PRIVESTE CU-NDURARE, DOAMNE !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

( versuri: Eliana Popa)

Priveste cu-ndurare, Doamne
La păcătosul care-s eu,
Tu esti Acel ce-mparti iubire
Si celui bun si celui rău !

Priveste cu-ndurare,Doamne
Că azi genunchiul n-am plecat
Cu umilinta si iubire...
Primeste doar, un mic oftat!

Priveste cu-ndurare, Doamne,
Că sunt si eu copilul tău
Ajută-mă să fiu lumină,
Nu astăzi bun si mâine rău.

Priveste cu răbdare, Doamne,
Si-asteaptă-mă că vin mai greu,
Mai rătăcesc mergând pe cale,
Dar mâine,poate-ajung si eu.

Priveste cu-ndurare,Doamne,
Când mă ridic si iară?i cad
Când tot ce încă strâng in mine,
E si virtute si păcat.

Priveste cu-ndurare,Doamne
Că-s lut, si tină, si noroi
Si când in inima e noapte,
Si ochii mi-s de lacrimi goi.

Priveste cu iubire,Doamne
Cum de pe Cruce ai privit
La mine,sluga trădătoare
Ce ieri si azi Te-am răstignit !

LACRIMI...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Eliana Popa

Opreste, Doamne ,lacrima ce-mi curge,
Eu nu mai pot să-i pun nici azi,zăgaz
Și ochii-s tristi și sufletul îmi plânge
Am obosit...mai vreau un mic răgaz !

Mi-aș pune fruntea-n palma Ta cea sfântă,
În locul unde-s încă, urmele de cui ,
Să prind curaj în clipa mea de luptă
Și drumul spre Calvar să pot să-l sui !

M-aș odihni la umbra Crucii Tale,
Când sufletul luptând va obosi,
Și Te-aș striga să mă astepti pe Cale
Când cei de-aproape, toți m-or părăsi !

Tu singur ai pășit pe drumul Crucii,
Doar Maica Sfântă lângă Cruce sta,
Că doar o mamă-si însoțește pruncii
Eu n-am nici mamă...doar pe Mama Ta!

Pe ea o strig, pe ea o rog să-Ti spună,
Că numai pot sa duc povara-mi grea,
Ea îmi arată-n ceruri o cunună
Ce parcă-i împletită dintr-o stea !

Mai tare plâng, privind către Stăpână
Mai lung îmi pare drumul până sus,
Dar mă ridic privind către cunună
Și iar pornesc pe Cale spre Iisus !

TÂLHARUL SI CUVIOSUL ( de Eliana Popa)

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștrii și Părinții in vreo carte ! 
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !

Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !

,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !
Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !

Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :
,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"

O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !
De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"

S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"
Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !

Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"

( după o pilda ortodoxă )

DOAMNE-N CEASUL JUDECĂTII...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)

Doamne-n ceasul Judecății, cum voi sta in fața Ta
Ce răspuns voi da, Stăpâne pentru toată viata mea?
Ce iti voi aduce Doamne, că-s lipsit de fapte bune
Doar păcate-am strâns de-a lungul vietuirii mele-n lume !

Doamne-n ceasul Judecății, voi fi singur, ne-nsotit
De prieteni si de neamuri ,si de cei ce m-au iubit,
Voi fi eu si cu acela, ce-mpreună călător
M-a urmat pe calea vietii: ingerul meu păzitor !

Doamne-n ceasul Judecății, voi fi slab si zdrențăros
Că nu mi-am croit din fapte, pentru cer veșmânt frumos
Nici n-am oferit eu straie, cersetorului cel gol
Ca să-mi dai un colt de rai, drept răsplată-n locul lor!

Doamne-n ceasul Judecății, lângă Tine-or sta si sfintii,
Și străbunii mei cei vrednici, tot soborul cu Părinții
Și m-or intreba cu totii, dacă am păstrat curată,
Sfântă mea credintă-n Domnul ce mi-a fost de ei lăsată!

Doamne-n ceasul Judecății, vor veni să mă acuze
Toti pârâsii mei din lume, care-atunci or să se-amuze
Că nu am voit a face socoteală de-mpăcare,
Când inca mergeam in viata, deseori pe-aceeasi cale !

Doamne-n ceasul Judecății, imi vei cere si talantul
Îngropat cu nepăsare, ne-nmultindu-l cu un altul,
Îmi vei socoti simbria...dar sunt lenesul din turmă
Că nu am venit la lucru, nici in ceasul cel din urmă !

