DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
Şi ele, neavând păstor, s-au risipit
Moto: Dacă ne mărturisim păcatele noastre, El este credincios
şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de
toată nedreptatea (Ioan 1:9).
CUVÂNT ÎNAINTE
Părintele Cleopa, un mare duhovnic şi canonist al secolului
XX, a întocmit încă din anii tinereţii, cu binecuvântarea Patriarhului
Justinian, mai multe îndreptare de spovedanie, atât pentru credincioşi
şi monahi, cât şi pentru preoţii de mir şi ierarhi, din care unele deja
s-au tipărit. Întrucât Preacuvioşia sa a plecat de curând la Domnul şi
nu a reuşit să-şi vadă publicate toate îndreptarele de spovedanie
amintite mai sus, iată dăm la tipar, pentru început, spovedania
preoţilor de mir, fiind solicitată de slujitorii Bisericii lui Hristos. În
continuarea acestui îndreptar pentru preoţi s-a adăugat şi un mic
„îndreptar” de spovedanie pentru soţiile preoţilor de mir, care le
poate fi de ajutor în viaţa duhovnicească, întrucât şi ele sunt persoane
sfinţite prin soţii lor, slujitori ai sfintelor altare. Un asemenea
îndreptar de spovedanie pentru soţiile preoţilor a avut în vedere
însuşi Părintele Cleopa, dar abia acum s-a putut realiza. Sperăm că
aceste îndreptare vor fi de un real folos sufletesc pentru sfinţiţii
preoţi de la sate şi de la oraşe. De aceea, rugăm pe Domnul nostru
Iisus Hristos, să binecuvinteze această călăuză duhovnicească pentru
slujitorii Sfintelor Altare, ca să le fie un bun îndrumător în marea
misiune apostolică pe care o săvârşesc în sânul Sfintei Biserici
Ortodoxe. (Arhimandrit Ioanichie Bălan - Sfintele Paşti – 1999).
1. Am uitat să binecuvântez amestecările Sfintelor la
Sfânta Proscomidie.
2. Am pus prea mult sau prea puţin din Sfânta
căldură în Sfintele Taine, greşind prin aceasta greu,
că ori au rămas Sfintele Taine reci, ori a schimbat
apa firea vinului.
3. Am împărtăşit pe credincioşi sau pe monahi cu
miride (părticele) în loc de însuşi Trupul lui Hristos,
şi în acest fel am pus zidirea în locul ziditorului.
4. N-am cercetat la mărturisire păcatele celor ce se
mărturisesc, cu cele 7 fericiri, după cum arată
învăţăturile către duhovnici.
5. M-am lenevit a mărturisi sau a da sfat bun celor
ce mi-au cerut.
6. Am dezlegat pe cei ce Dumnezeu prin Sfintele
Canoane nu dezleagă şi am legat pe cei ce Dumnezeu
prin Sfintele Canoane nu leagă.
7. Am vorbit de rău şi am judecat cu mintea pe
arhiereu şi pe cei mari.
8. Am dezlegat pe cei legaţi de alţi duhovnici când
aceştia erau încă în viaţă.
9. Am descoperit secretul spovedaniei către alţi
duhovnici.
10. Am dat bani sau alte daruri arhiereului şi m-a
hirotonit.
11. Am recomandat la hirotonie pe cei nevrednici ţi
opriţi de Sfintele Canoane.
12. N-am împărtăşit pe cei ce erau în pericol de
moarte.
13. Am primit în Sfântul Altar şi alte daruri afară de
prescuri şi de vin.
14. Când am tăiat Sfântul Agneţ au sărit firimituri pe
jos şi n-am făcut cuvenitul canon de 200 de metanii
pentru aceasta.
15. Am făcut panahida cu dezlegări în zilele
praznicelor împărăteşti precum şi în cele 5 zile ale
săptămânii I-a din Postul Mare.
16. Am îngăduit a sluji Sfânta Liturghie fără a-mi
citi sau a asculta cele 7 Laude.
17. Am pus preţ şi am cerut bani pentru diferite
slujbe de care au avut nevoie credincioşii.
18. Am cădit cu cădelniţa fără foc.
19. Am cădit Biserica cu răşină în loc de tămâie şi
smirnă.
20. Am slujit cu prescuri prea vechi sau mucede şi
înăcrite, sau care au fost de făină amestecată, nu de
grâu curat.
21. Am slujit cu vin cumpărat de prin târg, nefiind
sigur că este curat.
22. Am slujit cu vin oţetit sau nefiind struguri de
viţă.
