DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
(versuri : Eliana Popa)
În cămara mea de taină, când adorm in leagăn pruncii
Mă întorc prin timp cu Tine și pășesc pe drumul Crucii
Văd pe Pilat in Pretoriu stând pe locul zis Gabatta
Si-naintea lui pe Domnul asteptându-si judecata !
Doamne, câtă suferintă! Doar batjocură și ură
Așa cum au spus prooroci și citit-am in Scriptură !
Te lovesc cu ură multă, peste spinii din coroană
Care mușcă mai cu sete din a frunții Tale rană !
,, - Iată Împăratul vostru" striga Pilat către hoardă
,, - Răstigneste-L ! Al Lui sânge peste noi și fii să cadă"
Slobozindu-l pe Baraba, spre-a le împlini dorinta
Pilat a privit spre Domnul și a hotărât sentința
Ca ducându-si singur Crucea, sus pe Dealul Căpățânii
Răstignit să-i fie trupul, de ostași în văzul lumii !
Nu s-a tulburat cu duhul, doar cu milă îi privea
Când i-au pus pe umeri Crucea, crucea lumii, crucea mea !
Greu apasă și îl frânge, nu doar lemnul Crucii grele
Cât păcatul omenirii care zace-n boli și rele!
Iar văzduhul clocoteste de căldură arzătoare
Trupul Său e plin de răni îmbibate cu sudoare !
Istovit de mers și sete, greu mai face câțiva pași
Ridicat cu pumni și bice de iudei și de ostași
Prăbușit sub lemnul Crucii, nu mai poate duce greul,
Si o saltă pe-ai săi umeri, numai Simon Cirineul !
Fericit ești tu Simone, om simplu și păcătos
Că ai ridicat pe umeri Crucea Domnului Hristos ,
Ai gustat și tu un strop din paharul Lui amar
Si-ai pășit cu El alaturi, purtând Crucea spre Calvar !
Din mulțimea hulitoare ce cu chinul Lui se-mbată
Se desprinde o copilă c-o maramă-n păr legată
O desface și-o înmoaie într-un strop de apă rece
Și cu multă gingășie,peste fața Lui o trece !
I-a șters fruntea de sudoare și de sânge închegat
Și Hristos ca-ntr-o icoană pe maramă s-a pictat
Răsplătindu-i bunătatea și aici si-n vesnicie
Și în cer și-n Evanghelii, despre fapta-i se va scrie !
E silit de bici și pietre ca să meargă mai departe
Suie drumul spre Calvar, dar să meargă nu mai poate
Se cutremura zidirea și stihia se-nfioară
Când Iisus sub greul Crucii a căzut a treia oară !
Îl târăsc legat cu funii, Îl silesc să se ridice
Ajutat din nou de Simon și lovit din nou de bice
A ajuns sus pe Golgota...însoțit de jalea Mumii
Ca să bea paharul morții pentru mântuirea lumii!
Doamne, oare e in lume, o durere așa de grea
Când ajuns pe dealul morții, biciul încă Te lovea ?
Pus pe stâlpul infamiei și legat lângă tâlhar
Mai lovesc cu sete Trupu-Ti înainte de calvar !
Maica Sa înlăcrimată lângă grupul de femei
Simte sabia durerii mai adânc în trupul ei
Când Hristos întins pe Cruce ca un miel spre-njunghiere,
A primit în loc de apă, smirnă și oțet și fiere !
Și-a văzut prin timp iar ieslea unde magii au venit
Aducând alese daruri, tocmai de la răsărit!
Azi nici vântul nu aduce adieri ca să-i mângâie
Trupul răstignit pe Cruce și străpuns de patru cuie !
Nici un nor nu vrea să-si verse, picăturile de ploaie
Ca să-i spele Sfântul Sânge care picură șiroaie !
Chiar și îngerii din ceruri nu mai vor să se coboare
Cum au coborât în iesle cu cântări înălțătoare !
Neputând să mai privească către Omu-n agonie
Îngerii trimit din ceruri întuneric și stihie
Se cutremură pământul când în ceasul cel din urmă
Glasul Fiului răzbate ca un tunet in furtună:
,, -Tată-n mâna Ta-mi pun duhul" ....Moare Omul-Dumnezeu
Să ridice spre-nviere și tărâna care-s eu
Să zdrobească boldul mortii,să ne poarte spre Lumină
Să-l așeze iar pe-Adam in a Raiului grădină !
Mulțumesc, Mărite Doamne, că m-ai dus pe drumul Crucii
N-ai cătat că-s păcătoasă și n-am sufletul ca pruncii
Ca văzându-Ti pătimirea pentru lumea asta rea
Să-nteleg cât de ușoară este Doamne, crucea mea !
Si vă spun și vouă astăzi să priviți către Calvar
La Măicuta Sa cea sfântă care plânge cu amar
Să vedeți cum lemnul Crucii e de sânge înroșit
Și Hristos e și mai singur, sus pe Cruce răstignit !