Doamne-n ceasul Judecății, mă vei intreba de cruce
Ce mi-ai harazit-o mie să o pot cândva a duce
Am purtat-o cu cârtire, fără a-Ti mulțumi Ție
Socotind că nu e-aceea ce mi s-ar potrivi mie !

Doamne-n ceasul Judecății, rău voi plânge-n fața Ta,
Nici răspuns, nici fapte bune, nici nu știu, nici pot a-Ti da,
Șters voi fi din cartea vieții, către iad biet călător,
Chinuit pe veșnicie... fără înger păzitor!

Doamne-n ceasul Judecății, mila Ta să biruiască
Judecata si osânda, pentru fapta mea lumească,
Că nu-s vrednic de-ndurare, dar o iau mijlocitoare
Pe iubita Ta Măicuță, Preacurata Născătoare !

( din volumul de poezii : ,, Cu Hristos pe drumul Crucii")

ÎȚI ÎNCHIN UN IMN, FEMEIE !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(de Eliana Popa)

Îți închin un imn, femeie , leagăn vieții și iubirii 
Tu ai stat și pe Golgota lângă Crucea Răstignirii 
Tu L-ai însoțit pe Domnul spre Calvar cu lacrimi grele ,
Tu i-ai îndulcit amarul când i-au dat oțet și fiere !

Tu, smerită Veronica , înfruntând întreaga gloată 
Ai sărit ca o zvârlugă din a casei tale poartă,
De pe cap ți-ai smuls năframa să-i ștergi ca o mamă bună 
Toată fața de sudoare, sângele de sub cunună!

Pe năframa ce L-a șters, ca o mână diafană
Și-a pictat Prea Sfântu-i chip să-ți rămână drept icoană
Răsplătindu-ti bunătatea când toți Îl scuipau cu ură
Fapta ta stă scrisă-n ceruri și în Sfânta Lui Scriptură!

Tu, frumoasă Magdalena, ai trăit cu El, Calvarul 
Mângâind-o pe Măicuță, i-ai mai stins din suflet jarul,
Și în clipa răstignirii, împietriți sub Crucea Lui,
Doar femeile și Ioan simt durerile de cui !

Când pe Lemnul Crucii grele răstignită sta Lumina ,
Doar Maria lui Cleopa și Maria Magdalina,
Împreună cu Măicuta și cu Ioan ce sade trist 
Sunt icoane de durere și simt lacrima lui Hrist.

Așa,cum demult prin Eva, sarpele-a adus căderea 
Tot femeii la mormânt i s-a vestit Învierea 
Tot femeii i s-a spus să vestească atunci lumii,
Când El a strigat : ,, Maria !" și ea i-a răspuns : ,, Rabuni!"

Cine a născut pe-aceia care au slujit Iubirii ?
Cine a ținut în brate mucenicii și martirii ? 
Cine le-a sădit sămânța dragostei pentru Hristos ?
Tot femeia ce e mamă , născătoare de frumos !

Dar Femeia cea mai sfântă, e Cea Pururea Fecioară
Și în cer și pe pământ e cea mai de preț comoară 
Prin ea s-a-ntrupat Iubirea , prin Mireasa fără Mire ,
Să ne ducă firea noastră cea de lut, spre Nemurire !

Te-ai născut din Sfânta Ana și-ai călcat prin glodul humii
Dar ca tine n-a fost alta de la-ntemeierea lumii
Mai frumoasă ca frumosul ,ce-as putea spre slavă-ati scrie ?
Când te laudă toți sfinții , Prea Curată-n veci, Marie !

Îți închin un imn femeie, mama mea cu părul nins 
M-ai crescut cu multă trudă și în suflet crini mi-ai prins 
Și-au crescut plini de lumină ,să îi port și-n veșnicie 
Însă azi, cules-am unul să ți-l dau măicuță, ție !

CE-AI IUBIT IN MINE, DOAMNE ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

( de Eliana Popa)

Pașii mei pornesc spre Tine, ochii mei spre Tine cată
Tu mi-ai fost, Hristoase, Doamne mai aproape ca un tată 
Mi-ai vegheat copilăria și-acum anii tinereții
Chiar si-atunci când rătăceam suflet trist pe drumul vieții !
Multă vreme-ai așteptat să-Ți deschid în suflet poartă
Însă ochii mei de lut , nici c-au vrut atunci să vadă
Deși, Te știam ,Hristoase, de la bunu' din pruncie
Te-am lăsat uitat și singur în a mea copilărie !

