Sfânta Maria Născătoare de Dumnezeu

DOAMNE AJUTA!

Invariabil în 1 Ianuarie, de Anul Nou, Germanii catolici din România celebrează Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu. Niciodată nu se naşte o fire, ci un ipostas, care în ordinea omenească este o persoană, dacă firea nu vine la subzistenţă reală decât ca persoană. Persoana care S-a născut din Fecioara Maria este identică cu persoana cuvântului dumnezeiesc, care prin întrupare S-a făcut şi persoana firii omeneşti. A nega că Fecioara Maria a fost Născătoare de Dumnezeu, înseamnă a nega că Însuşi Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiul ei, deci fiul omului. De ce a pus Cristos atâta accent pe numirea Sa de fiul omului? Dacă era numai om, aceasta era de la sine înţeles. El a insistat să se numească fiul omului pentru a arăta că - deşi este Dumnezeu - s-a făcut cu adevărat fiul omului El însuşi. Numai aşa Însuşi Fiul lui Dumnezeu S-a împărtăşit de pătimirile oamenilor şi de moarte şi prin aceasta le-a biruit. Numai aşa a îndumnezeit firea omenească. Maica Domnului a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca om în chip feciorelnic. Dacă Fecioara Maria a putut aduce prin puritatea ei o contribuţie la întruparea Fiului lui Dumnezeu ca om, la asumarea firii umane - în El ca ipostas al ei - aceasta se datorează faptului că ea singură a dus la împlinire o putere pe care Dumnezeu, de la început, a sădit-o în om împotriva păcatului. Prin aceasta ea a acoperit toată răutatea oamenilor şi i-a arătat pe oameni vrednici de unirea cu Dumnezeu. Prin frumuseţea ei a arătat lui Dumnezeu frumuseţea comună a firii şi L-a mişcat spre iubirea oamenilor. Între Fiul lui Dumnezeu şi întruparea Lui sau calitatea Fecioarei Maria Născătoare de Dumnezeu este o legătură internă, ca de altfel între toate implicaţiile Întrupării sau ale uniunii celor două firi.

Sute de mii de oameni din ţară şi străinătate vin la statuia Fecioarei făcătoare de minuni din Harghita

De Rusalii, la Şumuleu Ciuc - Harghita sunt aşteptaţi în weekend peste 500.000 de pelerini din România, Italia, Germania, Austria şi Ungaria. Ei vor veni să se închine la statuia Fecioarei făcătoare de minuni aflată în biserica de la Şumuleu Ciuc.

Operă. Statuia Fecioarei de la Şumuleu Ciuc a fost realizată în 1515 şi este cea mai mare de acest fel din acea vreme

Voinţă. Cei şase sute de pelerini au pornit la drum pe o ploaie torenţială

Binecuvântare. Înainte de a porni înspre Şumuleu Ciuc, cei 600 de pelerini din Odorheiu Secuiesc au participat la o slujbă religioasă

Vremea rea nu i-a putut întoarce din drum pe cei peste 600 de pelerini din Odorheiu Secuiesc. Deşi s-au anunţat ploi torenţiale, de 60 de litri de apă pe metrul pătrat în tot weekendul, credincioşii din localitate au decis să parcurgă pe jos cei aproape 60 de kilometri până în localitatea Şumuleu Ciuc, unde se află statuia Fecioarei făcătoare de minuni.
Este cel mai mare pelerinaj din Europa Centrală şi de Est, iar sâmbătă sunt aşteptaţi peste 500.000 de credincioşi din România, Italia, Germania, Austria şi Ungaria. Pelerinajul îşi are originea în Evul Mediu, din anul 1567, când principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să impună religia unitariană credincioşilor catolici din Scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin.
Atunci, credincioşii adunaţi la Şumuleu Ciuc, sub conducerea preotului Ştefan din Joseni, au înfruntat şi învins armata principelui. După luptă, secuii şi-au împodobit steagurile cu ramuri de mesteacăn şi s-au întors la Şumuleu Ciuc, unde, împreună cu ceilalţi credincioşi de acolo, s-au rugat Domnului şi Sfintei Fecioare, exprimându-şi astfel recunoştinţa pentru obţinerea victoriei. În memoria acestui eveniment istoric, sute de mii de oameni, din toate colţurile lumii, vin anual în pelerinaj la Şumuleu Ciuc şi participă la o uriaşă procesiune religioasă.
Cât priveşte pe cei 600 de pelerini din Odorheiu Secuiesc, aceştia au pornit vineri dimineaţă pe o ploaie torenţială spre Şumuleu Ciuc, după ce au participat la o slujbă la biserica catolică din localitate. Ei vor parcurge cei 60 de kilometri până la destinaţie într-o zi şi jumătate şi vor înnopta în şurele din comunele de pe traseu, unde vor fi aşteptaţi seara cu ceai cald şi pâine cu untură.