maicii Domnului aceia care au primit ceea ce au cerut de la Dânsa.
Din sinaxarul icoanei aflăm că a fost păstrată cu mare cinstire în casa unei văduve evlavioase din Niceea, ce avea un singur fiu. În timpul împăratului Teofil, iconoclaștii controlau casele creștinilor pentru a distruge icoanele. Unul dintre soldați a descoperit Icoana Maicii Domnului, și a lovit-o cu o suliță. Îndată a curs sânge din locul în care icoana a fost lovită.
Văduva, văzând minunea, și temându-se de distrugerea icoanei, a dat soldaților imperiali bani, implorându-i să nu se atingă de icoană până a doua zi, dimineața. Când soldații au plecat, femeia și fiul ei (care mai târziu a devenit călugăr athonit) au luat icoana și au mers la țărm așezând-o pe apă. În chip minunat, icoana Maicii Domnului s-a îndreptat, plutind deasupra apei. Sfânta icoană stând în poziție verticală deasupra apei, a plutit până la Muntele Athos.
Timp de câteva zile, călugării athoniți au văzut un stâlp de foc pe mare, ce ajungea până la cer. Această vedenie a continuat timp de câteva nopți. Apropiindu-se cu barca, monahii au constatat că stâlpul de foc izvora din icoana Maicii Domnului, iar când doreau să se apropie, icoana se depărta. Văzând acestea, călugării s-au întors la mănăstire, rugându-se Maicii Domnului ca să dăruiască acea icoană mănăstirii lor.
Maica Domnului s-a arătat în vis unui călugăr evlavios al Mănăstirii Iviron, Cuviosul Gavriil (12 iulie) zicându-i să meargă pe apă după icoana Sa. Mergând la țărm, Gavriil a pășit pe valurile mării ca pe uscat, învrednicindu-se să ia cu mâinile sale această icoană grea și de mari dimensiuni, și a așezat-o în biserica mănăstirii.
În ziua următoare, nu au mai găsit icoana Maicii Domnului în biserică, dar căutând-o, au văzut-o pe zidul mănăstirii, deasupra porții. Atunci au luat icoana și au dus-o în biserică, dar iarăși au găsit-o pe zidul de la poartă. Acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori, până când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i-a arătat Sfântului Gavriil voința Ei, zicând că nu dorește ca icoana să fie păzită de către monahi, ci mai degrabă Ea vrea să-i protejeze pe ei, nu doar în viața de acum, ci și în cea viitoare. După aceasta, icoana a fost așezată în paraclisul de la poarta mănăstirii, ajungând să fie numită icoana Maicii Domnului „Portărița”. Acest lucru apare și în Acatistul Maicii Domnului: Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile raiului!
Conform tradiției, Maica Domnului a promis Cuviosului Gavriil harul și mila lui Dumnezeu față de călugări atâta vreme cât icoana va rămâne în mănăstire. Se crede, de asemenea, că dispariția Icoanei Maicii Domnului „Portărița” din Muntele Athos ar fi un semn al sfârșitului lumii.
RUGĂCIUNE ÎNAINTEA ICOANEI MAICII DOMNULUI PORTĂRIȚA
O, PREASFÂNTĂ NĂSCĂTOARE de Dumnezeu, Împarateasa cerului și a pământului :
ascultă nevoile sufletelor noastre și privește cu milă spre noi cei care ne închinăm
înaintea sfintei tale icoane ,,PORTĂRIȚA". CĂCI , iată, înghițiți de păcatele noastre și zdrobiți de
furtuna ispitelor, privind la chipul Tău îți aducem smeritele noastre rugăciuni , ca
uneia ce cunoaște suspinele inimilor noastre.
Pentru că nu avem altă ajutătoare și
mijlocitoare și nici altă mângâiere afară de TINE, mântuiește-ne TU ceea ce EȘTI
mama a tuturor celor necăjiți și ÎMPOVĂTAȚI .
Din icoana ta, Născătoare de Dumnezeu Doamnă, neîncetat a curs mir
binecuvântat.
Tu ai mângâiat pe cei din exil credincioşi ȚIE şi ai luminat pe cei
necredincioşi cu lumina Fiului tău.
De aceea, Stâpână, cu lacrimi ne închinăm ȚIE:
milostiveşte-te spre noi la ceasul judecăţii, ca prin mila ta să nu fim pedepsiţi ca
unii ce au nesocotit-o, ci prin rugăciunile tale dă-ne har ca să aducem roade
duhovniceşti şi mântuieşte sufletele noastre.
AJUTĂ-NE , nouă , celor slabi; alină durerea noastră , povățuiește pe cei rătăciți de
la calea cea dreaptă , vindecă-i și mântuiește-i pe cei fără de nădejde, dă-ne să
petrecem timpul rămas din viață noastra în pace și liniște ; dăruiește-ne un sfârșit
creștinesc și la înfricoșătoarea judecată a Fiului TĂU să ne fii MILOSTIVĂ mijlocitoare, ca împreună cu toți cei plăcuți lui Dumnezeu, să ne învednicim a
cânta, a lăuda și a te slăvi pe Tine ceea ce EȘTI mare sprijinitoare a neamului
creștinesc. Amin.
O, PREASFÂNTĂ DOAMNĂ , ÎMPĂRĂTEASA cerului și a pământului , PREASFÂNTĂ
FECIOARĂ , NĂSCĂTOARE de DUMNEZEU , căzând acum înaintea sfintei tale icoane,,PORTĂRIȚA " cu
căință în inimă, înălțăm nevrednica noastră rugăciune ; pentru că deși suntem robi
netrebnici, vrednici de pedeapsă , nădăjduim să aflăm milă prin atotputernica TA
mijlocire înaintea Judecătorului .
Noi credem, o Doamnă , că Fiul TĂU, care nu
dorește moartea păcătoşilor , va asculta mijlocitoarea TA rugăminte , încredințați
fiind de minunatul semn al sfintei Tale ICOANE IZVORÂTOARE DE MIR prin care ai
revărsat cu îmbelșugare nenumărate vindecări asupra celor ce cu credință și cu
dragoste au căutat ajutorul Tău .
De aceea, lăcrimând strigăm ȚIE: milostivește-te
față de slăbanogirea noastră sufletească, iartă-ne necredința, risipește aroganța
mândriei noastre, înmoaie inimile noastre împietrite, ascultă suspinul celor
deznădăjduiți și întărește-mă să rămânem în curăție așteptând viitoarea răsplată .
Binevoiește , o Doamnă , ca Sfânta Biserică să rămână neclintită în adevăr și să
sporească în dragoste.
Ocrotește-ne de uneltirile demonilor, de credințele
deșarte ale ERETICILOR și unește toți creștinii risipiți , ca toți cei ce TE cinstesc în
dreapta credință pe pamânt, să se învrednicească în ceruri să slăvească neîncetat
Preacinstitul nume al Preasfintei Treimi și milostivul TĂU ajutor față de noi, în vecii
vecilor. AMIN.
PREASFÂNTĂ NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU , MILUIEŞTE-NE PE NOI !