23. Am zis ecteniile prea des sau prea rar, prea tare
sau prea încet, din lenevire şi din nesimţire, din care
cauză am păgubit mult pe ascultători.
24. Am spovedit fără folos.
25. Am pomenit la Sfânta Liturghie pe cei sinucişi
sau am făcut alte pomeniri sau slujbe pentru ei.
26. Am scos părticele greşit din prescurile viilor
pentru morţi şi din prescura morţilor pentru vii.
27. Mi-au căzut firimituri de pe Sfântul Disc pe
felon sau chiar pe jos.
28. Am scăpat pe jos unele pocroveţe şi unele din
Sfintele Vase.
29. M-am lenevit să citesc la bolnavi şi să fac
aghiazmă la ziua întâi a fiecărei luni.
30. M-am lenevit să pun ecteniile de cerere
prevăzute de tipicul Sfintei Liturghii pentru vreme
de secetă sau de război, sau pentru bolnavi şi
călători ...
31. N-am pomenit cu evlavie pomelnicele ctitoriceşti
şi alte pomelnice de la diferiţi credincioşi la Sfânta
Proscomidie sau la Sfânta Liturghie.
32. Am pomenit pe cei vii la morţi intenţionat ca să
moară sau să li se întâmple ceva rău.
33. Nu m-am înfrânat la masa de seară, cân am avut
a sluji Sfânta Liturghie a doua zi.
34. Am avut gânduri de huilă şi de necredinţă
asupra Preacuratelor Taine ale lui Hristos.
35. N-am spălat gura şi dinţii cu apă curată mai
înainte de miezul nopţii când am avut a face Sfânta
Liturghie.
36. N-am făcut Sfânta Liturghie la vremea
cuvenită.
37. Am slujit cu Sfintele Vase oxidate, vechi sau
prea uzate, sau am pus pahar de sticlă în loc de
Sfântul Potir.
38. Am zis unele din sfintele rugăciuni pe de rost la
Sfânta Liturghie, fără carte, greşind prin aceasta
greu şi zicând altele în loc de cele adevărate.
39. Am slujit Sfânta Liturghie fără să fie aprinse 3
lumânări la Sfânta masă.
40. Am slujit ca preot, făcând în acelaşi timp şi
serviciul de paraclisier, adică servindu-mă singur,
care este şi aceasta o greşeală grea.
41. M-am mâniat şi m-am iuţit în timpul Sfintei
Liturghii.
42. N-am zis clar cuvintele de la sfinţirea
Preacuratelor Taine.
43. Am slujit Sfânta Liturghie şi nu m-am
împărtăşit cu Preacuratele Taine, greşind greu
prin aceasta şi dând pricină de sminteală.
44. N-am aşezat bine mustăţile când m-am
împărtăşit cu Sfintele Taine şi s-au udat cu cinstitul
Sânge, greşind şi în acest fel.
45. Am primit din neatenţie Preacuratul Trup în
palma stângă, nu în cea dreaptă.
46. N-am spălat buretele când s-a înnegrit sau era
plin de praf.
47. M-am lenevit să săvâşesc Sfânta Liturghie în
Duminici, în sărbători şi în zilele de rând.
48. M-am lenevit să săvârşesc Sfintele slujbe din
cursul săptămânii când mi-a venit rândul.
49. N-am citit mulţumirile după Sfânta
Împărtăşanie cu dragoste şi cu recunoştinţă, ci am
pus pe altul să-mi citească, iar eu am ascultat fără
evlavie.
50. N-am păzit înfrânarea la masă după Sfânta
Împărtăşanie.
51. N-am învăţat pe diaconi şi paraclisieri cum să
facă slujba lor cu frică de Dumnezeu.
52. Am dat voie paraclisierilor, nefiind sfinţiţi de
arhiereu, să facă curăţenie la Sfântul Prestol sau să
se atingă de lucrurile sfinte de pe Sfânta Masă.
53. M-am lenevit să pregătesc Preacuratele Taine
de peste an pentru prunci şi pentru cei grav
bolnavi, ca şi pentru cei de pe patul morţii.
54. Am citit cuvintele dumnezeieştilor Evanghelii
cu greşeli, prin care am păgubit mult sufleteşte pe
ascultători, făcându-i să nu înţeleagă învăţătura
Domnului nostru Iisus Hristos.
55. Am spovedit, nefiind duhovnic, pe cei ce erau
în primejdie de moarte şi nu m-am spovedit la
episcop.
56. Am recomandat preoţi la hirotonie mai înainte
de a împlini vârsta de 30 de ani.
