Roagă-L Măicuță pe Iisus!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Măicuță Sfântă,știi,că eu...
Păcătuiesc într-una,
Dar roagă-L tu,pe Dumnezeu,
Când mă înnec , prins de păcatul greu,
Să îmi întindă mâna!

Când cad și iarăși mă ridic,
Eu știu ,că nu mă lasă!
Chiar de-naintea Lui,eu bun n-aduc nimic,
Dar ca și voi, eu sunt copilul Lui cel mic,
Și El....mă duce-acasă!

Nu-i supărat că am greșit,
De-mi recunosc greșeala!
E bucuros că m-a găsit,
În calea mea,El a venit,
Și-mi vede-n ochi sfiala!

Și știu că-i iubitor și bun,
Iertăndu-mă , cum iartă-un tată,
Și-ncrezător,aș vrea să-I spun,
Că-n ale Lui preasfinte mâini,îmi pun,
Sufletul meu și viața-mi toată!

Să mă aducă-n Casa Lui,
Că-s oaia cea pierdută!
Eu, fără El,mă simt al nimănui,
Și să mă ierte,Maică să Îi spui,
C-ai îndrăzneală multă!

Să fiu mai bun, mai milostiv, mai iertător,
Și să trăiesc smerit,curat,cu umilință!
Trimite-mi tu,Fecioară Sfântă,ajutor
Mai înainte de venirea clipei,când va fi să mor,
Să pot,să-i răsplătesc iubirea,prin credinţă!

Amin!
Scrisă cu voia Domnului de Costel Ursu.

Icoana Maicii Domnului numită „Axion Estin”-11-iunie

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

--------------------------------------------------------------------------------
Άξιον Εστίν εικόνα της Παναγίας==Axion estin icon of Virgin Mary=
Достойно есть икона Божьей Матери==Axion Estin icona della Vergine Maria==Meryem Axion Estin simgesi==Axion icono éstin de la Virgen María
------------------------------------------------------------------------------------

Icoana Maicii Domnului numită „Axion Estin”, ceea ce înseamnă „Cuvine-se cu adevărat (Vrednică eşti)”, este cea mai veche din întreg Sfântul Munte Athos şi una dintre cele mai renumite şi iubite icoane din Biserica Ortodoxă. Această icoană este legată de o minune petrecută în anul 980, într-o chilie din apropiere de Careia, în care vieţuia un părinte, împreună cu ucenicul său.

Înaintea acestei icoane ne-a fost dăruita rugăciunea „Cuvine-se cu adevărat” printr-o îngerească minune şi întâmplare.

Minunea a avut loc într-o chilie din apropiere de Careia, în anul 980. În această chilie viețuia un părinte, împreună cu ucenicul său. Sâmbăta seara, părintele a mers în Careia, la privegherea de rând, iar ucenicului i-a spus să cânte singur laudele și slujba de noapte. Ucenicul a făcut în tocmai cele spuse de bătrân.

În vremea privegherii sale, călugărului i-a apărut Sfântul Arhanghel Gavriil, în chipul unui călugăr pelerin. Călugărul s-a numit pe sine Gavriil, fără a spune mai multe ori a arăta ceva în plus. Ajuns la chilie, el a cerut ucenicului să îl primească și pe el la priveghere. În vremea Cântării a noua, de la Canoane, ucenicul a cântat „Ceea ce ești mai cinstită”, după rânduială. Venind rândul îngerului, acesta a cântat toată cântarea „Cuvine-se cu adevărat…” În această vreme, icoana s-a umplut de lumină negrăită.

Ucenicul i-a cerut călugărului să îi scrie și lui această nouă cântare, fiindu-i teamă ca nu cumva să nu o rețină. Îngerul i-a zis: „Adu-mi cerneală și hârtie, pentru a scrie imnul.” Ucenicul însă i-a zis: „Nu am nici cerneală, nici hârtie.” Apoi, îngerul i-a zis: „Adu-mi o lespede”. Atunci, călugărul înger a luat lespedea de piatră, de genul celor de pe acoperiș, și a scris cu degetul întreaga rugăciune. În acel moment, ucenicul și-a dat seama că acela nu era un om, ci un înger, anume Arhanghelul Gavriil. Tot atunci, îngerul a dispărut.

Amintirea acestei minuni se face în fiecare an în ziua de 11 iunie, cu priveghere de toată noaptea, în biserica Protaton din Careia, unde se află icoana.

Mai multe găsiti aici:

https://www.facebook.com/pios.marian?fref=ts

Rugăciune către Maica Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.

Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății. Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor.

Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Igorevskaia" -5 iunie

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Numele Icoanei Igorevsk a Maicii Domnului, sarbatorita la 5 iunie, provine de la un print, Igor Olegovici, mult-patimitorul, care a fost martirizat exact In fata Icoanei, In timpul Sfintei Liturghii, pe cand se ruga, la 19 septembrie 1147. Originile icoanei sunt grecesti, avand In plus o inscriptie apartinand Sfantului Igor.

Traditia pune astfel In legatura aceasta Icoana a Maicii Domnului cu Printul Igor Olegovici de Chernigov si Novgorod-Severskii. Printul Igor a fost una din victimele luptei princiare pentru tron, din Rusia. El a fost mai Intai Intemnitat de marele Duce Iziaslav II Mstislavici In manastirea Vidubitskii a Sfantului Mihail de langa Kiev si mai apoi, sub stricta supraveghere, In manastirea Pereiaslavl a Sfantului Ioan.

Aici a fost obligat sa se calugareasca, sub numele de Gavriil, fiind chiar bolnav. Ulterior a fost Insa ucis, de teama unei parti a populatiei Kievului ca va accede la ducat. De fapt, printul nu mai avea niciun gand de domnie, dedicat postului, rugaciunii, Intr-un proces de pocainta. Dar nimeni nu credea acest lucru.

Icoana martora la evenimente este cunoscuta drept una dintre cele facatoare de minuni si cinstita la 5 iunie, zi In care sfintele moaste ale Printului Igor au fost Inmormantate cu toata cinstea (1150).

