MAICA NOASTRĂ CEA IUBITĂ

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



de Preot Sorin Croitoru

Noi în cer avem o Mamă
Ce veghează ne'ncetat
Ca pe pruncii ce o cheamă
Să-i ajute imediat.

Maica noastră minunată,
Ce ne-am face fără ea?..
Numai ea ne dă îndată
Adăpost pe vreme rea!

Ea e darul cel mai mare
De la bunul Dumnezeu,
Grabnică ajutătoare
Celor ce-o cinstesc mereu.

Maica noastră cea iubită,
Cum să nu o preacinstim?..
Din necaz și din ispită
Doar cu ea ne izbăvim!

Ea ne știe taina vieții,
Cu grozavele-i furtuni,
Rugăciunea dimineții
Și-ale nopții rugăciuni.

Maica noastră grijulie
Ca și cloșca pentru pui
Știe orice bucurie
Și dorințele oricui!

Când o lăudăm cu patos,
După cum ne-a învățat
Îngerul trimis pe Athos
Chiar de marele-Împărat,

Ea ascultă fericită
Din palatul său ceresc,
Fiindcă vede că-i iubită
De poporul creștinesc!

O, Preasfântă Născătoare,
Cum să nu te fericim?..
Sub privirea-ți veghetoare
Viața noastră ne-o trăim!

Celor ce cu hărnicie
Ți se roagă pe pământ
Le oferi cu dărnicie
Sfântul Acoperământ.

Milostiva-ți mijlocire
Către Domnul pentru noi
Ne aduce izbăvire
Din păcate și nevoi.

Celor ce în inimi poartă
Pomenirea ta mereu,
Le veghezi a vieții soartă
Și îi izbăvești la greu.

Pe acei ce cu trezvie
Ți se roagă ne'ncetat
Îi adăpi cu apa vie
Din izvoru-ți nesecat.

Dumnezeu ne-a dat o Mamă,
Când pe Cruce suferea..
Fericit acel ce-o cheamă
Și se roagă mult la ea!

Slavă Ție, Doamne Sfinte,
Că nu ne-ai lăsat orfani:
Ni L-ai dat pe-al Tău Părinte
Acum două mii de ani

Și Măicuței Tale Sfinte
Tu ai vrut copii să-i fim,
Doamne, nu avem cuvinte,
Nici nu știm să-Ți mulțumim!

ARĂTAREA MAICII DOMNULUI UNUI SĂRAC – ”DE CE PLÂNGI, OMULE ?”

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Într-o zi, a trecut pe la mănăstire un sărac, care era foarte flămând. S-a apropiat de portar și l-a rugat să-i dea o bucată de pâine, însă portarul l-a alungat fără milă, zicându-i: „Dacă vrei pâine, să aduci bani și îți voi da”. Neîndrăznind să mai zică vreun cuvânt, săracul a pornit pe cărarea ce ducea spre Kareia. Mergând puțin mai sus de mănăstire, fiind flămând și obosit, s-a așezat pe o piatră la umbra unui copac. Izbucnind în lacrimi, a zis:
– Maica Domnului, tu vezi că îmi este foame și nu mai pot. Dă-mi, te rog, o bucată de pâine!
Stând el așa și plângând, vede o femeie apropiindu-se de el și zicându-i:
–" De ce plângi, omule" ?
Nu mai pot de foame și am fost la portarul mănăstirii să-i cer pâine, dar el m-a alungat, spunând să-i aduc bani, a zis săracul, continuând să plângă.
Atunci femeia, dându-i un ban de aur, i-a zis:
– Nu mai fi necăjit, omule! ține banul acesta și-l dă portarului, ca să-ți dea pâine. Și să-i mai spui că, dacă vor mai continua așa, le voi lua belșugul din mănăstire.
Săracul a mulțumit femeii și, plin de bucurie, s-a dus la portar, zicându-i:
– Dă-mi o bucată de pâine și îți voi da banul acesta.
Luând portarul banul, a văzut că este din aur și, minunându-se, l-a întrebat unde l-a găsit. Atunci săracul i-a povestit cum i l-a dat o femeie. Ascultând cu atenție cele spuse de sărac, a înțeles că s-a întâmplat un lucru minunat, deoarece în Sfântul Munte nu intră femei. L-a luat pe sărac și au mers la stareț, spunându-i de cele întâmplate. Atunci au înțeles că a fost Maica Domnului, ocrotitoarea celor necăjiți. Mergând la icoana Maicii Domnului, au văzut că lipsea un galben din salba ei, fiind chiar banul adus de sărac. Privind la icoana Maicii Domnului și închinându-se cu evlavie, săracul a recunoscut în icoană pe femeia care i s-a arătat.
Mustrând pe portar pentru nemilostivirea lui și dându-i canon, starețul a hotărât ca, de atunci, să se pună la poarta mănăstirii un cufăr, în care să fie pusă zilnic pâine pentru cei săraci. Acest obicei se păstrează până în ziua de astăzi.

[ Muntele Athos - Din minunile Maicii Domnului. ]