Cuvântul agheasmă înseamnă apă sfinţită. În Biserică avem Sfințirea cea Mică și Sfințirea cea Mare a apei.
Particularități ale Sfințirii celei Mari a apei:
▪︎ se săvârșește numai în legătură cu Botezul Domnului (în Ajunul și în ziua Praznicului Botezului) și este o înnoire a Botezului nostru în apă și Duh;
▪︎ se săvârșește în afara bisericii pentru că Mântuitorul Iisus Hristos S-a botezat nu într-un spaţiu închis, ci în râul Iordan. De obicei, această slujbă se săvârșește lângă un râu curat sau un izvor sau în apropiere de biserică, unde sunt vase multe cu apă, pregătite cu multă grijă și cu multă evlavie, pentru momentul acesta sfânt.
▪︎ în rugăciunea Sfântului Sofronie al Ierusalimului care se citește la Sfințirea cea Mare a apei există „două invocări ale Duhului Sfânt și fiecare de trei ori” pentru că în Iordan a intrat nu numai umanitatea lui Hristos, ci și dumnezeirea Lui și, odată cu aceasta, S-a arătat Sfânta Treime.
Agheasma Mare sfinţește sufletele și trupurile noastre, dar și casele noastre, spaţiul în care ne desfășurăm activitatea și întreaga creație. Astăzi se sfinţește creaţia întreagă ca pregătire a ei pentru înnoire și transfigurare în cerul nou și pământul nou din Împărăţia cerurilor.
Agheasma Mare este binefăcătoare pentru trup şi pentru suflet, dacă o luăm cu credinţă tare. Ea ne aduce vindecare de boli sufletești și trupești, ne ajută pentru eliberarea de patimi și alungarea duhurilor celor rele.
Agheasma Mare se gustă pe nemâncate timp de opt zile, precum şi în fiecare zi a anului după ce vom posti, la vreme de trebuinţă. O luăm timp de opt zile după Praznicul Botezului (6-14 ianuarie) pentru că ea ne cheamă să căutăm viaţa și bucuria veșnică în iubirea Preasfintei Treimi (cifra 8 fiind simbolul învierii și al vieții veșnice).
Ne rugăm ca Agheasma Mare să fie, pentru cei ce vor fi stropiţi sau vor gusta din ea, „spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”!