57. Am fost hirotesit duhovnic mai înainte de a
avea vârsta de 40 de ani, cum hotărăsc Sfintele
58. Ca preot sau duhovnic am silit pe cineva din cei
ce s-au smintit de mine, să vină la mine pentru
diferite slujbe sau să se spovedească, greşind şi prin
aceasta, după cum este scris: „Tot ce nu este din
credinţă, păcat este”.
59. Ca preot de mir sau ieromonaham făcut
biserică fără voia episcopului şi am slujit în ea.56
60. Am făcut aghiazmă, Sfântul Maslu sau am
mărturisit în parohia altui preot, fără voia lui sau a
episcopului locului.
61. Am botezat a doua oară, pe cei botezaţi în
numele Sfintei Treimi şi în trei afundări.
62. Am cununat a doua oară, fără binecuvântarea
episcopului, călcând canoanele Sfinţilor Părinţi.
63. Am mâncat şi am băut prin cârciumi ori în alte
locuri publice, nefiind mare nevoie, smintind multe
suflete evlavioase.
64. Am luat din Biserică lumânări, ceară sau
altceva, căzând prin aceasta în caterisire.
65. Ca preot şi duhovnic n-am ştiut pe de rost care
sunt cele 10 porunci, cele 7 Laude, cele 7 Taine ale
Sfintei Biserici, cele 12 articole ale Crezului şi cele
9 Porunci ale Sfintei Biserici. De asemenea, n-am
ştiut care sunt cele 3 virtuţi teologice, cele 7 păcate
de moarte şi ce deosebire este între păcatele uşoare
şi cele de moarte. Încă n-am ştiut care sunt păcatele
strigătoare la cer, păcatele împotriva Sfântului
Duh şi n-am ştiut în întregime dogmele Bisericii
Ortodoxe.
66. N-am cunoscut în ce fel greşeşte omul
împotriva celor 10 porunci şi a celor mai sus
arătate.
67. N-am ştiut la spovedanie a deosebi greutatea
păcatelor cu cele 7 pricini, adică: Cine a făcut
păcatul? Ce păcat s-a făcut? Pentru ce s-a făcut?
Cu ce mijloc a fost săvârşit? În ce vreme s-a făcut?
În ce loc? De câte ori s-a făcut?
68. N-am cunoscut Sfintele Canoane pe de rost şi
n-am ştiut să le folosesc spre vindecarea celor
bolnavi sufleteşte?
69. Am slujit Sfânta Liturghie, fiind oprit de
arhiereu.
70. M-am mâniat şi am blestemat sau am afurisit
pe cineva, fără voia arhiereului.
71. Am fost la judecată publică şi am jurat fiind
martor sau inculpat.
72. Am vorbit de rău pe patriarh, pe mitropoliţi,
pe episcopi, pe arhierei şi pe ceilalţi slujitori.
73. Am luat daruri sau bani de la cei ce le-am dat
Sfânta Împărtăşanie.
74. Ca preot de mir am luat femeie, fără a şti că
este sau nu fecioară şi aflând că nu este am
îndrăznit a săvârşi în continuare Sfânta
Liturghie.
75. Am ştiut că sunt oprit de Sfintele Canoane de a
sluji, şi cu toate acestea am primit preoţia sau
diaconia.
76. După hirotonie am spus la duhovnic unele
păcate care mă împiedicau de la hirotonie şi care
trebuia să le spun dinainte.
77. După ce am cunoscut puterea Sfintelor
Canoane, care mă opreau de la cele sfinte, am mai
îndrăznit a sluji Sfânta Liturghie.
78. Ca preot sau ca diacon am băut şi m-am
îmbătat cu vin şi alte băuturi alcoolice, am înjurat
de lucruri sfinte şi nu m-am oprit de la Sfânta
Liturghie, nici nu m-am spovedit la episcop ca sămi
dea canon de pocăinţă.
79. Am jurat strâmb la judecată publică, din care
pricină am pierdut preoţia şi apoi iarăşi am slujit
Sfânta Liturghie.
80. M-am sfătuit cu alţi preoţi a nu asculta de
episcop, fiind el ierarhul meu canonic.
81. Am sărutat mort în ziua când trebuia să fac
Sfânta Liturghie.
82. Am slujit Sfânta Liturghie având vrajbă
asupra cuiva, necerându-mi iertare.
83. Am slujit Sfânta Liturghie fără Sfântul
Antimis sau având unul vechi şi rupt.
84. Ca preot am fost vânător de fiare sau păsări şi,
stăruind în aceasta, nu am încetat a săvârşi Sfânta
Liturghie.
85. Ca preot am practicat unele descântece sau
farmece, ori am alergat în vreme de primejdie la
unii vrăjitori, şi din această pricină am pierdut
preoţia.