In timpul ocupatiei Kievului, in 1941, icoana a disparut, dar memoria si cinstirea ei s-au pastrat.

sursa: Lacasuri Ortodoxe

Rugăciuni către Maica Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Izvor de tămăduiri te-am dobândit pe tine, Stăpână curată, noi, cei bolnavi de setea păcatelor, la tine alergăm şi mântuire luăm.
În multe feluri , Fecioară, L-am mâniat pe Hristos, cu mintea, cu cuvântul şi cu faptele şi mă tem de înfricoşătorul acela scaun de judecată, dar tu, vino mai înainte şi degrab izbăveşte de chinuri, cu rugăciunile tale de maică şi cu îndrăznirea ta cea către Dumnezeu, pe cel ce se roagă ţie, Născătoare de Dumnezeu.
Cine altul ca mine a păcătuit, cu totul lăudată, mintea mi-am omorât-o, trupul mi l-am întinat şi toate simţirile mi le-am înegrit, eu, ticălosul.
Pe mine cel cu totul risipitor, pe mine, ticălosul, miluieşte-mă, Stăpână, şi dă-mi iertare pentru greşelile de mai înainte, ca să te slăvesc pe tine cu dor.
Prin închipuirile visurilor, vrăjmaşul mă amăgeşte şi mă impinge în căderea mândriei, dar tu, Născătoare de Dumnezeu, din meşteşugirile lui izbăveşte-mă.
Cu toiagul compătimirii tale şi al acoperământului tău mângâie-mă şi pe mine, Curată şi cu untdelemnul tău, al dumnezeieştii milostiviri, unge capul meu.
Harul dumnezeieştii înfieri primindu-l la dumnezeiescul botez, l-am pierdut făcând nelegiuri într-o viaţă de păcat, pentru aceea te rog pe tine, Fecioară, miluieşte-mă.
Vlăstarii rădăcinii neruşinate a iubirii de sine odrăslesc obrăznicia şi uşurătatea. De aici cresc roiuri de patimi felurite. Pe tine, aşadar, te rog, usucă rădăcina lor.
Ridic glasul meu cu plângere ţie strigând: Cu vinul pocăinţei, Curată, adapă-mă, satură-mă aici cu pâine de lacrimi, ca să nu flămânzesc şi să nu însetez dincolo.
Dăruieşte, Curată, simţire înţelegătoare sufletului meu, omoară plăcerile cele necuvenite de mai înainte pe care obişnuiesc să le nască simţirile cele trupeşti, ca să mă fac şi eu locaş al Duhului Sfânt.
Nicidecum nu am încetat, Maica lui Dumnezeu, să fac fapte de ruşine, din pruncie arătându-mă casă patimilor şi măcar acum, la bătrâneţele mele, dă-mi mie gând de pocăinţă şi poate aş scăpa de pedepsele care mă aşteaptă.
În prăpastia păcatelor cumplite alunecând, am căzut din înălţimea virtuţilor, Stăpână, Curată. Aşadar, tu, ceea ce eşti apărarea celor neputincioşi şi a păcătoşilor, tinde mână de ajutor celui ce se roagă ţie.
Mă spăimântez, Maica lui Dumnezeu, de stăpânescul scaun de judecată şi mă tem ca unul care sunt plin de multe rele; totuşi la tine scap, ceea ce eşti păcătoşilor scăpare şi nu mă lepăda pe mine, ci mântuieşte-mă cu mila ta.
Singură bucurie a celor întristaţi, vino mai înainte şi izbăveşte-mă şi pe mine, robul tău, din toate isiptele cele de multe feluri care mă cuprind, de bolile cele arzătoare şi din răutăţile vrăjmaşilor care caută să mă înghită pe mine cel slăbănogit, de toată întristarea şi de partea cea de-a stânga, a demonilor, de deznădejde şi de cumplita osândă. Aşadar, nu mă da pe mine până în sfârşit necazurilor, ca să nu mă acopere pe mine, nenorocitul, adâncul răutăţii, căci întru tine mi-am pus toată nădejdea mea, de Dumnezeu dăruită.”
(Sfântul Andrei Criteanul)
(Culegere selectivă)

.Icoana Maicii Domnului Odighitria (Indrumatoarea) de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, Egipt

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

====================================================
Odighitria icon of Virgin Mary from St. Catherine's Monastery in Sinai, Egypt++Odighitria icona della Vergine Maria dal Monastero di Santa Caterina nel Sinai, Egitto++Odighitria ღვთისმშობლის ხატი წმინდა ეკატერინეს მონასტერი სინას, ეგვიპტე++Οδηγήτριας εικόνα της Παναγίας από τη Μονή Αγίας Αικατερίνης στο Σινά, Αίγυπτος++Odighitria икона Богородицы из монастыря Святой Екатерины на Синае, Египет

Icoana Maicii Domnului "Indrumatoarea" a fost zugravita in veacul al XIII-lea și se afla in faimosul muzeu din Manastirea Sfanta Ecaterina, Sinai, Egipt. Asezata la poalele Muntelui Sinai, pe care odinioara Moise a primit Tablele Legii, Manastirea Sfanta Ecaterina este, de aproape un mileniu si jumatate, unul din cele mai celebre centre de pelerinaj ale Ortodoxiei si o cetate a spiritualitatii patristice si filocalice.

In anul 337, Sfanta Imparateasa Elena a construit un sanctuar in jurul locului in care, dupa traditie, s-a aflat rugul ce ardea si nu se mistuia, unde Dumnezeu a vorbit prima oara cu Dreptul Moise. Paraclisul a atras mii de pelerini si eremiti, ce isi cautau siguranta si mantuirea in pustiul Sinai, in timpul persecutiilor impotriva crestinilor.

In secolul al VI-lea, atacurile permanente ale triburilor nomade vecine l-au facut pe imparatul bizantin Iustinian cel Mare sa transforme sanctuarul intr-o adevarata manastire fortificata.

Prestanta manastirii a facut ca pana si profetul Mahomed, califii arabi, sultanii turci sau chiar cuceritorul Napoleon sa o ia sub protectia lor, aparand-o de eventualii pradatori. Astfel, ea nu a fost cucerita, jefuita sau distrusa niciodata in lunga ei istorie, pastrandu-si de-alungul veacurilor imaginea de loc sfant biblic, unde intelesul simbolic al evenimentelor din Vechiul Testament este descoperit si interpretat potrivit invataturii Domnului nostru Iisus Hristos.

Manastirea Sfanta Ecaterina detine una dintre cele mai celebre si mai importante biblioteci ale lumii, cu peste 3.000 de manuscrise in limbile greaca, araba, siriaca, georgiana, armeana, slavona si latina. In muzeul manastirii sunt asezate, cu mare grija si in conditii specifice, un unmar insemnat de opere de arta si documente istorice, la care se adauga colectiile de icoane unice, candele din argint, mozaicuri si miniaturi, multe datand din secoleleV-VI.

"Imparateasa mea preabuna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu ajutatoarea saracilor si primitoarea strainilor, bucuria celor intristati si acoperamantul celor necajiti, vezi nevoia mea si necazul meu; ajuta-ma ca pe un neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Necazul meu il stii, dezleaga-l precum vrei, ca n-am ajutor afara de tine, Maica lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor. Amin!"

