LA POARTA INGERILOR

 

Demult, a trait un print tare-tare bogat, care era, insa, si foarte zgarcit. Nu ar fi dat niciodata nimic. Doar ca, intr-o noapte, a visat ca murise si ajunsese la poarta raiului. Acolo, Sfantul Petru i-a spus:
- Vino cu mine sa iti arat unde vei sta de acum incolo.
Si au mers ei ce-au mers prin gradinile acelea minunate, pana cand, la un moment dat, au ajuns langa un palat mare si frumos.
- A, a strigat tanarul print, aici voi sta ?
- Nu, in nici un caz.
- Dar, cine va sta aici?
- Aici va locui, dupa ce va muri, gradinarul tau.
- Cum se poate, el care nu are nimic, care e sarac lipit pamantului, cum sa merite el ase ceva ?
- E, nu are gradinarul tau avere pe pamant, fiindca tot ce castiga imparte mereu cu cei mai sarmani decat el. Pe pamant nu strange nimic, fiindca daruieste, dar aici, uite cate a strans! Tot ce vezi aici este rodul bunatatii lui.
- Bine, si atunci eu unde o sa stau ? -a mai intrebat nemultumit printul.
- Uite acolo, in cocioaba aceea!
- Cum, in sandramaua aia ?! Pai acolo sunt doar niste scanduri prapadite care stau gata-gata sa cada ... cum sa locuiesc in mizeria aia ? E drept asa ceva ?

- Sigur ca este drept - i-a raspuns Sfantul Petru! Ia gandeste-te, ce ai daruit tu ? Nimic. Ce ai fi vrut sa apara aici!? Daca ai fi fost bun si darnic cum este gradinarul tau, atunci ai fi avut si tu asemenea palate, poate chiar mai mult, dar asa ... Tot ce vezi acolo este rodul zgarceniei tale ...
In clipa aceea, tanarul print s-a trezit speriat din visul sau. Din acea zi, s-a schimbat. Nu a mai adunat comori pe pamant, ci in cer. Nu a mai strans bogatii peste bogatii, fiindca la ce i-ar fi folosit mai tarziu ?
Cu tot ce a avut, i-a ajutat pe cei sarmani si, in acest fel, a strans o avere mult mai de pret: recunostinta celor ajutati de el si binele facut. Aceasta era averea pe care nimeni nu i-ar fi putut sa i-o fure!
Intelept ar fi ca si noi toti sa procedam aidoma printului din poveste, pentru ca adevarata este vorba care spune ca "Nu ramanem decat ce ceea ce daruim".

"Pe calea binelui mai repede obosesti odihnindu-te, decat ostenindu-te."

O FECIOARA PREACURATA..

1.O, fecioara preacurata de-a pururi sfintita,
Tu, podoaba prodromitilor nebiruita,
Lauda inchinatorilor nebiruita…

2. Sfantul Petru Athonitul aflat-a prin tine
ca-i ales Muntele Athos sa ti se inchine,
loc ales Muntele Athos sa ti se inchine.

3 Sfantul Petru Athonitul aflata-a uimit
ca-i ales Muntele Athos si-i afierosit,
pentru cei cuviosi monahi afierosit.

4. Icoana ta nelucrata de maini pamantesti,
hotarat-ai Sfantului Munte sa o daruiesti,
impacarea cu Dumnezeu sa o daruiesti.

5. Izvor de praznic si mantuire e a ta icoana,
prin ea, cununi ne daruiesti, o, tu fara prihana,
cununi dupa vrednicie, o, tu fara prihana

6. Haruri daruiesti celor ce te slavesc si te cinstesc,
cei care cu credinta si nadejde te maresc,
nu pier nicidecum cei care cu nadejde te maresc.

7. Tu,din negura patimilor mantuieste-ne,
si din necuratia noastra, curateste-ne,
o,tu,preacurata fecioara, curateste-ne.

8. Tu, a noastra pazitoare neadormita,
Robilor tai,chipul fetei tale preacinstita,
dat-ai lor chipul fetei tale preacinstita.

9. Tu, degraba,ne intampini pe cei ce te chemam,
chipul tau luminos, multumind il sarutam,
cu dragoste inchinandu-ne il sarutam.

10. Arata-ti milele tale, sfanta nascatoare,
primeste cererile de folos si a noastra strigare,
ale robilor tai cereri si a noastra strigare.

11. Departeaza al patimilor nor din zare,
izbaveste-ne de ispite si vatamare,

de trupeasca si sufleteasca vatamare.

12. Fii a marturisirii noastre mijlocitoare,
ajuta-i pe cei ce cu dragoste arzatoare,
se inchina tie cu dragoste arzatoare.

13. Chipul tau nefacut de mana omeneasca
i se inchina cei ce stiu sa te cinsteasca,
infricosatele minuni stiu sa le cinsteasca.

14. O, pavaza tare a clerului bisericesc,
tu,stapana a celor din cinul monahicesc,
acoperamantul cinului monahicesc…

15. Miluieste si mantuieste pe ortodocsi,
cu rugaciunile tale pe Parintii cuviosi,
pe diaconi si popor si pe cei cuviosi…

16. Pe credinciosi si pe Parintii prodromiti
ce la icoana ta se-nchina pururea smeriti,
la icoana ta facatoare de minuni smeriti.

17. Ocroteste-i si cata cu a ta milostivire
spre noi si invredniceste-ne de iubire,
pentru Hristos, invredniceste-ne de iubire.

18. Ca toti crestinii in locasurile ceresti
sa se desfateze si cu Hristos pe veci
sa vietuiasca in desfatare cu Hristos pe veci.

19. Cerceteaza-ne, maica de fii, iubitoare,
pe robii tai cu mila ta, sfanta aparatoare,
pe noi cu darul tau, sfanta aparatoare.

20. Daruieste mantuire tuturor si har deplin
si tamaduire celor neputinciosi,amin,
liniste celor inviforati, in veci, amin.

Gavriil STIHARUL