Ai pășit mereu cu mine, mi-ai fost ajutor și pază
Ochiul Tău și Sfântu-Ti înger ieri și astăzi mă veghează
Am fost singură-ntre oameni , nici ai mei n-au fost aproape
Lacrima și suferinta mă trăgeau să mă îngroape...
Dar o aripă de înger lângă mine a stat ,scut
Am învins și-am stat ca stânca când putere n-am avut !
Mi-ai șters lacrima din suflet și cu dor m-ai așteptat
Să-mă-ntorc iar în pruncie, să văd unde Te-am lăsat!

Te stiam, dar nu am vrut, să mă-ntreb unde mai ești
Te-am lăsat inchis in vreme și in tolba cu povesti
Deși amintirea Ta îmi ștergea din suflet frigul.
Te țineam închis și singur tot in casă la bunicul.
Până când pribeagu-mi suflet( ce-azi îți cântă Psaltirea)
Te-a zărit într-o icoană și Ți-a întâlnit privirea
Dragostea din ochii Tăi a ucis atunci în mine
Toată stăpânirea morții si mi-am amintit de Tine !

Și-am văzut atunci o lume diferită de ce-a fost
Și am întâlnit Iubirea ce-o cătasem fără rost
Doar in oameni și în vise, doar in lumea mea nebună,
Obosind s-o țin aprinsă, să n-o pierd sau să apună !
N-am știut c-acea Iubire doar la Tine o găsesc
Nu in oameni sau în lume sau in ce e pământesc !
Ce-ai iubit in mine, Doamne, ce--ai văzut în mine bine ?"
,, - Tot ce n-au putut vedea oamenii de lângă Tine!

Așa mi-ai răspuns ,Iisuse,si-astăzi tare drag îmi ești
Te-am chemat să stai cu mine, nu în tolba cu povesti
Eu Te-am căutat în oameni, Tu erai aici în mine
Te strigăm sa vii , Iubire,de prin zările străine!
Însă Tu erai la ușă îmi băteai in geam si-n zid
Și târziu în ceas de noapte am venit să îți deschid !
Tu Mi-ai dăruit Iubirea...ce Iubire Doamne Sfinte
Mai curata decât roua, liniștită și cuminte !

Și Iubirea Ta, Iisuse, îmi aduce mângâiere
Nu rănește și nu doare e balsam peste durere,
Nu doboară, ne ridică , șterge ale lumii plângeri
Ne dă aripi și ne-naltă lângă sfinți și lângă îngeri
O , ce dragoste, Iisuse, omului ai dăruit !
O Iubire ce nu are început și nici sfârșit,
O Iubire cum nu-i alta...căutați și o aflați
Din ea s-a născut Zidirea și din ea am fost creați !

CUNUNA LUI HRISTOS

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

V-ati intrebat vreodata din ce a fost impletita cununa lui Hristos ? Multi vor spune : din spini ! Dar nu orice fel de spini, ci din spin târâtor ! Aceasta specie este fara floare, fara frunze...numai niste nuiele elastice, pline cu spini ascutiti, care se intindeau in tot pietrisul si bolovanisul drumurilor din Ierusalim.
E atat de dureros incat de te-ar intepa in picior, imediat s-ar umfla si s-ar innegri locul, de parca acel spin ar fi otravit...iar in vremea aceea, ca sa fie scos de catre un doctor, ar trebui sa fie scos cu o bucata din locul in care s-a infipt pentru ca alta posibilitate nu exista.
Ganditi-va acum : cununa lui Hristos a fost impletita din trei nuiele de spin târâtor care aveau patruzeci si doi de spini ! Iata marturia lui Sotirios Crotos, unul din cei saptezeci de ucenici si unul dintre cei care au ajutat la coborarea de pe Cruce a lui Hristos ( Sotirios Crotos, inainte sa-l intalneasca pe Hristos practicase medicina) :
,,...Coroana de spini era foarte indesata pe cap.Am zis in gand :,,Doamne ajuta-ma!".Mi-a dat in gand sa torn ulei de jur imprejurul ei, pe dedesubt.Am turnat si cele trei nuiele de spin tarator au iesit, LASAND SPINII INFIPTI IN CAP....
Doamne Dumnezeule, tot capul era numai cheaguri de sange, amestecate cu par.I-am spalat capul, l-am masat usor cu ulei de migdale si am cules usor toti spinii, LASAND IN URMA LOR GAURI, CU TOTUL PATRUZECI SI DOI