86. Ca preot sau diacon n-am pomenit la sfintele
slujbe numele episcopului locului, din ură şi
mândrie.
87. Nu m-am grăbit a merge repede unde a fost
nevoie de botez sau de împărtăşire grabnică, din
care cauză au murit nebotezaţi sau nemărturisiţi
oameni şi copii.
88. Am slujit cele sfinte împreună cu cei opriţi şi
caterisiţi de Sfântul Sinod.
89. Ca preot de mir, ştiind că preoteasa mea a
căzut în păcat cu altul, am mai trăit cu ea şi am
mai slujit Sfânta Liturghie ca un preacurvar.
90. Am binecuvântat nunta, săvârşită întru
fărădelege, adică din rude spirituale şi trupeşti,
făcându-mă părtaş la păcatele lor.
91. Am făcut baie în ziua în care trebuia să fac
Sfânta Liturghie sau după Sfânta Liturghie.
92. Ca preot de mir nu m-am păzit în curăţenie cu
soţia mea, mai înainte şi după Sfânta Liturghie,
timp de 3 zile.
93. Ca preot sau diacon am fost la nunţi cu lăutari
sau la jocuri de am jucat sau am privit la ele,
pierzând prin aceasta preoţia.
94. Am primit servicii lumeşti, afară de cele
bisericeşti, din care cauză n-am purtat grijă de
slujbele bisericeşti şi de credincioşi.
95. Am primit în biserică daruri de la schismatici
sau eretici.
96. Am botezat copii după ce am stat la masă.
97. Am scos părticele şi am pomenit copii pierduţi
sau am pomenit pomelnice la Sfânta Liturghie.
98. Am primit liturghii sau daruri de la cei ce
trăiesc necununaţi şi i-am pomenit la Sfânta
Liturghie.
99. Am primit liturghii de la cei ce trăiau în păcate
grele şi păcătuiesc la arătare.
100. Am vărsat Sfintele Taine pe jos sau pe Sfântul
Antimis, când făceam Sfânta Liturghie.
101. Am vomitat din beţie sau neînfrânare şi am
mâncat mâncăruri vătămătoare.
102. Am vărsat în aceeaşi zi, după ce am fost
împărtăşit cu Preacuratele Taine ale lui Hristos.
103. Am păcătuit slujind Sfânta Liturghie, nefiind
pregătit sufleteşte.
104. Am slujit Sfânta Liturghie când am căzut în
ispită, din cauza beţiei sau din altă pricină, de care
am fost vinovat.
105. Am slujit cu mândrie şi cu slavă deşartă şi am
predicat cu scopul de a fi lăudat de oameni şi nu
din râvnă de a aduce sufletele la Hristos.
106. Am slujit Sfânta Liturghie cu lenevie şi
nebăgare de seană, am făcut multe greşeli şi n-am
citit cu evlavie şi frică de Dumnezeu rugăciunile
dintre ecfonise la timpul lor.
107. N-am strâns bine Preacuratele Taine de pe
Sfântul Antimis şi au căzut părticele pe jos.99
108. N-am potrivit Sfintele cu frică de Dumnezeu,
am pus prea mult vin la potrivit, din care cauză mam
ameţit.
109. N-am curăţat bine Sfintele Vase şi Sfântul
Potir când am potrivit Sfintele.
110. Am lăsat Sfintele Vase neacoperite pe Sfânta
Masă şi au umblat şoarecii şi păienjenii peste ele.
111. Din grabă am uitat să consum Sfintele Taine
din Sfântul Potir după Sfânta Liturghie şi le-am
consumat a doua zi, săvârşind un mare păcat.
112. N-am fost cu mare atenţie când am dat
anaforă la credincioşi sau când am umblat cu ea în
Sfântul Altar, din care cauză mi-au căzut firimituri
pe jos.
113. Mi-am ales veşmintele cele mai bune şi cele
mai frumoase când am slujit, ca să plac oamenilor
şi să mă mândresc cu ele.
114. Nu m-am înfrânat de la mâncare, de la
băutură, de la somn, când am fost de săptămână la
Sfântul Altar.
115. Nu mi-am înfrânat ochii şi limba, smintindumă
de femei şi smintind pe alţii.
116. M-am lenevit să fac Sfântul Maslu şi
aghiasmă la credincioşi, din care cauză au rămas
neîndreptaţi şi nefolosiţi duhovniceşte.
117. N-am mărturisit cu destulă răbdare pe
credincioşi, ci i-am spovedit în grabă şi fără frică
de Dumnezeu.