(poezia face parte din volumul de poezii ,, Cu Hristos pe drumul Crucii)
(versuri : Eliana Popa)
În cămara mea de taină, când adorm in leagăn pruncii
Mă întorc prin timp cu Tine și pășesc pe drumul Crucii
Văd pe Pilat in Pretoriu stând pe locul zis Gabatta
Si-naintea lui pe Domnul asteptându-si judecata !
Doamne, câtă suferintă! Doar batjocură și ură
Așa cum au spus prooroci și citit-am in Scriptură !
Te lovesc cu ură multă, peste spinii din coroană
Care mușcă mai cu sete din a frunții Tale rană !
,, - Iată Împăratul vostru" striga Pilat către hoardă
,, - Răstigneste-L ! Al Lui sânge peste noi și fii să cadă"
Slobozindu-l pe Baraba, spre-a le împlini dorinta
Pilat a privit spre Domnul și a hotărât sentința
Ca ducându-si singur Crucea, sus pe Dealul Căpățânii
Răstignit să-i fie trupul, de ostași în văzul lumii !
Nu s-a tulburat cu duhul, doar cu milă îi privea
Când i-au pus pe umeri Crucea, crucea lumii, crucea mea !
Greu apasă și îl frânge, nu doar lemnul Crucii grele
Cât păcatul omenirii care zace-n boli și rele!
Iar văzduhul clocoteste de căldură arzătoare
Trupul Său e plin de răni îmbibate cu sudoare !
Istovit de mers și sete, greu mai face câțiva pași
Ridicat cu pumni și bice de iudei și de ostași
Prăbușit sub lemnul Crucii, nu mai poate duce greul,
Si o saltă pe-ai săi umeri, numai Simon Cirineul !
Fericit ești tu Simone, om simplu și păcătos
Că ai ridicat pe umeri Crucea Domnului Hristos ,
Ai gustat și tu un strop din paharul Lui amar
Si-ai pășit cu El alaturi, purtând Crucea spre Calvar !
Din mulțimea hulitoare ce cu chinul Lui se-mbată
Se desprinde o copilă c-o maramă-n păr legată
O desface și-o înmoaie într-un strop de apă rece
Și cu multă gingășie,peste fața Lui o trece !
I-a șters fruntea de sudoare și de sânge închegat
Și Hristos ca-ntr-o icoană pe maramă s-a pictat
Răsplătindu-i bunătatea și aici si-n vesnicie
Și în cer și-n Evanghelii, despre fapta-i se va scrie !
E silit de bici și pietre ca să meargă mai departe
Suie drumul spre Calvar, dar să meargă nu mai poate
Se cutremura zidirea și stihia se-nfioară
Când Iisus sub greul Crucii a căzut a treia oară !
Îl târăsc legat cu funii, Îl silesc să se ridice
Ajutat din nou de Simon și lovit din nou de bice
A ajuns sus pe Golgota...însoțit de jalea Mumii
Ca să bea paharul morții pentru mântuirea lumii!
Doamne, oare e in lume, o durere așa de grea
Când ajuns pe dealul morții, biciul încă Te lovea ?
Pus pe stâlpul infamiei și legat lângă tâlhar
Mai lovesc cu sete Trupu-Ti înainte de calvar !
Maica Sa înlăcrimată lângă grupul de femei
Simte sabia durerii mai adânc în trupul ei
Când Hristos întins pe Cruce ca un miel spre-njunghiere,
A primit în loc de apă, smirnă și oțet și fiere !
Și-a văzut prin timp iar ieslea unde magii au venit
Aducând alese daruri, tocmai de la răsărit!
Azi nici vântul nu aduce adieri ca să-i mângâie
Trupul răstignit pe Cruce și străpuns de patru cuie !
Nici un nor nu vrea să-si verse, picăturile de ploaie
Ca să-i spele Sfântul Sânge care picură șiroaie !
Chiar și îngerii din ceruri nu mai vor să se coboare
Cum au coborât în iesle cu cântări înălțătoare !
Neputând să mai privească către Omu-n agonie
Îngerii trimit din ceruri întuneric și stihie
Se cutremură pământul când în ceasul cel din urmă
Glasul Fiului răzbate ca un tunet in furtună:
,, -Tată-n mâna Ta-mi pun duhul" ....Moare Omul-Dumnezeu
Să ridice spre-nviere și tărâna care-s eu
Să zdrobească boldul mortii,să ne poarte spre Lumină
Să-l așeze iar pe-Adam in a Raiului grădină !
Mulțumesc, Mărite Doamne, că m-ai dus pe drumul Crucii
N-ai cătat că-s păcătoasă și n-am sufletul ca pruncii
Ca văzându-Ti pătimirea pentru lumea asta rea
Să-nteleg cât de ușoară este Doamne, crucea mea !
Si vă spun și vouă astăzi să priviți către Calvar
La Măicuta Sa cea sfântă care plânge cu amar
Să vedeți cum lemnul Crucii e de sânge înroșit
Și Hristos e și mai singur, sus pe Cruce răstignit !
(poezia face parte din volumul de poezii ,, Cu Hristos pe drumul Crucii)
