ramura înflorită: ”Bucură-te, că rugându-se Domnului, ucenica ta a f...

 DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

”Bucură-te, că rugându-se Domnului, ucenica ta a fost peţită de tânărul pe care îl iubea„


Văzând cum vrăjmaşul diavol se luptă ca mirenii să ducă o viaţă cât mai pătimaşă, aducându-le tulburare în suflet şi şoptindu-le că numai în mănăstiri se poate duce o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, tu i-ai povăţuit să stea împotriva acestuia şi să ducă lupta cea bună, iar ei sporind în vieţuirea duhovnicească ţi-au cântat:
Bucură-te, că îi afli pe fiii risipitori şi te rogi pentru ei;
Bucură-te, că aduci pacea în familiile dezbinate;
Bucură-te, că le-ai descoperiţi celor căzuţi calea pocăinţei;
Bucură-te, că i-ai ajutat pe aceşti
Bucură-te, că i-ai învăţat pe părinţi să trăiască o viaţă sfântă pentru ca fiii lor să fie păziţi de ispite;
Bucură-te, că rugându-se Domnului, ucenica ta a fost peţită de tânărul pe care îl iubea;
Bucură-te, că domolind împotrivirile părinţilor lui, au reuşit să se căsătorească;
Bucură-te, că le-ai vorbit despre Hristos tinerilor care necunoscând lumina trăiau în patimi;
Bucură-te, că ei ţi-au sărutat picioarele cu dragoste;
Bucură-te, sprijin al celor ce vor să îşi întemeieze o familie;
Bucură-te, că Domnul ţi-a dat priceperea de a fi călăuză pentru cei căsătoriţi;
Bucură-te, blând duhovnic care cu iscusinţă ai vindecat rănile sufleteşti;
Bucură-te, apostol al sfinţeniei în vremuri de mare tulburare;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!
a să ajungă fii credincioşi ai Bisericii;

(Fragment din Acatistul Preacuviosului PărintePorfirie, Noul făcător de minuni, Icosul 8)

TROPARUL PĂRINTELUI PORFIRIE
Nu trecuse mult timp din ziua adormirii părintelui Porfirie când, un nepot de-al său, de meserie educator, a văzut în vis o biserică uriaşă, scăldată în lumină, aflată în înaltul cerului, ce fusese ridicată în cinstea părintelui Porfirie şi în mijlocul căreia şedea însuşi părintele Porfirie. Totodată a văzut cum numeroşi oameni ai lui Dumnezeu, îmbrăcaţi în straie de lumină şi purtând cununi strălucitoare, se adunaseră înăuntrul dar şi în afara bisericii şi cântau cu glasuri melodioase un tropar, al cărui text şi a cărui muzică erau închinate părintelui Porfirie.
Nepotul părintelui a auzit de atâtea ori în vis acest tropar, încât l-a învăţat pe de rost! Şi, îndată ce s-a trezit, aducându-şi-l bine aminte, l-a scris şi l-a şi înregistrat! Acesta este troparul:

După cum pe pământ te rugai
pentru tămăduirea neputinţelor
şi pentru iertarea
păcatelor noastre,
tot astfel şi acum roagă-te în ceruri,
părinte Porfirie,
şi roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru
să mântuiască sufletele noastre.

Ghetsimani

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Picioarele spălate de plânsul Magdalenii

Se frânseră. Sub raza divinei milostenii

Iisus căzu în rugă cu faţa-nsângerată

Şi greu în pacea nopţii rosti cuvântul: ”Tată,

Îţi simt durerea sfântă şi grija părintească,

Mă doare mila caldă ce vrea să mă-nvelească,

Mă tulbură iubirea şi jalea de Părinte.

Când sângele va curge prinos al jertfei sfinte,

Când urletul mulţimii va cere de la Tine

Să osândeşti pe Domnul luminilor depline,

Când voi sorbi pe Cruce buretele cu fiere,

Când Fiul Tău cădea-va sub bici fără putere,

Când sfârtecându-mi trupul în drumul alb de ţară

Voi duce spre Golgota cereasca mea povară,

Părinte-al meu, în milă să nu-ţi uiţi legământul,

Mă lasă cu durerea să mântuiesc pământul.

Să nu-ţi aduni blestemul şi fulgerele toate,

Ca să opreşti mânia neputincioasei gloate;

Nu-i pedepsi pe dânşii cu ploaie de pucioasă,

În marea Ta iubire mă uită şi mă lasă,

Mă lasă, Doamne-al milei, să nu-ţi mai simt iubirea,

Să ştiu că nu-mi ajunge la Tine tânguirea.

Te-mbracă azi în haina lucirilor de stele

Cu bucuria sfântă a învierii mele.

Ca să nu ştiu cât suferi în lumile-Şi senine,

Părinte, fă să treacă paharul de la mine.”

Iisus ridică fruntea şi-ncepe să coboare.

O aripă de înger L-atinse cu răcoare.

sursa
poezii de Zorica Lat