Sursa

https://www.facebook.com/pios.marian/posts/1364548540223775?notif_t=close_friend_activity&notif_id=1463409073939508

Femeile Mironosiţe

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                           ==Myrrh-bearing women==Μυροφόρες γυναίκες==Жен Мироносиц==

             Duminica a III-a după Paşti (a Femeilor Mironosiţe) Marcu 15, 43-47, 16, 1-8.
            "În vremea aceea, venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu, şi îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s-a mirat că a şi murit şi, chemând pe sutaş, l-a întrebat dacă a murit de mult. Şi aflând de la sutaş, a dăruit lui Iosif trupul. Şi Iosif, cumpărând giulgiu şi coborându-L de pe cruce, L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă şi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Şi dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii (Duminică), pe când răsărea soarele, au venit la mormânt. Şi ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului? Dar ridicându-şi ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare. Şi intrând în mormânt, au văzut un tânăr şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb, şi s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea mai înainte de voi; acolo Îl veţi vedea, după cum v-a spus. Şi ieşind, au fugit de la mormânt, că erau cuprinse de frică şi de uimire, şi nimănui nimic n-au spus, căci se temeau."
                                                                   Femeile mironosiţe

Femeile mironosiţe (purtătoare de miruri) au fost, potrivit Tradiţiei, în număr de opt. Fiecare din cele patru Evanghelii atribuie acestor femei roluri diferite, atât în vremea Răstignirii Domnului cât şi în dimineaţa Învierii, la mormântul Domnului, poate şi din cauză că cele opt femei au ajuns în mai multe grupuri şi la momente diferite în locurile respective. Cele opt femei sunt:

Maria Magdalena
Maria, Maica Domnului.
Ioana
Salomeea (soţia lui Zevedei)
Maria lui Cleopa (sau a lui Alfeu)
Suzana
Maria din Betania
Marta din Betania

Dintre acestea, primele cinci sunt cele mai cunoscute şi mai vizibile încă din textul Scripturii. Acestora, Tradiţia le adaugă pe ultimele trei. Cinci din aceste femei erau şi foarte bogate – Maria Magdalena, Ioana, Suzana şi surorile Maria şi Marta din Betania.

Faptul că mai multe din aceste femei purtau numele Maria, iar cel puţin două din aceste Marii au avut câte un fiu pe nume Iacov a dus la unele neclarităţi. Astfel, Maria, soţia lui Cleopa a fost mama lui Iacov, unul din cei Doisprezece Apostoli; o altă Marie a fost mama „fraţilor Domnului” : Iacov, Iosi (numit şi Barsaba sau Iustus), Iuda şi Simon. Dacă aceştia au fost fiii dreptului Iosif din prima căsătorie, e posibil ca Maica Domnului, ca mamă vitregă, să fie cea numită „mama lui Iacov şi a lui Iosi”, Iacov fiind Sf. Apostol Iacov cel Drept (Matei 13, 55, Galateni 1, 19), iar Iosi fiind cel numit şi Barsabas, Iustus sau Iuda (Fapte 1, 23 şi 15, 22). Unii autori ortodocşi consideră însă că mama „fraţilor Domnului”, identificabilă cu „sora mamei lui” Iisus, poate tocmai „Maria lui Cleopa” [1].

În tradiţia occidentală, Sf. Iacov al lui Alfeu este uneori identificat cu Sf. Iacov, „fratele Domnului”. În tradiţia răsăriteană, fratele Domnului a fost episcop al Ierusalimului între anii 30-60 d. Hr. şi nu a plecat niciodată din zona Ierusalimului. El este acel Iacov care a formulat hotărârile sinodului apostolic de la Ierusalim din anul 48 d. Hr. (Fapte 15, 13-21). În tradiţia răsăriteană, Iacov, fiul lui Alfeu a fost unul din propovăduitorii Evangheliei către neamuri, îndeosebi în Egipt, unde a primit şi mucenicia.

Cele opt femei au petrecut multă vreme alături de Domnul, slujindu-I vreme de trei ani, cât a durat propovăduirea Sa. Despre Maria Magdalena, Ioana, Suzana şi celelalte se spune că slujeau Domnului „din avutul lor” (Luca 8,3). Ele Îl urmează pe Iisus din Galileea şi vin împreună cu El la Ierusalim (Matei 27,55, Marcu 15,40-41, Luca 23,55).
În Duminica a treia după Paşti, numită şi "Duminica Femeilor Mironosiţe", prăznuim potrivit sinaxarului din Penticostar pomenirea femeilor purtătoare de miruri de mare preţ care s-au dus să ungă trupul Mântuitorului în ziua Învierii Sale din morţi. Tot în această Duminică se face pomenire de Iosif cel cu bun chip sau de neam nobil şi de Nicodim, care au fost martori ai îngropării Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

sursa

https://www.facebook.com/pios.marian/posts/1363750606970235

Maica durerilor

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

E fum de lumânări pe zugrăveală?...

Un întuneric greu cernit-a zarea,

Când iconaru-n sfânta lui sfială,

Temutu-s-a să-ţi vadă-ndurerarea.

La cruce stai. Pe haina cenuşie

Mâini albe, mult prea albe, se-mpreună.

În tine doar durerea mai e vie,

Căci lacrimi nu mai ai, să plângi, Prea-Bună.

În bezna mută faţa ta-i lumină;

Pe ea nu-i scris doar chinul unei mume;

E toată răstignirea Lui deplină.

E toată suferinţa fără nume.

Că le-ai purtat în Fiul tău pe toate

Şi-i Crucea Lui în ochii tăi răsfrântă.

Aşa a vrut să zugrăvească, poate,

Un iconar, făptura ta preasfântă.

Şi ca să bei şi tu întreg paharul,

Pe frunte, peste lunga ta maramă,

În loc de spini, cu raze iconarul

A scris în răni durerea ta de mamă.

Zorica  Lațcu

Rugăciunea mamei

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Teodor Castrişanu

Copilaşi din toată lumea, ştiţi voi cum se roagă mama
Pentru voi în orice seară? Nu ştiţi? Sigur! N-aţi luat seama
Când cu ochii plini de lacrimi, la icoana Maicii sfinte
Îşi şopteşte-n blânde şoapte rugăciunea ei fierbinte.

Uite-aşa grăieşte dânsa: " Maică sfântă, Preacurată,
Vezi-i ce frumos dorm dânşii?...Ei îmi sunt averea toată.
Pentru ei din greu mă zbucium, pentru ei trăiesc în lume
Şi îndur atât noianul de dureri fără de nume!

I-am culcat şi-acum spre tine vin ca ei să nu mă vază
Şi te rog, Măicuţă sfântă, să cobori o blândă rază,
Raza bunătăţii tale, pe frumoasele lor plete,
Ca să n-aibă vise rele şi nici pleoapele muiete.

Şi le-adu în suflet raiul liniştit al vieţii tale
Şi mi-i fă ca-n zori de ziuă, când o fi ca să se scoale
Să-i văd blânzi, cuminţi şi veseli, îndreptând spre mine paşii
Cum i-ndreaptă către tine, colo-n cer, sus, îngeraşii"

Rugăciune către Iisus Hristos

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

O, Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu! Cela Ce din preamultă bunătatea Ta pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire Te-ai îmbrăcat cu trup, şi Te-ai răstignit, şi Te-ai îngropat, şi prin Crucea Ta ai înnoit firea noastră cea stricată, primeşte pocăinţa mea pentru păcatele ce le-am făcut şi auzi cuvintele mele: păcătuit-am, Doamne, la cer şi înaintea Ta, cu cuvântul, cu fapta, cu sufletul şi cu trupul şi cu cugetul minţii mele; am călcat rânduielile Tale, nu am ascultat poruncile Tale, am mâniat Bunătatea Ta, Dumnezeul meu - dar fiindcă a Ta este zidirea, nu mă  deznădăjduiesc pentru mântuirea mea, ci către nemărginita Ta Milostivire îndrăznind alerg şi mă rog Ţie: Doamne!        Întru pocăinţă dă-mi inimă înfrântă, şi primeşte-mă când mă rog, şi dă-mi gând bun, dă-mi lacrimi de umilinţă,
 Doamne, dă-mi după harul Tău să pun început bun.

 Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă pe mine, cea căzută, şi pomeneşte-mă pe mine, păcătoasa roaba Ta, întru Împărăţia Ta. Amin.

BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: SFINTELE PASTE!.avi

BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: SFINTELE PASTE!.avi Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit".citat din Sfântul Ioan Gură de Aur

mai multe cititi aici ...

4casaluidumnezeu.blogspot.ro/2016/04/despre-sfintele-pasti.html

PROHODUL, DOMNULUI.SI DUMNEZEULUI NOSTRU IISUS HRISTOS..!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                                                PROHODUL DOMNULUI IISUS
                                                           PACE SI IUBIRE VOUĂ !...

E zi de Post si Rugaciune,
Sub Ceruri care s-au închis
IIsus pe Cruce, azi se pune
Sa-'Nvie-apoi, cum ne-A promis..

Ca Tatal L-A trimis în lume
Intru iubirea Lui cea mare,
Prin EL, cuvântul drept a-si spune
Pacatelor, sa dea iertare..

Dar lumea rea si.. lacomita
Prin Sinedriu, l-A condamnat
Mânati de-a iadului ispita,
La moarte, pe-al ei Împarat

Ei nu stiau, ca au în fata
Pe Dumnezeu Adevarat..
Care-A venit, sa-si dea viata
Ca sa-l învinga pe Pacat

Prin Iuda, ce iubea argintii
Soldatii l-au recunoscut
Punând pe drumul suferintei.
Hristosul viu, cu un sarut

L-au judecat, fara dreptate
Pe Fiul Domnului iubit
Asa precum e scris în Carte..
Si-n Prorociri ce s-au Grait

Pilat, a vrut sa gratieze
Pe ceL ce nu-i gasise vina
Dreptatea vrând, sa o aseze..
În gândul lui, având Lumina

Lasând poporul, sa aleaga..
Pe Barabas, ori pe Iisus
Dar n-a putut sa înteleaga..
De ce pe cruce, ei l-au pus?

Spalându-si mâinile de pata,
Pilat din gura a grait
Sentinta aspra ce-I e data
Nu-i pentru EL!.. ca n-a gresit!

L-au luat atunci, în mâini soldatii...
Cu bice multe l-au batut
Scuipau, si i-L bateau si altii..
De ce?.. ca vina n-a avut

I-au pus pe cap râzând coroana
Din spini,.. sa-L faca, împarat...
Peste Iudei.. de buna seama,
Otet sa bea.. de-i însetat

I-au dat în spate, greaua Cruce..
Sa-si poarte Moartea, dupa EL..
Dar n-au stiut ca cel ce-o duce,
Se da jertfirii... ca un Miel

L-au pus pe Crucea Rastignirii..
Între tâlhari, batjocorit
Pe datatorul Mântuirii
Pe Fiul Domnului.. Iubit

În Vinere' pe la amiaza...
În chinuri groaznice -a Murit
Pacatul lumii CE se-aseza..
Peste Hristosul rastignit

Din ceruri s-a pornit furtuna
Si noaptea-n zi... s-a Asezat...
Întregii lumi.., parca sa spuna
Ca Domnul Sfânt!!!... pe Fiu si-A dat !

Ca sa rascumpere Pacatul
Ce sta în Iaduri ferecat..
Prin Moarte vine Împaratul
Spre adevar.. Nejudecat..

Cutremurându-se pamântul
Când iadul, porti si-a sfarâmat
Din cer a pogorât, Cuvântul !!!
Pe drepti scotându-i din Pacat

I-L asteptam, cu rugaciune..
Sa vie -n lume înapoi
Prin Taina-I, împlinind minune
Sa ne Învie.. si pe noi

Pe drumul Cucii în tacere,
Azi ne pornim, cu pasi cerniti..
Prohodul LUI, si-a LUI durere
Cântand în suflet, chinuiti

Dar asteptam cu bucurie
Plângându-I moartea ce-a rapus
A treia zi, când o sa-NVIE !
Speranta noastra, prin IISUS

Cu moartea a calcat pre Moarte..
Si Iadul vesnic a supus..
Iubirea Pururi, sa ne-o poarte,
Prin darul vietii ce-A, adus!

.. Slava TATALUI si FIULUI si SFÂNTULUI DUH ! AMIN!

ANDREI BOTOSANU
Bucuresti 2010

[scrisa chiar în vinerea mare, dimineata]

Sarbătoare la Florii

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Autor: Petru Dugulescu

E sarbatoare la Florii -
Cum n-a mai fost vreodata,
Caci Cel prezis de profetii,
Azi in Sion se-arata.

Smerit, cu chipul Sau senin,
Inconjurat de gloate,
Isus, calare pe asin,
Coboara spre cetate.

In maini, cu crengi de palmier,
Ii ies multimi in cale;
Rasuna al Iudeii cer,
De cant si osanale.

Rasuna coruri de copii
Multimea se tot strange,
E sarbatoare la Florii,
Dar Imparatul plange:

"Ierusalim, Ierusalim,
Ce mi-ai respins iubirea
Si darul pacii cel sublim -
Iti plang nenorocirea.

Dusmanii vor imprejmui
Tot zidul tau cu schele,
Iar pentru mame si copii
Veni-vor vremuri grele."

Cu lacrimi calde pe obraz
Plangea Ierusalimul ... ,
Dar plansul lui mai scalda azi
New Yorkul si Kremlinul.

Vazduhul Terrei e brazdat -
De undele divine,
Iar orologiile bat
Sfarsitul care vine.

E sarbatoare pe pamant
Si lupta pentru pace,
Se flutura lozince in vant,
Dar Printul pacii tace.

Azi, nu romani si nici barbari,
La porti vin cu stafeta,
Ci mii de monstrii nucleari -
Ameninta planeta.

E sarbatoare si e joc
Si muzicile canta,
Dar pace tu nu ai deloc
Si moartea te-nspaimanta.

El hotaraste iar o zi
Azi, cat se poate spune,
Pe Printul pacii-L poti primi,
Nu amana pe maine!