.L-am uns cu uleiuri aromate si mirodenii.L-am pieptanat.Fata si gatul erau numai siroaie de sange, iar barba plina de scuipat.
Ah ! Spatele, tot spatele, de la umeri la brau era o masa de carne.In douazeci si sase de ani de practica a medicinii am intalnit bolnavi rupti, flagelati,arsi de vii, cu ochii scosi, ciopartiti, batuti, jupuiti, dar n-am intalnit un spate asa de sfaramat si faramitat.
Vai ! Cata durere a putut rabda fara murmur.Nu e de mirare, ca la fiecare pas cadea...."
Deci cine putea sa bea acest pahar al durerii ??? Numai un singur OM..numai Cel care a venit sa ne rascumpere si care a purtat toate crucile si pacatele firii omenesti, numai Cel care a impacat Cerul cu Pamantul si pe Om cu Dumnezeu : IISUS HRISTOS.
Si cata suferinta trupeasca a indurat , nu aceasta a fost cea mai crunta ! 

TREI MARI SI IUTI DURERI A AVUT DOMNUL :

- cand i-au intins soldatii trupul pe Cruce de I s-au desfacut toate incheieturile( Crucea fiind mare si trupul Sau delicat).Atunci s-a implinit proorocia lui David :,,Numarat-au oasele mele"
- cand a vazut ca nu multi s-au intors la credinta si si-a varsat sangele in zadar
- cand a vazut-o pe Preacurata Maica Sa zdrobita de durere la picioarele Crucii .

                                                                 RUGĂCIUNE
                                                                          DE
                                                                  MULTUMIRE

Multumim, Multmilostive Doamne, ca ai primit a pogori din inaltimea Sfintei Tale maretii si a Te rastigni de bunavoie pe Cruce ca sa ne scoti pe noi din adancul iadului si din legaturile pacatului si sa ne aduci Duhul Tatalui.Pe Acesta, Preasfinte Dumnezeule, nu-L lua de la noi, nici Preacuratele, Preacinstitele si de Viata Facatoarele Tale Taine, ci binevoieste a ne curati, lumina si mantui cu ele, Dumnezeul parintilor nostri, si pe noi, pacatosii, si pe tot neamul nostru mic si mare, viu si adormit.Amin !

                                                                                                                                de Eliana Popa

TÂLHARUL SI CUVIOSUL

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



( de Eliana Popa)

Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștrii și Părinții in vreo carte !
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !

Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !

,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !

Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !

Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :

,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"

O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !

De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"

S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"

Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !

Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"

( după o pilda ortodoxă )

ZAPISUL

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

( de Eliana Popa)

Povestea un sfânt părinte într-o scriere mai veche 
Că trăia un om bogat ce-n ținut n' avea pereche !
Cheltuia fără măsură pentru pofte păcătoase 
Pentru îndulciri trupești , pentru straiele frumoase .
Și tot aruncând cu banii, poftele mai mult creșteau 
Iar averea lui și banii zi de zi se-mpuținau 
Până se trezi bogatul într-o zi, sărac lipit 
Fără niciun ban in punga și de oameni părăsit ! 

Focul patimilor sale incă-l stăpâneau aprinse 
Se-ntreba, de unde bani, ca să poată a fi stinse ?
Și se hotărî atunci mistuit de focul lor 
Să pornească-n mare grabă la un mare vrăjitor !
A pornit la drum săracul , într-o seară...mintenaș
Dar cel rău îi iese-n cale luând chip de brav ostaș 
Căci pustiu era drumeagul de la marginea pădurii 
Si vicleanul ii grăiește cu un râs în colțul gurii : 

,, - Eu sunt cel pe care-l cauți ! Si-ti voi da averi și faimă 
Îți voi împlini dorințe , tot ce vrei...însă ia seamă !
Că-mi vei scrie cu-al tău sânge , dacă vrei să-ți fie bine 
Că te lepezi de Hristos și că te unești cu mine!"
Și-a făcut cu dracul târgul...n-a mai judecat sărmanul.
Că se leapădă de Domnul și se vinde la vicleanul.
A luat cel rău zapisul și apoi i-a împlinit 
Toată pofta lui și voia precum i-a făgăduit !

