DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
Cinstiti parinti, iubiti frati si iubiti credinciosi, dupa ce ieri am staruit cu gandul asupra locului pe care-l are Maica Domnului in constiinta Bisericii Ortodoxe, in gandirea si practica ortodoxa, este firesc astazi sa incercam sa ne raportam pe noi insine la invatatura Bisericii Ortodoxe, la cultul Bisericii Ortodoxe in legatura cu Maica Domnului, sa raspundem la intrebarea: cine este pentru mine, ce inseamna pentru mine Maica Domnului. De ce? Pentru ca noi ne gandim la Maica Domnului nu ca la ceva dinafara de noi ci ne gandim la
Maica Domnului ca la ceea ce este, alaturi de Mantuitorul nostru Iisus Hristos, in inima Bisericii Ortodoxe.
Randuielile de slujba ale Bisericii noastre sunt in asa fel alcatuite ca sa fim in situatia de a ne raporta la Maica Domnului. As aduce in atentie ceva de la Sfanta Liturghie, si anume dupa ce credinciosii canta, dupa ce spun cu cantare cuvintele: "Pe Tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantam, Ţie Iti multumim Doamne si ne rugam Ţie, Dumnezeului nostru", cele dintai cuvinte care se spun sunt cuvinte in care e pomenita Maica Domnului, caci se zice, la Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria" si la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare: "Mai ales cu Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria". Daca luam aminte la cuvintele acestea, la ele insele, daca le avem in vedere desprinse de contextul in care apar ele si asa cum le auzim noi de fapt, desprinse din context, nu intelegem nimic. Doar un singur lucru il putem lua in consideratie, si anume, faptul ca e pomenita Maica Domnului, atata tot. Pentru ca cuvintele asa spuse: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria" nu ne spun nimic.
Insa incadrate in contextul lor ne spun mult si anume, dupa ce preotul se roaga lui Dumnezeu ca sa vina peste Cinstitele Daruri Duhul Sfant si sa le prefaca in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos prin voia Tatalui ceresc, se spune de ce anume cerem lucrul acesta si spune mai departe preotul sau episcopul: "Ca sa fie celor ce se vor impartasi, spre trezirea sufletului, spre iertarea pacatelor, spre impartasirea cu Duhul Sfant, spre plinirea imparatiei cerurilor, spre indraznirea cea catre Tine, iar nu spre judecata sau spre osanda". In aceste cuvinte se arata pricina pentru care dorim sa ne impartasim, rostul cu care ne impartasim. Şi apoi in continuare spune: "Inca aducem Ţie aceasta slujba duhovniceasca pentru cei adormiti intru credinta: - si-i pomeneste - stramosi, parinti, patriarhi, prooroci, apostoli, propovaduitori, evanghelisti, mucenici, marturisitori, pustnici si pentru tot sufletul drept care s-a savarsit intru credinta". Şi apoi cu glas tare: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria - si iarasi in taina, in gand - pentru Sfantul Ioan Proorocul si Inaintemergatorul, pentru Sfintii, slavitii si intru tot laudatii Apostoli, pentru Sfantul a carui pomenire o facem si pentru toti sfintii; cu ale caror rugaciuni, cerceteaza-ne pe noi, Doamne".
Prin urmare, cuvintele acestea, cum le auzim noi la
Sfanta Liturghie, desprinse din context, nu ne spun decat atat: fiti atenti si nu uitati de Maica Domnului. E ca si cand s-ar zice: Il laudati pe Dumnezeu, Ii multumiti, va rugati Lui, e foarte bine, dar nici de Maica Domnului sa nu uitati. Şi cand se aminteste Maica Domnului la Sfanta Liturghie, de obicei se spun doua alcatuiri, cu cantare, si anume: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemamare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim" sau la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare: "De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc. Ceea ce esti Biserica sfintita si rai cuvantator, lauda fecioriei din care Dumnezeu S-a intrupat si prunc S-a facut Cel ce este mai inainte de veci. Ca bratul tau scaun l-a facut si pantecele tau mai desfatat decat cerurile l-a lucrat. De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, marire tie!".
