Mulțumesc

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Doamne vreau să-Ți mulțumesc
Că-mi trimiți mereu lumină,
Eu sunt un om păcătos
Și adesea cad în tină!

Nu-ndrăznesc a privi cerul
Cu sfioasa-mi bucurie,
Când Te simt că vii în taină
Chiar la Sfânta Liturghie!

Nu cutez să ridic fruntea,
Dar simt flacăra ce arde
Și iubirea nesfârșită
Curge-n trupul meu de carne!

Nu știu Doamne să mă rog,
Că mă strâng atâtea sfori
Dar pe scara nevăzută,
Tu la mine te cobori!

Sunt un om plin de păcate
Și mă vezi dintre atâți,
Când mă pierd de lângă turmă,
Tu mă-ntorci și mă ajuți!

Dă-mi te rog mereu căință
Și -un șuvoi de lacrimi calde
Să îți spăl piciorul sfânt,
Să-l ating? Simt că mă arde!

Părul meu să steargă urma
Ce-i mânjită de păcat
Să aud precum tâlharul,
Azi de toate te-am IERTAT!

foto sursa internet

Camelia Cristea

Postul

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Postul  este lăsat ca o arenă în care trebuie să ne luptăm cu fiarele din noi,  cu spinii din noi, cu răutatea din noi - şi e foarte greu să te biruieşti pe tine însuţi. Şi  într-o asemenea călătorie lăuntrică, ne este absolut de trebuinţă o  faptă bună care, dacă o împlinim, este egală cu eliberarea noastră lăuntrică: adică să ne iertăm unii pe alţii. Pentru că în această  călătorie spre înviere, avem noi înşine nevoie de multă iertare de la  Dumnezeu. Şi dacă nu iertăm, nici nouă 

nu ni se iartă şi vai de sufletul  nostru! Ne merg toate împotrivă, chiar dacă ni se pare că mergem pe  drumul cel bun; vai de sufletul nostru, dacă nu ne iartă şi pe noi  Dumnezeu! Când ştii că şeful tău e supărat pe tine şi urmează să te sancţioneze, te temi şi cauţi să faci tot ce poţi, ca să te ierte şi să  te pui bine cu el. Este condiţia pe care acest mare Stăpân o pune  pentru  fiecare dintre noi: „iertaţi şi vi se iartă“; „nu iertaţi, nu vi se  iartă“.Aceasta este problema iertării - foarte grea de multe ori, dar  şi foarte luminoasă, pentru că ea ne ajută la sporul cel duhovnicesc şi  „ne pune bine“ cu acest mare şi bun Stăpân al universului întreg. Ierţi? -  ţi se iartă! Orice  trudă pentru luminare şi mântuire presupune această condiţie a păcii interioare. Căci asta înseamnă iertarea: pacea ta.

Şi nici nu se poate  face rugăciune cu ciudă. Când te chinuie gândul că celălalt ţi-a făcut  rău, n-ai linişte în suflet şi nu te poţi ruga. Praful acesta care  ustură şi doare, ştergeţi-l de pe suflet şi aruncaţi-l la câini...  iertaţi, fraţilor, ca să puteţi veni aici la rugăciune cu inima deschisă  şi să vă întoarceţi acasă cu pace în suflet. Şi nu aşteptaţi să vă ceară celălalt iertare. Nu, începeţi prin a cere dumneavoastră iertare,  pentru că este imposibil ca, oricât ar fi şi celălalt de vinovat, să nu  aveţi şi dumneavoastră o vină cât de mică..... e imposibil...

                                                                                               Preot Ioan