EU L-AM RĂSTIGNIT!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

Că Domnul a murit pe Cruce,
E vina noastră-a tuturor;
Degeaba acuzăm cu ură
Greșeala sfântului popor!

Eu știu că-i dureros să spunem,
Dar Domnul n-ar fi coborât
Din cerurile sfintei slave,
De noi n-am fi trăit urât..

Păcatul meu și-al tău, creștine,
Din Rai, în iesle L-au adus;
Păcatul meu și-al tău, creștine,
L-au țintuit pe Cruce, sus!

Nu L-au rănit pe Domnul nostru
Împunsăturile de cui
Cum L-a rănit și-L mai rănește
Păcatul meu și al oricui..

Ne întristăm, văzându-I fața
Lovită rău, scuipată mult?..
Să zică tare tot creștinul:
"Și eu Îl scuip când nu-L ascult"!

Când L-au legat de stâlp, în curte,
Și-atât de rău L-au biciuit?..
Cu biciul nepăsării noastre
Noi.. mult mai rău L-am chinuit!

I-au dat o trestie în mână
Și mantie, râzând de El?..
Râzând de sărbători și posturi,
Nu am făcut cumva la fel?..

Iar spinii din a Sa coroană,
Înfipți în creștetul cel sfânt?..
Sunt gândurile cele rele
Și hulele de pe pământ!

Cu răutatea noastră mare
Și noi în coastă L-am împuns,
Da,.. fără nici o îndoială,
Păcatul nostru L-a străpuns!

Eu nu știu de aveți curajul
Să recunoașteți ce-ați greșit..
Privindu-I Crucea pe Golgota,
Afirm că EU L-AM RĂSTIGNIT!

Suspinul îmi ridică pieptul
Și-L rog pe Domnul nostru iar:
"Să nu Îți fie Pătimirea,
Nici moartea, Doamne, în zadar"!
amin

SPUNE-MI, CE RĂSPUNS VEI DA LUI DUMNEZEU TU CARE ÎMBRACI ZIDURILE SI NU PE OAMENI?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

        Spune-mi, ce răspuns vei da lui Dumnezeu tu care îmbraci zidurile si nu pe oameni? Tu, care împodobesti un animal si treci cu vederea zdrentele pe care le poartă semenul tău? Tu, căruia i se strică mâncărurile si nu dai celor care flămânzesc? Vezi aceste ziduri care se dărâmă odată cu trecerea vremii si ale căror ruine răsar în cetate precum stâncile ies la suprafata apei? Când se construiau, bogatii se interesau de ziduri si-i treceau cu vederea pe săraci. Unde s-a dus măretia lor? Unde s-a dus si cel care se mândrea pentru această măretie? Vezi cum se dărâmă si se pierd ca palatele pe care copiii le construiesc pe nisip ca să se joace? Iar cel mort plânge în iad pentru viata pe care a risipit-o în lucruri desarte. Să ai suflet mare! Zidirile, si mici si mari, fac aceeasi treabă.
      Când intru în casa unui om cu gusturi rele si parvenit si o văd înăbusită de podoabe, stiu că acest om nu are nimic mai pretios decât cele care se văd si că împodobeste cele neînsuflesite, în timp ce sufletul său si-l lasă neîmpodobit. Spune-mi, la ce nevoie slujesc paturile sau mesele luxoase, fotoliile si trăsurile, astfel încât să nu treacă banii la cei săraci, care cu miile se roagă la usi cu glasuri jalnice? Iar tu nu vrei să dai, pentru că spui că nu ai pentru toti acestia. si în timp ce buzele tale se jură, mâinile tale te trădează. Pentru că mâna ta te dezminte, strigând fără să vorbească, asa cum străluceste asupra ta piatra pretioasă de la inel. Câci poate izbăvi din datorii un inel de-al tău? Câte case care se pierd nu s-ar pune pe picioare? Un dulap de-al tău poate îmbrăca o întreagă cetate care tremură de frig. Iar tu îl alungi pe sărac neajutorat, fără să te temi de Dumnezeu Care te va judeca. Nu ai compătimit, nici tu nu vei fi compătimit. Nu ai deschis usa, te vor alunga si pe tine din Împărătie. Nu ai dat pâine, nu vei primi viata vesnică.

                                                                                                               Sfântul Vasilie cel Mare