Rugăciune pentru sănătate

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

 Mai multe rugăciuni găsiti aici:
http://www.doxologia.ro/

RUGACIUNE PENTRU RECUNOASTEREA TICALOSIILOR NOASTRE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Doamne Dumnezeul nostru, Cel Bogat in mila si necuprins in indurari, Care Singur din fire esti fara de pacat, si pentru noi fara de pacat Te-ai facut om, asculta in ceasul acesta, aceasta dureroasa a mea rugaciune, ca sarac si lipsit sunt eu de fapte bune si inima mea s-a tulburat in mine! Tu Doamne, Inaltule Imparat al cerului si al pamantului, stii ca toata tineretea mea am cheltuit-o in pacate si umbland dupa poftele trupului meu, m-am facut cu totul bucurie dracilor, cu totul am urmat pe diavolul, tavalindu-ma intotdeauna in noroiul poftelor. Intunecandu-mi-se gandul din copilarie si pana acum, niciodata n-am voit sa fac voia Ta cea Sfanta; ci cu totul robindu-ma de poftele care ma inconjoara, m-am facut de ras si de batjocura dracilor, nicidecum in minte venindu-mi ca nesuferita este urgia ingrozirii Tale asupra pacatosilor si gatita fiind gheena focului. Din aceasta pricina, cazand in deznadajduire, nicidecum venind in simtire de intoarcere, m-am facut pustiu si gol de dragostea cea de la Tine. Ca ce fel de pacat n-am facut? Ce lucru dracesc n-am lucrat? Ce fapta grozava si inversunata n-am savarsit cu covarsire si cu sarguinta. Mintea cu totul mi-am intinat prin cugete trupesii; trupul l-am spurcat prin amestecari; duhul cu totul mi l-am pangarit cu invoirea spre pacat. Toate madularele ticalosului meu trup le-am pornit a lucra si a sluji la pacate. Cine dar nu ma va plange pe mine ticalosul? Cine nu ma va tangui pe mine osanditul? Pentru ca eu singur, Stapane, am intaratat mania Ta, eu singur am atatat urgia Ta asupra mea, eu singur am facut rautate inaintea Ta, intrecand si covarsind pe toti pacatosii cei din veac, pacatuind fara de asemanare si fara de iertare. Insa de vreme ce esti mult milostiv si mult milosard, Iubitorule de oameni, si astep ti intoarcerea oamenilor, iata si eu ma arunc pe sine-mi inaintea infricosatului si nesuferitului Tau Divan si ca si cum m-as atinge de preacuratele Tale picioare, din adancul sufletului strig Tie: Milostiveste-Te Doamne, iarta-ma, indura-Te, ajuta neputintei mele, pleaca-Te nedumeririi mele, ia aminte la rugaciunea mea si lacrimile mele sa nu te treci cu vederea. Primeste-ma pe mine, cel ce ma pocaiesc si ratacit fiind intoarce-ma si intorcandu-ma imbratiseaza-ma si ma iarta, caci ma rog. Pentru ca n-ai pus pocainta dreptilor, n-ai pus iertare celor ce nu gresesc, ci ai pus pocainta asupra mea, a pacatosului, in acela cu care spre intaratarea Ta am lucrat. Gol si descoperit stau inaintea Ta cunoscatorule de inimi, Doamne, marturisindu-mi pacatele mele, pentru ca nu pot sa caut si sa vad inaltimea cerului fiind impilat de greutatea pacatelor mele. Deci, lumineaza-mi ochii inimii mele si da-mi umilinta spre pocainta si zdrobire de inima spre indreptare ca, cu buna nadejde si cu adevarata si deplina adeverire, sa merg la lumea cea de acolo, laudand si binecuvantand totdeauna prea Sfant Numele Tau: al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor, Amin

MD CORUL APOSTOLIA

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Icoana Maicii Domnului „Floarea nepieritoare” este prăznuită pe 3 aprilie.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

               
Икона Богородицы "вечный цветок
Icon of the Virgin "everlasting flower
ხატი ღვთისმშობლის "უკვდავი ყვავილს
Εικόνα της Παναγίας "αθάνατο λουλούδι»
Icona della Vergine "fiore immortale '
Icono de la Virgen "flor inmortal '
Bakire "ölümsüz çiçek 'Simge

Desi apare foarte des in spatiul slav,respectiv Rusia si Ukraina,eu am vazut-o prima oara in grecia si apoi deseori in Bulgaria.In Romania nu am intalnit-o.
Icoana Maicii Domnului „Floarea nepieritoare” mai este numită și „Floarea neprihănită” sau „Floarea de crin”

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este zugrăvită în această icoană ținându-L pe Pruncul Hristos cu mâna Sa dreaptă, iar în mâna stângă un buchet simbolic de flori în care predomină crinii albi (sau chiar un singur crin alb). Acesta simbolizează floarea ce nepieritoare a fecioriei și neprihănirii Preacuratei Fecioare Maria, căreia Biserica i se adresează în imnuri cu „Tu eşti rădăcina fecioriei şi Floarea cea neveştejită a curăţiei”. Din aceste cântări închinate Maicii Domnului se trage și denumirea icoanei.

În unele icoane, pe lângă crini mai sunt zugrăviți trandafiri, bujori sau alte flori.

Hristos este zugrăvit purtând coroană și îmbrăcat cu veșminte împărătești. El binecuvântează cu mâna Sa stângă, iar în mâna dreaptă ține un glob care are deasupra o cruce (glob crucifer), ceea ce înseamnă că El este Stăpânul lumii și Mântuitorul tuturor. În unele copii ale icoanei, Pruncul Hristos ține în mâna stângă sceptrul, ca simbol al autorității supreme.

Nu se cunoaște când și unde a apărut această icoană în Rusia.

Copii ale acestei icoane făcătoare de minuni s-au proslăvit în Moscova, în Voronej, dar și în alte locuri din Rusia și Ucraina, tămăduind mulți bolnavi.

Mai multe icoane găsiti aici :

https://www.facebook.com/pios.marian?pnref=story

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI
ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                     Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Crasna 


O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Fecioară şi Doamnă! Primeşte de la noi nevrednicii rugăciunile acestea şi ne apără pe noi robii lui Dumnezeu (N) de toate vicleşugurile oamenilor răi şi de moartea cea năprasnică şi ne dăruieşte, înainte de sfârşit, pocăinţă adevărată, îmblânzind inimile cele rele, întăreşte întru noi credinţa cea Ortodoxă şi pune în inimile noastre duhul fricii de Dumnezeu, duhul evlaviei, al smereniei, al răbdării şi al dragostei, ca şi noi să sporim în virtuţile cele creştineşti şi în faptele cele bune, şi să ne izbăveşti pe noi robii lui Dumnezeu (N) de toată rătăcirea şi de pieirea cea veşnică. 