Sunt doua alcatuiri in care se pune in atentie Maica Domnului, in prima, ca cea care L-a nascut pe Dumnezeu mai presus de fire, pe Fiul lui Dumnezeu L-a nascut mai presus de fire si de aceea este mai mare decat Heruvimii si Serafimii, este mai mare decat ingerii, decat toate fiintele ceresti. Numai Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant este mai mare decat Maica Domnului, numai Prea Sfanta Treime.
In constiita noastra trebuie sa apara Maica Domnului in aceeasi atmosfera in care este prezentata in aceasta alcatuire sau in alcatuirea a doua pe care am pomenit-o, adica sa o avem pe Maica Domnului in constiinta noastra ca pe cea care, nascandu-L pe Domnul nostru Iisus Hristos, de ea se bucura, fiind ea plina de dar, toata faptura, adica toti ingerii si toti oamenii cei drept credinciosi. Se bucura de Maica Domnului pentru aceasta calitate a ei ca a fost aleasa de Dumnezeu Tatal, a purtat pe Dumnezeu Fiul, Duhul Sfant S-a pogorat peste ea, pentru ca ingerul binevestitor i-a adus salutul "Bucura-te cea plina de dar, Domnul este cu tine", a numit-o "binecuvantata intre femei", pentru ca Sfanta Elisabeta a avut bucuria, prin puterea Duhului Sfant, sa o cunoasca pe verisoara sa Maria ca Maica Domnului: "De unde mie cinstea aceasta, sa vina Maica Domnului meu la mine", iar aceste cuvinte le-a spus dupa ce a izbucnit din sufletul sau cu bucurie si sub puterea Duhului Sfant: "Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" (Luca 1, 42-43). Mai apoi o femeie a ridicat glas din popor, dupa marturia Sfantului Evanghelist Luca, pe cand Domnul Hristos vorbea si era impresionata de invatatura Lui si a zis: "Fericit este pantecele care Te-a purtat si sanii la care ai supt" si Domnul Hristos a raspuns: "Adevarat, fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l implinesc pe el" (Luca 11, 27-28). In aceste cuvinte de lauda aduse de ingerul binevestitor, rostite de ingerul binevestitor, rostite de Sfanta Elisabeta, rostite de femeia aceea care a ridicat glas din popor si a fericit-o pe Maica Domnului, in aceste cuvinte este temeiul cultului pe care Sfanta noastra Biserica il aduce Maicii Domnului.
Pentru ca totdeauna noi trebuie sa ne raportam personal la lucrurile mai presus de noi, intrebarea este cum stau eu fata de Maica Domnului, cat sunt eu de cinstitor fata de Maica Domnului, ce inseamna pentru mine Maica Domnului? Stiu ca pentru Fiul lui Dumnezeu Care S-a facut om inseamna mama Lui, stiu ca pentru Dumnezeu Tatal inseamna aleasa lui Dumnezeu Tatal, stiu ca pentru Dumnezeu Fiul inseamna locasul lui Dumnezeu Fiul, stiu ca pentru Duhul Sfant inseamna cea peste care S-a pogorat Duhul Sfant, stiu ca pentru Sfanta Elisabeta inseamna Maica Domnului ei, stiu ca pentru femeia care a ridicat glas din popor inseamna cea fericita, pentru mine, pentru mine personal ce inseamna Maica Domnului, cat sunt eu de legat de Maica Domnului?
In privinta aceasta exista doua extreme: unii care o cinstesc prea mult si altii care o cinstesc prea putin. Care e de fapt locul Maicii Domnului in cinstirea Bisericii? Este dupa Domnul Hristos. Intai e Domnul Hristos, intai e Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Duhul Sfant, e Prea Sfanta Treime apoi e Maica Domnului. Nu e inainte de Domnul Hristos, pentru ca sunt unii care la Maica Domnului parca se gandesc mai mult ca la Domnul Hristos. Nu e corect. Maica Domnului este dupa Domnul Hristos. Şi sunt altii care nu cinstesc pe Maica Domnului, bineinteles nu sunt ortodocsi aceia, si aceia n-o cinstesc din motivele pe care le cred ei intemeiate pentru ei, dar care nu sunt intemeiate, pentru ca iata, si ingerul a cinstit-o, si Sfanta Elisabeta a cinstit-o, si femeia care a ridicat glas din popor a cinstit-o, si Domnul Hristos a cinstit-o, si Tatal Cel Ceresc, si Duhul Sfant asa incat pentru noi nu exista nici o indoiala. De altfel noi nu cautam niste temeiuri pentru cinstirea Maicii Domnului, ci intram in practica Bisericii: aceasta e practica Bisericii noastre si in masura in care noi facem parte din Biserica noastra suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Fara aceasta nu se poate. Nu exista Ortodoxie fara Maica Domnului. Asa ca intrebarea de capetenie pentru fiecare dintre noi este, totusi, eu personal cum ma raportez la Maica Domnului, cat ma gandesc eu la Maica Domnului, cum o am in vedere pe Maica Domnului?