118. Am fost neiscusit în dogmele credinţei şi în
118. Am fost neiscusit în dogmele credinţei şi în
Sfintele Canoane, din cauza leneviei şi a
neştiinţei.
119. Am îngreuiat unora canonul la mărturisire,
iar altora nu le-am dat canonul cuvenit, din uitare
şi neatenţie.
120. Am slujit Sfânta Liturghie cu veşminte prea
rupte şi vechi, făcând prin aceasta sminteală celor
ce mă vedeau.
121. Am luat Sfintele Taine ale lui Hristos cu mine,
când am călătorit, dar nu le-am purtat cu toată
atenţia şi cu frică de Dumnezeu; ba le-am dat de leau
purtat şi cei ce nu erau sfinţiţi de arhiereu.
122. Am dat Sfânta Împărtăşanie celor nevrednici
de ea, din neiscusinţă şi nebăgare de seamă,
necercetându-i îndeajuns la spovedanie.
123. M-am lenevit a alunga din inimă gândurile
spurcate, atât în timpul zilei, cât şi în timpul nopţii.
124. M-a biruit uneori patima desfrânării şi ca
preot am făcut onanie.
125. M-am certat cu unii preoţi, cu soţia, cu
credincioşii şi ţin multă vreme mânie.
126. Îmi pare rău şi mă scârbesc de binele altuia.
127. Mă mândresc cu hainele, cu părul şi cu chipul
meu.
128. Mă mândresc cu portul meu, pipăindu-mi
trupul şi faţa, şi uitându-mă adeseori în oglindă
129. Îmi place să poruncesc şi urăsc pe cei ce
poruncesc.
130. Îmi place să fiu băgat în seamă, iar dragoste
nu am.
131. Mă scârbesc asupra celor ce pot cânta, dar nu
merg la strană.
132. Sunt leneş şi nu am grijă de buna stare a
cărţilor, veşmintelor, a obiectelor bisericeşti,
lăsându-le neacoperite şi prăfuite.
133. Am dorit să fiu preot din tinereţe şi am
intervenit cu bani, prin oameni. Am făcut preot şi
pe fiul meu, urmărind mai ales scopuri pământeşti.
134. M-am făcut preot din mândrie, şi nu din
vocaţie, pentru Hristos.
135. M-am făcut preot pentru interesele materiale,
urmărind avere şi bani.
136. Am fost nevrednic primind darul preoţiei.
137. Am ascuns o parte din păcatele mele la
hirotonie, nespovedindu-mă curat.
138. Fiind păcătos, am slujit cele sfinte fără
mustrare de conştiinţă.
139. Am făcut păcate mari şi opritoare de preoţie
înainte de hirotonie.
140. Am greşit şi după hirotonie.
141. Nu mă mărturisesc în fiecare săptămână.
142. M-am mărturisit fără umilinţă.
143. M-am grăbit la mărturisire şi n-am cercetat
bine păcatele.
144. Am trecut peste canoane şi am împărtăşit cu
nevrednicie creştini certaţi, care se urăsc între ei şi
care se păzesc să nu aibă copii.
145. N-am fost pregătit pentru a da sfatul cel bun
celor ce se mărturisesc.
146. Am scos părticele şi am dat credincioşilor
acasă.
147. M-am lenevit a pune ectenii pentru cereri
trebuincioase.
148. Mi-au rămas pomelnicele ctitorilor şi alte
pomelnice nepomenite, la vii şi la morţi.
149. Am făcut slujbă prin parohii nefiind chemat
de preotul titular.
150. M-am lenevit a învăţa şi a şti toate poruncile
şi Tainele Sfintei Biserici.
151. Am fost la judecată ca martor şi am jurat.
152. Am primit darul preoţiei ca o funcţie, iar nu
ca o misiune dumnezeiască şi apostolică.
153. Am călcat secretul spovedaniei.
154. Am slujit ameţit de vin, am mâncat şi am băut
după miezul nopţii.
155. Ca preot, am vânat, am tăiat păsări şi
animale, făcând vărsare de sânge.
156. Am bătut pe cineva, îmbrâncindu-l afară din
biserică.
157. Am jucat cărţi, am mers la teatru şi
cinematograf şi am risipit mult timp privind la
televizor.
158. Am jucat la bal, la nunţi şi în alte ocazii,
făcând sminteală.
159. Îmi tund părul şi mustăţile ca să plac
oamenilor, iar nu lui Dumnezeu.
160. Murindu-mi preoteasa, am greşit cu alte
femei, făcând preacurvie şi nu mi-am spus păcatele
la episcop.