Învredniceşte-ne să fim şi noi număraţi între cei de-a dreapta Fiului Tău, Hristos Dumnezeului nostru, întru cea de la a doua Sa venire şi părtaşi să fim împărăţiei cerurilor şi vieţii celei veşnice, împreună cu toţi Sfinţii cei ce bine l-au plăcut Lui, întru nesfârşita veşnicie, în vecii vecilor. Amin.
RUGĂCIUNE
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Maica îndurării şi a milostivirii, către tine cădem noi smeriţii şi păcătoşii plecând genunchii trupului nostru celui împovărat de grijile acestui veac înşelător, şi cu lacrimi, cu inimă înfrântă te rugăm să ai milă de noi, încredinţându-ţi fiecare clipă a vieţii noastre.
Când, pentru prima dată, după zămislire, inima noastră bate, Maică Preacurată, roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când primul glas va străpunge văzduhul, prevestind prin naştere ceasul morţii, şi ochii noştri pentru prima dată vor vedea lumina zilei, Maică Preacurată, roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când picioarele noastre vor face primii paşi în viaţă pe cărarea spinoasă, Maică Preacurată, călăuzeşte-ne şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când călătorind vom cădea, împiedicân-du-ne de cursele puse în cale de vrăjmaşul mântuirii noastre, sau ne vom abate de la cărarea cea strâmtă, ascultând glasurile ispititoare, Maică Preacurată, ridică-ne, îndreptându-ne şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când norii negri vor acoperi Soarele sufletului nostru, încercând să ne arunce în deznădejde şi şoapte înşelătoare se vor strecura în cuget, că nu suntem auziţi şi zadarnică este credinţa noastră, Maică Preacurată, străpunge negura cu lumina ta mângâietoare şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când vom cădea sub povara crucii, părându-ne calea anevoioasă, iar mărăcinii vor zgâria picioarele noastre şi rănile sângerânde ne vor opri, Maică Preacurată, îmbărbătează-ne, arătându-ne calea pe care a mers iubitul tău Fiu şi suferinţele Lui cele multe, şi roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când îngerul va vesti sfârşitul călătoriei noastre şi coasa morţii va despărţi sufletul de trup, Maică Preacurată, fii lângă noi în ceasul înfricoşat al despărţirii şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeu pentru noi.
Când sufletul nostru îşi va lua rămas bun de la viaţa aceasta, îndreptându-se spre dreapta Judecată, dând răspuns straşnicilor vameşi pentru faptele săvârşite, Maică Preacurată, nu ne părăsi în clipa cea înfricoşată, ci acope-ră-ne cu Sfântul tău acoperământ de urgia lor infernală şi te roagă Fiului Tău şi Dumnezeu pentru noi;
Când, ruşinaţi vom sta înaintea Dreptului Judecător, pentru răspuns de faptele săvârşite, şi conştiinţa noastră ne va osândi, Maică Preacurată, roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu, să facă hotărâre milostivă pentru noi.
Dar, până atunci, Măicuţă sfântă, dă-ne har şi putere să vieţuim după voia lui Dumnezeu, slăvindu-L pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, în veci. Amin.

                                                          ISTORISIRE DESPRE ICOANA
FĂCĂTOARE DE MINUNI A MAICII DOMNULUI DE LA CRASNA, CARE S-A DESCOPERIT                                                                       PRIN NOI MINUNI

Domnul nostru Iisus Hristos, în nemărginita Sa bunătate nu-şi lasă fiii, pe creştinii ortodocşi, fără ajutor şi întărirea puterilor spirituale pe calea mântuirii spre împărăţia cerurilor, fără semne ale Dumnezeieştii bunăvoinţe, prin care le creşte credinţa, le desăvârşeşte nădejdea şi li se înmulţeşte dragostea. Şi, precum odinioară, Domnul a ales pe Preacurata şi Preabinecuvântata Fecioara Măria, ca să fie locaş Celui neîncăput, astfel şi azi, El o relevă pe Maica Domnului ca mijlocitoare şi rugătoare pentru neamul nostru, proslăvind pe Ceea ce este mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât Serafimii, prin revelarea icoanelor ei făcătoare de minuni, credincioşilor ortodocşi, de la o margine a pământului până la cealaltă.
Din cele mai străvechi vremuri, cunoaştem multe icoane ale Preabinecuvântatei, prin care ea a izbăvit oraşe şi ţări, a liniştit stihiile şi nenorocirile, a scăpat de boli şi greutăţi, dăruind multele Dumnezeiescului său Fiu, tuturor celor ce căutau mijlocirea Ei.
Mulţimea îndurărilor Dumnezeieşti continuă să se arate şi în zilele noastre sumbre. Maica Domnului se roagă la Tronul Atotţiitorului, pentru noi păcătoşii ca să ne miluiască, arătându-ne semne şi minuni prin Sfintele Sale Icoane.
Una din icoanele apărătoarei neamului creştinesc, care izvorăşte din belşug minuni şi vindecări, ne-a arătat-o Domnul, în ultimul timp, în localitatea Crasna din Bucovina.
Această icoană a fost pictată în anii 50 ai secolului nostru de către un pictor emigrant rus, de care erau mulţi atunci în Bucovina, pe nume de familie Smirnow. El lucra în Crasna, locuia aici, iar în timpul liber picta icoane. Aflând despre aceasta, mulţi credincioşi îl rugau să le picteze icoanele preferate. Adesea pictorul le picta gratis.
Odată I-a solicitat familia lui Andronic Istratie, să le picteze icoanele Mântuitorului şi a Preacuratei Maicii Sale, ceea ce s-aşi adus la îndeplinire.
Familia Istratie avea frumosul obicei de a dărui icoane celor săraci, pentru a-i întări în credinţă. Astfel pictate de Smirnow, icoanele au fost dăruite, cu o ocazie, familiei lui Minai Mitric, tot locuitor al Crasnei, care le-au păstrat cu pietate ani de-a rândul.
Timpul trecea, biserica era prigonită, şi credinţa poporului se tot răcea. Au trecut la Domnul şi Mihai Mitric şi soţia lui, deţinătorii icoanelor, iar urmaşii lor nu prea cunoşteau marele preţ al moştenirii lăsate de părinţi, şi numai memoria lor le-a impus să păstreze aceste chipuri sfinte.
Odată, făcând în casă rânduiala, înaintea Floriilor anului 1995, soţia deţinătorului icoanelor Constantin M. Mitric, a observat pe chipul Maicii Domnului, un strop lichid, ce semăna cu o lacrimă. Femeia a arătat minunea casnicilor; ei care s-au mirat de cele văzute. Din când în când, lacrimile continuau să se ivească pe icoana, iar gospodarii casei, simţindu-se nevrednici de o aşa sfinţenie, au hotărât să o dăruiască bisericii. în anul 1995, a treia zi de Paşti familia Mitric, cu cucernicie şi fiori sufleteşti, au adus icoana în biserica cu hramul Naşterea Sfântului loan Botezătorul, încredinţându-o parohului pr. Vasile Paulencu, care săvârşind un Te-Deum înaintea ei a aşezat-o în altar.
La 6 Mai, acelaşi an, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, la începutul Sfintei Liturghii, atât preoţii în altar cât şi lumea din biserică, au simţit o puternică mireasmă ce venea de la icoană. Toţi au fost cuprinşi de o nespusă bucurie sufletească, în care se vedea un semn ceresc, deosebit.
La 12 mai spre seară, de ziua Sfântului Apostol Iacov, părintele paroh şi credincioşii ce se aflau în biserică, au fost martorii apariţiei abundente a Sfântului Mir, pe faţa Dumnezeiescului Prunc, care a acoperit toată icoana, pătrunzând până pe spate. Din petele de mir s-a conturat chipul Mântuitorului aidoma celui pictat pe faţa icoanei.
Văzând în aceste semne manifestarea Harului Dumnezeiesc, credincioşii, au început să se roage cu sârguinţă Maicii Domnului în faţa minunii, şi această bucurie se prefăcu într-o mare mângâiere şi bucurie duhovnicească. Ei simţeau îndurările şi binefacerile lui Dumnezeu, revărsându-se din belşug, prin rugăciunile Preabinecuvântatei Fecioarei Măria, dar se sfiau să anunţe publicul, considerându-se nevrednici de aşa minuni, în ajunul sărbătorii Sfântului loan cel Nou de la Suceava, la 14 iunie 1995, rugându-se Maicii Domnului, în faţa icoanei sale nou descoperită, adolescentul Lucian Procopoae, care suferea de o boală din pruncie, a simţit deodată un cutremur în tot corpul, apoi o bucurie şi linişte nespusă, părăsindu-1 chinul bolii. Văzând o aşa minune, părinţii lui Lucian, Rahira şi Constantin au anunţat cazul acesta preotului şi tuturora, slăvind pe Dumnezeu şi mulţumind Preasfintei Fecioare pentru această mare binefacere.
Aşa s-a început proslăvirea icoanei Maicii Domnului din Crasna, prin vindecări şi minuni. Parohul bisericii cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Prea Cucernicul Părinte Vasile Pauiencu. observă şi strânge mărturii de la toţi cei ce au fost miluiţi de Dumnezeu, rugându-se în faţa icoanei Maicii Luminii. Patruzeci de mărturii de acest fel de minuni se păstrează în arhiva bisericii.
Credincioşii capătă vindecare de diferite boli şi scapă de năpaste şi nenorociri, rugându-se în faţa icoanei, iar Maica Domnului pe toţi îi miluieşte.
Prin credinţa noastră ortodoxă, moştenită de la părinţii şi strămoşii noştri, Domnul se îndură de noi, dăruindu-ne minunat ajutor, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale. Această bunătate Dumnezeiască ni se oferă, nu pentru meritele şi nevoinţele noastre, căci nu le avem; ci pentru ca să ne întărească puterile spirituale, să ne descopere adevărurile unei vieţi morale, trezindu-ne la pocăinţă şi îndreptare.
            Atunci vom fi vrednici de această nespusă mângâiere, ce vine din noul izvor al bunătăţii lui Dumnezeu. Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Crasna, când vom păstra în neprihănire şi curăţie credinţa cea sfântă, Apostolică şi Ortodoxă şi vom trăi conform poruncilor lui Dumnezeu, sârguindu-ne spre cele cereşti, veşnice şi sfinte. Domnul Dumnezeu, prin mijlocirile Preacuratei şi Prebinecuvântatei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Măria, Care ne-a revelat minuni şi vindecări de la slăvită sa icoană de la Crasna, să ne învrednicească de tot binele.
Ei i se cuvine supravenerare, cinste şi închinăciune de la toate neamurile în vecii vecilor. Amin.