Sunt unii care folosesc formula "Dumnezeu si Maica Domnului", sunt altii care spun: "Mi-a ajutat Maica Domnului". Fara indoiala ca Maica Domnului este mijlocitoare, dar noi nu stim in ce masura ajutorul il primim de la Dumnezeu sau de la Maica Domnului sau, de fapt, il primim de la Dumnezeu prin mijlocirea Maicii Domnului, asa incat nu cred ca e corect sa spuna cineva "Mi-a ajutat Maica Domnului". Eventual poate spune: "Mi-a ajutat Dumnezeu", "Cred ca s-a rugat Maica Domnului pentru mine" sau "Mi-a ajutat Dumnezeu prin rugaciunile Maicii Domnului" si asa mai departe. Nu e bine sa folosim niste formule care scot in evidenta pe Maica Domnului mai mult decat o scoate in evidenta Biserica. Biserica o socoteste pe Maica Domnului totdeauna mijlocitoare la Dumnezeu, asa cum a mijlocit pentru cei de la Cana Galileii cand a zis catre Domnul Hristos ca nu au vin cei de la Cana Galileii, a mijlocit, I-a cerut Mantuitorului sa ii ajute in imprejurarea respectiva. Aceasta este de fapt lucrarea Maicii Domnului. Asa credem noi.
Sunt unii credinciosi care spun: "Doamne Maica Domnului". Nu e corect. De ce? Nicaieri, in toate cartile de cult ale Bisericii noastre nu veti gasi niciodata expresia "Doamne Maica Domnului". Doamne se zice numai lui Dumnezeu, Doamne I se zice Mantuitorului nostru Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, Doamne I se zice Duhului Sfant, deci "Doamne miluieste" zicem adresandu-ne lui Dumnezeu Tatal, "Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul" Ii zicem lui Dumnezeu Fiul. Dar "Doamne Maica Domnului" nu e corect. "Maica Domnului", "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi" si asa mai departe, insa nici intr-un caz "Doamne Maica Domnului". I-am auzit pe multi, si femei si barbati care zic asa, insa nu e corect.
Sunt apoi unii care, desi fac parte din Biserica Ortodoxa, nu se raporteaza corect la Maica Domnului, in sensul ca nu stiu o rugaciune catre Maica Domnului desi sunt altii care stiu "Visul Maicii Domnului" si alte rugaciuni care, de fapt, nu sunt rugaciuni ale Bisericii, ci sunt numai admise de Biserica, sunt niste rugaciuni populare in legatura cu Maica Domnului si care fagaduiesc cumva - cartile respective - ajutor de la Maica Domnului pentru cei care fac acele rugaciuni. Bineinteles ca nu e o greseala sa le faca cineva, insa pe noi ne intereseaza rugaciunile oficiale ale Bisericii: Paraclisul Maicii Domnului, Acatistele Maicii Domnului, asa ceva ne intereseaza in mod special.