161. Fac sminteală cu privirea şi cu vorbirea.
162. Am uitat din grabă sau din rea voinţă să
pomenesc pe episcopul eparhial.
163. Din nepurtare de grijă mi-au murit unii copii
nebotezaţi şi nu am mărturisit păcatul la episcop.
164. Am slujit cu preoţi caterisiţi şi de altă religie,
pierzându-mi harul preoţiei.
165. Am cununat rudenii oprite de canoane.
166. Am greşit împreunându-mă înspre ziuă când
trebuia să slujesc, în post sau în sărbători.
167. Am slujit fiind beat, cu toate că avea cine să
mă înlocuiască.
168. M-am grăbit la anaforă şi am dat firimituri pe
jos.
169. Am slujit cu haine şi veşminte nespălate.
170. Am dormit în Sfântul Altar şi n-am auzit
pravila.
171. Am mâncat ceva şi a trebuit să ies din biserică
înainte de sfârşit.
172. Fac politică, mă ocup cu cele lumeşti şi
îndemn şi pe alţii la cele pământeşti.
173. Am lăsat slujba bisericii şi mi-am făcut
interesele personale.
174. Am dezlegat posturile, ba chiar şi eu am legat
în post.
175. Am mâncat carne în post şi fumez în faţa
oamenilor făcând sminteală.
176. Am vorbit glume de ruşine în faţa oamenilor
şi i-am smintit.
177. Îmi răsfăţ ochii, privind la femei cu patimă.
178. Am smintit pe cineva şi s-a îndepărtat de
Biserică.
179. Din cauză că nu mă îngrijesc de credincioşi,
am sectanţi în parohie.
180. Nu m-am îngrijit îndeajuns de fiii mei
duhovniceşti, pierzându-i sufleteşte, şi sunt prins în
mreaja rătăcirii lor.
181. Sunt formalist trupeşte şi nepăsător de
mântuirea mea şi a sufletelor încredinţate mie.
182. Mă îmbrac luxos, după modă, şi uit de cei
săraci şi bolnavi pe care-i păstoresc.
183. Am umblat prin sat şi oraş fără reverendă.
184. Mi-e ruşine a purta haina şi vrednicia
preoţească.
185. Mi-am pus în minte, pentru interese
personale, să ies din preoţie.
186. Din cauza fricii mă luptă gândul să ies din
preoţie.
187. M-am grăbit la Sfânta Liturghie şi n-am
predicat credincioşilor în sărbători.
188. Am smintit credincioşii cu lungimea predicii.
189. Am pus preţ fix pentru servicii în parohie.
190. M-am certat cu oamenii, amestecându-mă în
treburile lor.
191. Am luat parte la mesele cu lăutari, cântece
lumeşti, beţie, fumat şi altele care produc sminteală
şi pagubă mântuirii.
192. M-am compromis îngrijindu-mă mai mult de
cele pământeşti şi uitând de cele sufleteşti.
193. Mă ţin de înţelepciunea lumii şi sunt slab şi
rece în credinţă.
194. M-a îndemnat diavolul şi am slujit fără
pregătire Sfintele Taine.
195. Mi-e ruşine să împărtăşesc preoteasa şi copiii
mei.
196. Am greşit trupeşte peste fire.
197. Am greşit în zilele oprite şi în posturi.
198. Am greşit în ziua în care m-am împărtăşit.
199. N-am făcut activitate misionară în parohie
după puterea mea, din care pricină s-au înmulţit
sectanţii şi cu greu mai pot face faţă.
200. Am primit ajutoare de la sectanţi şi le-am dat
la credincioşi, săvârşind un păcat grav.
201. Am lăsat în părăsire biserica din nepurtare de
grijă.
202. Am lăsat biserica nereparată, fără icoane,
fără veşminte.
203. Am lăsat vitele să calce peste morminte şi nam
avut grijă să fac curăţenie în biserică şi în
cimitir.
204. Am luat din banii strânşi pentru reparaţia
bisericii , de la credincioşi şi din pangar.
205. Am luat din cutia milei şi n-am împărţit nimic
la săraci.
206. Am oprit leafa slujitorilor şi am plătit mai
puţin.
207. Am înşelat, vânzând mai scump şi cumpărând
mai ieftin.
208. Am luat dobândă la banii împrumutaţi.
209. M-am lăcomit şi n-am făcut parte dreaptă
cântăreţilor de la strană.
210. M-am certat cu dascălii, i-am nedreptăţit şi iam
îndepărtat de la biserică.
211. Am ţinut mânie, m-am sfădit şi n-am iertat pe
cei ce-mi greşesc.