Îl urma ca umbra, dracul si-l tot îndemna la rău
La petreceri și oriunde a poftit cu trupul său ..
Dar s-a întâmplat odată ( așa zice-n povestire)
Să zărească pe o stradă o micuță mănăstire !
Și-a văzut nefericitul ( și-a simțit o groază mare)
Că-l privea dintr-o icoană Preacurata Născătoare ..

Și atunci și-a amintit cu durere și regret 
C-are sufletul vândut pentru traiul cel deșert !
Diavolul, văzând cu teamă ,unde omul s-a oprit 
A scrâșnit din dinți si-ndată cu mânie l-a lovit :
,, - Să nu îndrăznești cumva să privești către Fecioară 
Că pe mulți i-a smuls din gheară-mi și i-a tras din iad afară !
Și de-ai să-mi incalci porunca te voi omorî sărmane
Aruncându-te degrabă, unde-s veșnicele cazne !"

Rău s-a intristat bogatul și a cumpănit in minte 
Să înalțe către Maica rugăciunea lui fierbinte 
Că pe mulți i-a ajutat și i-a scos din grele patimi 
Și a alergat degrabă cu regrete și cu lacrimi :
,,- Miluieste-mă, Stăpână , izbăveste-mă de rău 
Rupe tu zapisu-n care l-am trădat pe Dumnezeu
Necuprinsă-ți este mila...vin și eu acum la tine 
Să mă izbăvești de demon ,să-ți pleci ochii și spre mine !"

Clocotea afară, dracul, făcea multă tulburare 
Și înfricoșat de chipul Prea Curatei Născătoare 
A strigat către bogat ca turbat, cu ciudă multă :
,, - M-a silit să plec, Fecioara ! M-ai trădat...însă ascultă!
Voi păstra zapisu-acesta pân' la Dreapta Judecată 
Vei fi dat în a mea mână și osânda-ți va fi plată 
Că de bunăvoie iată, de Hristos te-ai lepădat 
Judecata Lui e dreaptă pentru toți ce L-au trădat!"

A pierit apoi vicleanul ca un fum din fața porții
Iar bogatul se ruga și se da de ceasul morții 
Și de marea lui căință se înduioșau și sfinții 
Si-atipi un pic sărmanul ,dar văzu cu ochii minții 
Cum Fecioara maiestuoasă ii grăiește cu mânie :
,, - Tu te-ai lepădat de Domnul ! Si îmi ceri iertare mie ? "
,, - O Preasfântă Născătoare cad în fața ta smerit 
Fiul Tău și Domnul nostru, pentru cin' s-a răstignit ?

A venit pentru tâlhar , pentru orb, pentru lepros 
Și-a murit pe Sfânta Cruce pentru omul păcătos !
Și mărturisesc acum , vai și-amar de capul meu 
Că mai rău decât aceștia sunt Măicuță Sfântă,eu!
Daca i-a iertat pe-acestia cu iubirea Sa cea mare 
Când nu te aveau pe tine Maică și Mijlocitoare,
Cu atât mai mult eu astăzi îndrăznesc la Mila Sa 
Și te rog să nu mă lepezi...Domnul te va asculta !"

Și-a grăit atunci Fecioara către bietul osândit :
,, - Pentru marea ta căință, rugăciunea ți-am primit 
C-ai urât fărădelegea și ți-ai plâns păcatul greu
Mijloci-voi pentru tine să te-mpac cu Fiul meu!
Și voi lua de la vrăjmaș și zapisul scris cu sânge,
Facă-ti-se ție-aceastea pentru lacrima ce-ți curge!"

Iar când a grăit aceasta s-a cutremurat vicleanul 
Și-a strigat la Preacurata să i-l lase pe sărmanul: 
,,- O ,tu Maică a Luminii să nu-mi faci o nedreptate 
Nu mi-l lua c-a scris cu sânge să-mi slujească pân' la moarte! "
Îi răspunde atunci Stăpână : ,, - Ești un mare mincinos 
Însă-ai spus un adevăr, că sunt Maica lui Hristos 
Și voi face azi dreptate, celui ce păcătu-si plânge
Si voi lua din a ta gheară și zapisul scris cu sânge!"