Sursa: Biblioteca Ortodoxa

Rugăciune la Icoana Maicii Domnului Dulcea Sărutare

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O , Dulcea Sărutare a sufletelor noastre , cu Roua Rugăciunilor Tale curăteste inimile noastre si le fă izvorâtoare de Gânduri Dumnezeiesti .
Cu Razele Minunilor Tale Impodobit-ai mănăstirea în care Esti Cinstită , tuturor închinătorilor Dăruindu-le din belsug untdelemnul Darurilor Tale .
Auzi-ne si pe noi , cei ce de la marginile lumii cu bătăile rugăciunii căutăm să aflăm Deschiderea Usii Milostivirii Tale .
Ca si cu O Dulce Sărutare cu Darul Tău veselesti sufletele întristate si ridici povara mâhnirilor noastre .
Deci , si acum , Te rugăm să Cauti cu Milostivire spre robii Tăi si să Potolesti valurile păcatelor .
Povătuieste-ne pe noi pe Cărarea Ascultării de Fiul Tău si cu înfrânarea îngrădeste mişcările sufletului si trupului nostru .
Deschide-ne nouă Usa Indurărilor Dumnezeiesti , căci din pricina păcatelor noastre am depărtat de la noi pe Făcătorii de Bine .
Rugăciunea Paraclisierului Ioanichie ai ascultat-o cu blândete si Intăritu-l-ai pe Dânsul întru Nădejde , ca Una Ce purtai neîncetat grijă de mănăstirea Ta si de Mântuirea sufletului său . Deci , ca O Milostivă Maică a crestinilor , ia în Mâinile Tale si viata noastră si ne Povătuieste pe Calea Mântuirii .
Stinge focul ispitelor si Nimiceste cursele celui rău , care caută să ne tragă pe noi în adâncul deznădăjduirii .
Ceea Ce ai Primit în Braţele Tale pe Cel Necuprins de gând , Incinge şi sufletele noastre cu legătura Iubirii de oameni si ne arată vrednici lucrători de fapte bune .
Deschide Hambarele Darurilor Tale si ne Hrăneste pe noi din destul , ca să-Ţi aducem pâinea Laudelor Dumnezeiesti din cuptorul inimii .
Pe noi , cei împovărati cu multe răutăti , ne Cheamă la Limanul Pocăintei si cu Ploaia Rugăciunii Tale Stinge focul gheenei cel gătit pentru păcatele noastre .
Fii nouă Sprijinitoare în necazuri , căci la Tine alergăm ca la Un Liman Binecuvântat , cerând iertare greselilor noastre si mare Milă .
Amin !
http://www.doxologia.ro/rugaciune/rugaciune-la-icoana-maicii-domnului-dulcea-sarutare-glykofilousa-de-la-manastirea-filotheu

Icoană a Maicii Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O icoană a Maicii Domnului mai puțin cunoscută (pictată de preotul Luca din Iclod, care a zugrăvit și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula) - astăzi prezentată în procesiune pe ”calea luminilor”, în cadrul evenimentelor organizate de parohia Icoanei din București cu ocazia Duminicii Ortodoxiei.