212. M-am certat în casă şi bănuiesc preoteasa pe
nedrept.
213. M-am păzit să nu fac copii.
214. Ca preot n-am dat sfat şi canon să opresc
avorturile.
215. Din nepăsarea mea s-au făcut multe avorturi
în parohie, pentru care mă căiesc.
216. Putând ajuta, n-am miluit pe cei săraci.
217. Am fost dator să opresc păcatul furatului,
beţiei, înjuratului şi altele şi nu le-am oprit.
218. Am fost dator să îndemn la ţinerea posturilor
şi n-am îndemnat.
219. Am fost dator să mă rog pentru popor şi nu
m-am rugat.
220. Am fost dator să-i pomenesc pe cei morţi şi nu
i-am pomenit.
221. Am fost dator să îngrop gratis pe cei săraci şi
nu i-am îngropat.
222. Am fost dator să îngrijesc pe cei bolnavi şi nam
îngrijit, nici n-am trimis credincioşi să-i ajute.
223. Am fost dator să mă fac pildă de fapte bune şi
nu m-am făcut.
224. Am fost dator să păstoresc turma la păşunea
mântuirii şi n-am păstorit-o.
*
Deci din mâinile tale, părinte, se vor cere acele
suflete pe care le păstoreşti pe calea mântuirii.
*
„Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Vai de păstorii lui
Israil, care s-au păstorit pe ei înşişi! Păstorii nu trebuia ei
oare să păstorească turma?
Dar voi aţi mâncat grăsimea şi cu lâna v-aţi îmbrăcat;
oile cele grase le-aţi junghiat, iar turma n-aţi păscut-o; pe
cele slabe nu le-aţi întărit, oaia bolnavă n-aţi lecuit-o şi pe
cea rănită n-aţi legat-o; pe cea rătăcită n-aţi întors-o şi pe
cea pierdută n-aţi căutat-o, ci le-aţi stăpânit cu asprime şi
cruzime.
Şi ele, neavând păstor, s-au risipit
şi, risipindu-se, au ajuns mâncarea
tuturor fiarelor câmpului. De aceea
rătăcesc oile Mele prin toţi munţii şi pe
tot dealul înalt; împrăştiatu-s-au oile
Mele peste toată faţa pământului şi
nimeni nu le caută.
De aceea ascultaţi, păstori,
cuvântul Domnului: Precum este
adevărat că 67 25 110 reu sunt viu, zice Domnul
Dumnezeu, tot aşa este de adevărat că Eu voi face dreptate;
pentru că oile Mele au fost lăsate pradă şi fără păstor, oile
Mele au ajuns mâncarea tuturor fiarelor câmpului, iar
păstorii Mei n-au purtat grijă de oile Mele, ci păstorii s-au
păscut pe ei înşişi şi oile Mele nu le-au păscut.
De aceea ascultaţi, păstori, cuvântul Domnului.
Aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată Eu vin la păstori; le
voi cere înapoi oile Mele din mâna lor şi îi voi împiedica să
nu mai pască oile Mele şi nu se vor mai paşte păstorii pe ei
înşişi şi voi smulge oile Mele din gura lor şi ele nu vor mai
fi pentru ei o pradă de sfâşiat. Căci aşa zice Domnul
Dumnezeu: Iată Eu Însumi voi purta grjiă de oile Mele şi le
voi cerceta...” (Iezechiel 34: 1-11).
*
„Petre (preotule), mă iubeşti tu oare? Paşte oile
Mele!” (Ioan 21, 15-17).
SPOVEDANIA PREZBITERELOR
1. Dorind să devin soţie de preot, m-am silit să-mi
păzesc fecioria cu ajutorul Domnului până la nuntă.
Însă de multe ori am fost biruită de gânduri, de vise
ale tinereţii şi de pofte trupeşti, pentru care mă
căiesc.
2. Deşi m-am cununat cinstită cu preotul meu, am
fost adeseori amăgită de duhul lumii de azi, de
mândrie, de lăcomie, de gânduri trupeşti şi de slavă
deşartă.
3. Mărturisesc, de asemenea, că nu am avortat nici
un copil, dar uneori m-am păzit să nu rămân
gravidă, călcând porunca lui Dumnezeu, pentru
care, de asemenea, mă căiesc şi îmi cer iertare şi
canon.
4. Uneori am greşit cu părintele în zile de post,
alteori am greşit în sărbători seara, şi n-am putut
respecta rânduiala vieţii conjugale îngăduită de
Sfinţii Părinţi pentru preoţi, adică o dată pe
săptămână.
5. M-am păzit să nu nasc copii, fie din comoditate,
fie din frică, fie de ruşine, fie din boală, ca să nu
râdă credincioşii de mine.
6. M-am certat de mai multe ori cu preotul meu,
am gândit să-l îndepărtez şi chiar să mă reîntorc la
mama mea, dar m-am temut de pedeapsa lui
Dumnezeu şi ne-am împăcat.
7. Îmi pare rău că au auzit credincioşii din parohie
despre noi că nu trăim în armonie şi nu ştiu cum să
procedez să ne împăcăm şi să nu facem sminteală.
8. Uneori am cerut preotului meu să-mi cumpere
cadouri, haine scumpe, după moda zilei de azi, şi
astfel am întristat pe Duhul Sfânt, am smintit pe
credincioşi şi m-am făcut de ocară în sat.
9. Am silit preotul meu să mă plimbe în ţară şi
peste hotare, cheltuind bani mulţi şi smintind
enoriaşii.
10. Am purtat fustă scurtă, m-am fardat, m-am
machiat, am fost la distracţii şi la nunţi, ba mi-am
tuns şi coafat părul, ca să fiu frumoasă şi să mă
laude lumea, uitând că supăr pe Dumnezeu.
11. M-am certat cu ai mei pentru avere şi
moştenire şi nu vorbesc cu ei.
12. Sunt zgârcită, rea, invidioasă, răzbunătoare şi
nu miluiesc pe orfani, pe bolnavi, pe bătrâni şi
săraci.
13. Stau ore în şir la televizor şi văd multe lucruri
necuviincioase şi sminteli trupeşti împreună cu
copiii mei, ucigându-i sufleteşte.
14. Nu dau sfaturi creştineşti la copii, la fetele din
sat, la mame şi bătrâne, cum se cuvine preoteselor.
15. Dorm mult, sunt răsfăţată, ţin mânie şi aştept
ca toate femeile din parohie să-mi sărute mâna.
16. Am influenţat de multe ori şi pe preotul meu să
facă la fel ca mine şi să fie mândru, zgârcit şi luxos,
deşi mulţi credincioşi sunt săraci şi lipsiţi.
17. Am îndemnat pe unele femei din sat să facă
avort, să se păzească conjugal, să meargă la
petreceri şi chiar la cârciumi, zicând că nu este
păcat.
18. Ca preoteasă m-am îmbrăcat luxos, am intrat
machiată şi fără batic pe cap la Sfintele Slujbe şi
am venit foarte târziu la biseerică.
19. Am dat uneori mâncare de dulce la preot şi la
copiii mei, miercurea, vinerea şi în cele patru
posturi.
20. Mă duc rar la biserică şi la spovedanie şi nu
spun toate păcatele mele trupeşti şi sufleteşti, nici
nu-mi fac canonul dat de duhovnic.
21. Ca soţie de preot şi mamă, nu le-am dat copiilor
întotdeauna o adevărată educaţie creştinească,
lăsându-i să facă ce vor şi chiar să lipsească de la
biserică.
22. Nu m-am silit, împreună cu preotul, să facem în
parohia noastră un mic azil pentru bătrâni şi
bolnavi, şi n-am încurajat pe credincioşi să facă,
după putere, mai multă milostenie.
23. Nu am organizat pe credincioşi, împreună cu
preotul, să întreţinem o puternică activitate
misionară în parohia noastră împotriva sectelor.
24. Nu am reuşit să organizăm pelerinaje cu
credincioşii din parohie pe la sfintele moaşte, pe la
icoanele făcătoare de minuni şi pe la mănăstirile
care întăresc credinţa enoriaşilor noştri.
„Luaţi Duh Sfânt; cărora le veţi ierta păcatele, vor
fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (Ioan 20:22-
23).
„Ori câte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer,
şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în
cer” (Matei 18:18).
„Dacă mărturisim păcatele noastre, El este
credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne
curăţească pe noi de toată nedreptatea” (1 Ioan 1:9).
„Să se cerceteze omul pe sine, şi aşa din pâine să
mănânce şi din pahar să bea. Că cel ce mănâncă şi bea
cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind
Trupul Domnului” (1 Corinteni 11:28-29).” (Ioan 20:22-
23).
„Ori câte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer,
şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în
cer” (Matei 18:18).
„Dacă mărturisim păcatele noastre, El este
credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne
curăţească pe noi de toată nedreptatea” (1 Ioan 1:9).
„Să se cerceteze omul pe sine, şi aşa din pâine să
mănânce şi din pahar să bea. Că cel ce mănâncă şi bea
cu nevredniice, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind
Trupul Domnului” (1 Corinteni 11:28-29).