Cei care cred in Maica Domnului si o pomenesc pe Maica Domnului, dar nu stiu rugaciuni catre Maica Domnului, iarasi nu se raporteaza corect. De pilda eu obisnuiesc ca pe cei pe care ii spovedesc sa ii pun - zic obisnuiesc, deoarece nu intotdeauna fac asta pentru ca, cateodata, vad ca nu stiu si nu mai insist - ii pun sa spuna "Cuvine-se cu adevarat". De ce? In Molitfelnic scrie ca dupa ce preotul dezleaga de pacate pe credinciosul care se spovedeste, sa zica el "Cuvine-se cu adevarat". Dar un episcop, episcop vicar la Sibiu, care acum este arhiepiscop la Constanta, Inalt Prea Sfintitul Lucian, cand m-a spovedit pentru prima data, si de altfel de cate ori m-a spovedit, totdeauna a zis sa spun eu "Cuvine-se cu adevarat" si atunci m-am obisnuit si eu cu lucrul acesta si ca sa am o verificare despre felul cum se raporteaza credinciosii la Maica Domnului, il intreb pe credincios: stii sa zici "Cuvine-se cu adevarat"? Unii stiu si spun, si altii zic "Da" si cand ii spun: zi, zice doar cuvintele "cuvine-se cu adevarat". Nici nu stie despre ce-i vorba. Acestia nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, degeaba zic ei ca sunt ortodocsi. Nu se poate sa nu stii o rugaciune catre Maica Domnului. Unii nu stiu si zic: Nu stiu "Cuvine-se cu adevarat" si zic: dar ce rugaciune stii catre Maica Domnului? Şi zice "Nascatoare de Dumnezeu" si zic: spune-o, si sunt bucuros ca stiu macar aceasta, dar noi credinciosii ortodocsi e bine sa stim "Cuvine-se cu adevarat", adica sa stim mai intai ce este "Cuvine-se cu adevarat". Daca ne intreaba cineva: stii "Cuvine-se cu adevarat" sa nu zicem ca "Stiu" si sa stim numai cuvintele "cuvine-se cu adevarat" pentru ca nu e destul. Inca chiar zic: dar inseamna ca tu nici nu stii despre ce-i vorba.
Iubiti credinciosi, in legatura cu aceasta vreau sa mai amintesc ceva care ne priveste pe noi personal, o raportare personala la Maica Domnului. Daca in general rugaciunile catre Maica Domnului si formulele liturgice in legatura cu Maica Domnului ne privesc pe toti impreuna - de exemplu zicem: "Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea" - este si o rugaciune pe care sigur ati citit-o de multe ori, nu stiu cat v-ati oprit la ea, in care ne raportam absolut personal la Maica Domnului si nu zicem "Stapana noastra" ci zicem "Stapana mea". De exemplu cum ar fi "Imparateasa mea cea prea buna" sa zicem, dar nu ma gandesc la aceasta, ci ma gandesc la rugaciunea a cincea dintre rugaciunile de multumire dupa Sfanta Impartasire cu Mantuitorul Hristos. Ne adresam Maicii Domnului si zicem asa: "Preasfanta Stapana mea, de Dumnezeu Nascatoare - si zicem mai departe - care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea, acoperamantul, scaparea, mangaierea si bucuria mea". Asa spunem indrumati de Sfanta Biserica, dar pentru ca spunem la singular, la persoana intai, trebuie sa ne si raportam singular la aceasta si sa zicem: "Preasfanta Stapana mea".
Deci, am pe Maica Domnului ca stapana? Il am pe Dumnezeu si o am si pe Maica Domnului. E Maica Domnului pentru mine lumina mea, e lumina? Pentru ca noi zicem ca Maica Domnului e Maica Luminii: "Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica Luminii intru cantari cinstind-o sa o marim". Deci si ea e lumina, Maica Domnului ca Maica a Luminii e lumina. Noi zicem: "Lumina mea, scaparea mea, bucuria mea, mangaierea mea, nadejdea mea". Toate acestea inseamna Maica Domnului pentru noi, trebuie sa insemne, si important este sa stim daca asta si inseamna pentru noi. Deci o am eu pe Maica Domnului in simtirea mea, in constiinta mea, ca pe cea de care ma bucur si o stiu stapana gandurilor mele? O am pe Maica Domnului ca lumina a vietii mele, ca lumina care aduce seninatate in sufletul meu? "Prea Sfanta Stapana mea, de Dumnezeu Nascatoare, care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea - "Toata nadejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau" spunem intr-o alta alcatuire - scaparea - adica un fel de refugiu, ne refugiem la Maica Domnului ca sa primim ajutor, sprijin in implinirea binelui - mangaierea - o avem pe Maica Domnului ca mangaietoare, ca mangaiere in viata noastra - acoperamantul" - o avem pe Maica Domnului ca ocrotitoare, ca acoperamant. O avem pe Maica Domnului ca bucurie a noastra?
Daca se intampla aceasta in viata noastra inseamna ca Maica Domnului este la locul ei in existenta noastra personala, in fiinta noastra personala, in persoana noastra, este prezenta Maica Domnului in gandurile noastre. Bineinteles, sa stiti ca Maica Domnului nu e prezenta cum e Domnul Hristos in sufletul nostru, pentru ca Maica Domnului este intr-un singur loc. Noi ne rugam Maicii Domnului si credem ca rugaciunile noastre sunt duse de ingeri la Maica Domnului dar Maica Domnului nu este in mijlocul nostru, intre noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos, pentru ca Maica Domnului nu are fire dumnezeiasca, ci are numai fire omeneasca iar firea omeneasca este marginita, noi stim lucrul acesta. Asa invata si Biserica, dar noi vorbim cu Maica Domnului ca si cand ar fi de fata pentru ca o avem de fata in constiinta noastra, adica avem gandul ca suntem in legatura cu Maica Domnului. Dar Maica Domnului e de fapt intr-un singur loc si e circumscrisa Maica Domnului, nu este cu largime de pretutindenitate, adica nu este pretutindeni. Insa Biserica noastra o considera de fata atunci cand noi vorbim. Cand zicem: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine" consideram ca e cumva aproape, si e de fapt aproape de simtirea noastra, de iubirea noastra, insa totusi nu este intre noi si in noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos care este si Dumnezeu adevarat si om adevarat si cu dumnezeirea Sa este pretutindeni, deci si in viata noastra, iar cu firea omeneasca este intr-un singur loc. Şi Domnul Hristos, dupa firea omeneasca, este intr-un singur loc, pentru ca firea omeneasca nu poate fi pretutindeni.
Important este insa pentru noi sa avem constiinta legaturii cu
Maica Domnului si sa ne simtim angajati intru cinstirea Maicii Domnului ca sa fim in cultul Bisericii noastre, sa fim incadrati in cultul Bisericii noastre, nu numai la sarbatorile Maicii Domnului, ci totdeauna cand ne aducem aminte si de Maica Domnului, si sa o tinem in cinstirea care i se cuvine celeia ce este, dupa exprimarea Bisericii, "mai inalta decat cerurile si mai curata decat stralucirile soarelui", ca ceea ce este "marirea a toata lumea", ca ceea ce "din oameni a rasarit si pe Stapanul - pe Domnul Nostru Iisus Hristos - L-a nascut". Sa avem constiinta aceasta a maretiei Maicii Domnului si sa ne simtim sub acoperamantul ei, in ocrotirea ei, in cuprinsul atentiei ei si pentru fiecare dintre noi. In cazul acesta suntem in rosturile pe care le vrea Biserica noastra si pe care Biserica noastra ni le pune in atentie.
Cat priveste pe cei care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, straini de ortodoxie, eterodocsii, sa ne rugam lui Dumnezeu sa-i miluiasca si sa ne para rau ca n-au bucuriile pe care le avem noi din cinstirea Maicii Domnului, ca n-au ajutorul pe care-l avem noi din cinstirea Maicii Domnului. Cred ca Maica Domnului va fi buna si cu necinstitorii ei, sau in orice caz va fi buna cu cei care nu o cinstesc pur si simplu, nu ca au ceva impotriva Maicii Domnului, pentru ca Maica Domnului e buna si o sa-i inteleaga si pe cei care sunt cuprinsi de neputinta aceasta a mandriei sau de pacate care nu-i lasa sa inteleaga lucrurile asa cum sunt, pentru ca nu se lasa condusi de Biserica. Parintele Arsenie Boca, Dumnezeu sa-l odihneasca, zicea ca "in mintea stramba si lucrul drept se stramba" asa ca Maica Domnului o sa-nteleaga pe cei care au avut minte stramba si noi dorim ca oamenii sa aiba macar bucuria pe care o avem noi din faptul ca suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Dumnezeu sa ne ajute!
Parintele Teofil Paraian
21 august 1995
http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/cine-este-maica-domnului-pentru-mine-141601.html