Bucurie mare-n suflet a simitit omul când iată 
S-a trezit din vis și parcă nici nu îi venea să creadă
Că în mâini ținea zapisul...iute-n foc l-a aruncat 
Și slăvind pe Dumnezeu în pustie a plecat 
A ajuns la mari virtuti...cum mai greu ajunge-un om 
Asta-i pildă de pe vremea unui mare Sfânt, Leon !

( după o scriere veche ortodoxă )

FAGĂDUINTA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

( de Eliana Popa)

Dumnezeu, făgăduintă către Moise a făcut
Că o Nouă Învoială o să facă pe Pământ
Pruncul Sfânt o să se nască si in gura Lui va pune
Vorbele-i pecetluite ce le va zidi in lume.

Legea Nouă o va scrie, nu cu slova scrisă-n piatră
Ci cu litera cea vie scrisă-n inima curată,
Învoială de iertare si uitare de păcate
Celor care Îl urmează le dă viată făr' de moarte.

Iată-n tine, Israele se va naste Craiul păcii
Si-n Lumina Lui vei merge cum au spus-o toti proorocii,
Către tine se indreaptă Soarele adevărat,
Cel ce e Desăvârsitul, Fiul Celui Preaînalt.

Rege drept ti se va naste, dar sărac in tine intră
Si in fața Lui, noroade si multime se perindă
Căci Prea Bunul prin Fecioară către lume L-a chemat
Ca acei ce-s orbi să vadă si să iasă din păcat

Pe acei ce zac în beznă, în lumină să-i ridice
Si durerea să le-o poarte, lanturile să le strice,
Însă-n loc să Îl iubească, duşmănit va fi de ei,
Răstignit si pus pe pe Crucea, făurită de iudei !

Dar Sământa ce-o aruncă în pământul plin de spini
Şi călcată de de multime si scuipată cu venin,
Va rodi cu roadă multă, foc din miezul ei să curgă
Seva Dragostei si-a Milei pe Pământ să se răsfrângă !

PRUNCUL SFÂNT

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



( Versuri: Eliana Popa)

În Cetatea cea aleasă
Īntr-un staul păstoresc,
Din a cerului Mireasă
Dintr-un pântec fecioresc,

S-a născut Lumina lumii
Cum proorocii au vestit
Si-L intâmpină cu daruri,
Magii de la Răsărit.

Steaua îi călăuzeste
Către ieslea cea săracă,
Unde Mielul Sfânt soseste,
Unde Taina se dezleagă!

N-ai stiut,Ierusalime,
Vezi, proorocii-au arătat
De la Moise, din vechime
Azi Cuvântul s-a-ntrupat!

Aşteptai să-ti vină rege
Să te scape din robie,
Să se nască in palate
Cu mult fast si bogătie !

A ales o iesle rece,
Si-a luat fire omenească,
Dintr-o Maică Preacurată
Dintr-o Dragoste cereasca.

Israele, Israele,
Azi se naste Cel Ales
Dar rămâne pentru tine
Neştiut si ne-nteles.

N-ai stiut ca vine Acela
Ce iubeste sărăcia,
Celor care il aşteaptă
Să le-aducă bogătia !

A venit sărac in lume
Cel ce bogătii imparte,
Ca prin Jertfa Lui cea sfântă
Să ne mântuie de moarte.

Într-o iesle mititică
Veşnicia a-ncăput,
Cel ce are Cerul, Scaun
Si Pământul, Asternut

Cel ce-n haină de Lumină
De la Tatăl e-mbrăcat,
Azi in scutece sărace
Sfânta Maică L-a-nfăsat !

Noaptea-i albă de Lumină
Īngerii din cer coboară
Si o aură divină
Peste iesle se pogoară !

( din volumul : ,, Cu Hristos pe drumul Crucii)

CU HRISTOS PE DRUMUL CRUCII

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri : Eliana Popa)

În cămara mea de taină, când adorm in leagăn pruncii
Mă întorc prin timp cu Tine și pășesc pe drumul Crucii
Văd pe Pilat in Pretoriu stând pe locul zis Gabatta
Si-naintea lui pe Domnul asteptându-si judecata !

Doamne, câtă suferintă! Doar batjocură și ură
Așa cum au spus prooroci și citit-am in Scriptură !
Te lovesc cu ură multă, peste spinii din coroană
Care mușcă mai cu sete din a frunții Tale rană !

,, - Iată Împăratul vostru" striga Pilat către hoardă
,, - Răstigneste-L ! