Sambata, 18 februarie,
Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta
sambata este cunoscuta in popor sub denumirea "Mosii de iarna". Exista
pomenirea mortilor, pentru ca Biserica nu vede in moarte sfarsitul
existentei omului.
Astfel, sambata 18 februarie, in fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului
pentru cei adormiti. In ziua in care se savarseste Sfanta Liturghie,
preotul scoate miride (particele) din prescura, pentru vii si morti. Ele
sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de Agnet - partea din prescura
care reprezinta pe Hristos, ca dragostea Lui sa se reverse si asupra
lor. Amintim ca in cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in
Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei
pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul
lui Hristos de pe Sfantul Disc.
Cine poate fi pomenit?
Se pot pomeni toti cei care au murit
nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in
dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii
se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei, adica au devenit
prin Sfintele Taine, madulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De
aceea nu pot fi pomeniti nici copiii morti nebotezati, pentru ca ei nu
sunt membri ai Bisericii.
Mosii de iarna
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului
sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare
Biserica a randuit sa se faca pomenire de Infricosata Judecata
si A doua venire a Domnului la care ne vom infatisa toti. Pentru ca
multi crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara
pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia, ca sa se
bucure de fericirea vesnica.
Simion Florea Marian mentiona in
lucrarea "Trilogia vietii", "ca pe tot parcursul anului, in spatiul
romanesc exista 20 de zile de Mosi". Cuvantul "mosi" vine de la
"stramosi", si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu
apelativul "mosi" sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele
sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei.
Din zilele de Mosi amintim: "Mosii de primavara" (de Macinici), "Mosii
de vara" (sambata dinaintea Rusaliilor), "Mosii de toamna" (in prima
sambata din luna noiembrie), "Mosii de iarna" (sambata dinaintea
Duminicii lasatului sec de carne).
Sambata, zi de pomenire a celor adormiti
Sfintii Parinti au randuit ca sambata sa
se faca pomenirea celor adormiti, pentru ca este ziua in care Hristos a
stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad, ca sa-i elibereze pe
dreptii adormiti. Pe de alta parte sambata e deschisa spre duminica,
ziua invierii cu trupul. Duminica este numita si ziua a opta, pentru ca
este ziua inceputului fara de sfarsit, ea nu va mai fi urmata de alte
zile, va fi eterna.
Nu se fac parastase in:
- duminicile de peste an;
- perioada dintre Nasterea si Botezul Domnului;
- de la lasatul secului de carne pana la sambata intai din Postul Mare, sambata Sfantului Teodor;
- din sambata Floriilor pana in Duminica Tomei;
- zilele de luni, marti, miercuri, joi si vineri, din Postul Sfintelor Pasti, pentru ca in aceste zile este savarsita Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.
Adrian Cocosila- duminicile de peste an;
- perioada dintre Nasterea si Botezul Domnului;
- de la lasatul secului de carne pana la sambata intai din Postul Mare, sambata Sfantului Teodor;
- din sambata Floriilor pana in Duminica Tomei;
- zilele de luni, marti, miercuri, joi si vineri, din Postul Sfintelor Pasti, pentru ca in aceste zile este savarsita Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.
Se spune ca, in aceasta zi, sufletele mortilor vin pe pamant, asa ca se da de pomana mancare gatita, cei decedati hranindu-se din mireasma sau aburii fierturilor, in asa fel incat sa le ajunga pentru un intreg an. Potrivit obiceiului, se dau de pomana colive, colaci, piftii, sarmale, placinte, fructe, vin, nu bere si nu sucuri, si lumanari aprinse.
Din felurile de mancare care se dau pentru pomenirea mortilor, macar unul singur trebuie sa fie fierbinte, deoarece exista credinta ca cel decedat se hraneste cu aburul care ajunge pana la el.
Sunt credinciosi care dau de pomana ceea ce i-a placut decedatului mai mult sa manance si sa bea, pe cand vietuia pe pamant, crezand ca asa acesta sa va bucura mai mult de pomana. Farfuriile cu mancare gatita trebuie sa aiba si tacamuri, lingura si furculita, pentru ca mortii sa aiba cu ce servi bunatatile gatite pentru pomenirea lor.
La mormintele rudelor este obligatoriu sa se aprinda macar doua lumanari care, se spune, ca au rolul de a incalzi sufletele mortilor.
Persoanele care primesc pomana de sufletul mortilor trebuie sa spuna bogdaproste, cuvant care provine din slava veche, "Bogda prostit" si care inseamna Domnul sa-i ierte (pe mortii tai).
Demult, ziua mosilor de iarna era numita si "sambata piftiilor" sau "sambata ursului", singura zi cand se mancau piftii sau racituri, cum li se spune in zona Moldovei. Daca mai ramaneau, a doua zi erau aruncate, pentru a preveni astfel aparitia frigurilor in timpul verii.
De sambata mortilor nu se lucreaza, nu se face treaba. Se spuna ca femeile care incalca aceasta porunca sunt harazite sa tremure precum piftia si sa li se intoarca inapoi pomana data. Aceasta zi mai trebuie respectata si pentru a te feri de nebunie si ca sa imbatranesti mai incet.
Trebuie stiut ca, in aceasta zi, biserica crestin-ortodoxa interzice sa fie pomeniti cei ce au aratat dispret fata de Dumnezeu, sinucigasii si copiii morti nebotezati.
Dupa sambata mortilor sau mosii de iarna si duminica Infricosatoarei Judecati urmeaza o saptamana, numita alba sau a branzei, cand este permis consumul de lapte, branza si oua. In postul Pastelui, se vor face pomeniri pentru cei adormiti in fiecare sambata pana la Sambata lui Lazar, cea de dinainte de Saptamana Patimilor