Acatistul Bunei Vestiri

                                                   Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2:

Știindu-se pe sine sfânta întru cu­răție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns cău­tând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos
Bucură-te, capul poruncilor Lui
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți
Bucură-te, ceea ce luminezi gându­rile celor credincioși
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3:

Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roa­dă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mân­tuire, când vor cânta așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând în­chinarea ei, s-a bucurat și, cu săltă­ri în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-vește­jite Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lu­crătorul iubirii de oameni
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Să­ditorul vieții noastre
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării
Bucură-te, ceea ce gătești adăpos­tire sufletelor
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite
Bucură-te, curăția a toată lumea
Bucură-te, voia cea bună a lui Dum­nezeu către noi, cei muritori
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 4:

Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea nea­me­s­tecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în bra­țele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:
Bucură-te, Maica Mielului și a Păs­torului
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești
Bucură-te, că cele pământești dăn­țuiesc împreună cu cele cerești
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței
Bucură-te, cunoștința harului cea lu­minoasă
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5:

Steaua cea cu dumnezeiască merge­re văzând-o magii, au mers pe urma lu­minii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bu­curat cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Au văzut pruncii haldeilor în bra­țele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stă­pân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse
Bucură-te, raza zilei celei de taină
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăi­nuitorii Treimii
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Dom­nul Hristos, iubitorul de oameni
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate
Bucură-te, ceea ce ai stins închi­narea la foc
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor
Bucură-te, îndreptătoarea înțelep­ciu­nii celor credincioși
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6:

Vestitori purtători de Dumnezeu fă­cându-se magii, s-au întors în Babi­lon, săvârșind prorocia Ta; și, măr­turisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind Tu în Egipt, Lumina ade­vă­rului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăb­dând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Năs­că­toarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor
Bucură-te, căderea demonilor
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpâ­nia înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelă­ciu­nea idolească
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață
Bucură-te, stâlp de foc care povă­țu­iești pe cei dintru întuneric
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul
Bucură-te, hrană și potir cu mană
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte
Bucură-te, pământul făgăduinței
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7:

Vrând Simeon să se mute din vea­cul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea ne­spusă, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, pre­­cum a fost; ca noi, văzând mi­nu­nea, să o lăudăm, grăind:
Bucură-te, floarea nestricăciunii
Bucură-te, cununa înfrânării
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chi­pul Învierii
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bu­nă umbră, sub care mulți se odihnesc
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pân­tece pe Îndreptătorul celor rătăciți
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Iz­bă­vitorul celor robiți
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept
Bucură-te, iertarea multor greșiți
Bucură-te, haina celor goi de în­drăzneală
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8:

Văzând naștere minunată, să ne înstră­inăm de lume, mutându-ne min­tea la Cer; că pentru aceasta Prea­înaltul Dumnezeu pe pământ S-a ară­tat Om smerit, vrând să tragă la înăl­țime pe cei care-I cântă: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeias­­că pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste
Bucură-te, auzirea cea cu neprice­pere pentru cei necredincioși
Bucură-te, lauda cea fără de îndo­ială a celor credincioși
Bucură-te, purtătoarea cea prea­sfântă a Celui ce este pe heruvimi
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dum­­ne­zeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petre­când împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icos 9:

Pe oratorii cei mult-vorbitori îi ve­dem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumne­zeu; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu Bucură-te, comoara rânduielii Lui
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filo­sofi neînțelepți
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători
Bucură-te, că au înnebunit întrebă­torii cei cumpliți
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai lu­minat la minte
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 10:

Vrând să mântuiască lumea, Împo­do­bi­torul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea che­­mând pe cel asemenea, ca un Dum­­nezeu aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:
Bucură-te, turnul fecioriei
Bucură-te, ușa mântuirii
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei ză­misliți întru rușine
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stri­cătorul gândurilor
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Se­mănătorul curăției
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Dom­nul pe cei credincioși
Bucură-te, ceea ce între fecioare sin­­gură ai fost hrănitoare de prunc
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11:

Împărate sfinte, de Ți-am aduce cân­­tări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvi­ne, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea mi­lelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndrep­tează spre cunoștința cea dum­ne­­zeiască ce luminează mintea cu ra­za ei și se cinstește cu chemarea aceasta:
Bucură-te, raza Soarelui celui înțe­legător
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăj­­­mași ca un tunet
Bucură-te, că dintru tine a răsărit stră­lucirea cea cu multă lumină
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței
Bucură-te, ceea ce curățești întină­ciunea păcatului
Bucură-te, baie, care speli conștiința
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos
Bucură-te, viața veseliei celei de taină
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12:

Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datorii­lor omenești a venit Singur la cei ce se înde­părtaseră de harul Lui și, rupând za­pisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născă­toa­re de Dumnezeu; că, locuind în pân­tecele tău Domnul, Care ține toa­te cu mâna, a sfințit, a slăvit și a în­vățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul
Bucură-te, comoara vieții cea nede­șer­tată
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși
Bucură-te, lauda cea de cinste a pre­oților cuvioși
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii
Bucură-te, tămăduirea trupului meu
Bucură-te, mântuirea sufletului meu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 13:

O, Maică prealăudată, care ai năs­cut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Con­da­­cul întâi:

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

                                Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Născătoare de Dum­ne­zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa­tă făptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovăduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasă a arhanghelilor, întă­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoa­rea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioa­re­lor, veselia cea lină a mai­ci­lor, în­țe­lep­ciunea și învățătura prun­ci­lor, câr­muitoarea săracilor și a vădu­velor; îmbrăcăminte celor goi, sănă­tate celor bolnavi, izbăvire celor ro­biți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare ne­os­te­nită ce­lor rătăciți, mergere ușoară celor călă­tori, odihnă bună celor oste­niți, aco­pe­rământ și scăpare celor asu­priți; nădejde celor fără de nădejde, ajută­toare celor lipsiți; celor săraci bo­găție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; ce­lor păcătoși mântuire către Dum­­ne­zeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, a­ju­tătoare nebiruită și folo­si­toare.

Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasa a Luminii ce­lei înțelegă­toare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte înge­rească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, Stăpâna tu­turor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ce­resc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zămislirea negrăită a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu bună glă­suire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adân­cul milelor, picătura care risipești mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­mă­surată, taina cea negrăită, minu­nea cea neștiută, minune nespusă;

Bi­serică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacuri­lor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoa­să, care ai înflorit nouă veselia ce­reas­că, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, înce­pă­tura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiuiți; în­grozire diavolilor, biruință în războaie, păzi­toare adevă­ra­tă tuturor creștinilor și lumii încre­din­țată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stă­pâ­nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po­porul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpas­tele, de boală, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz­boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne­cazul. Ca să nu fie îm­puținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi adu­cătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, Stăpână preami­los­tivă, Năs­că­toare de Dumne­zeu prea­lă­udată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspi­narea lor; ci ne înno­iește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mul­țumire, aflându-te pe tine ajută­toa­re. Milostivește-te, Doam­nă Prea­cu­rată, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.

Nădej­dea noastră, adu­nă pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată Îm­pă­răteasă a Cerului și a pământului, Născătoare de Dumne­zeu, pururea Fecioară, miluiește cu mij­lo­cirea ta po­porul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău aco­pe­rământ și roagă pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă îm­potriva noastră. Miluiește și mântu­iește prin ru­găciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitro­po­litul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre cău­ta­rea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, îm­preună cu în­gerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciu­nea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile în­ge­rești să se desfăteze.

Că tu ești, Doam­nă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pă­mântenilor; tu ești nădejdea și fo­lositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fier­binte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, în­drăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doam­nă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfâr­șit, și să stăm fără de rușine în ziua Ju­decății de-a dreapta Fiului tău și Dum­ne­ze­ului nostru, slăvindu-L pe El îm­pre­ună cu Cel fără de început al Lui Pă­rinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcă­torul Lui Duh, acum și puru­rea și în vecii vecilor. Amin.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin. Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi!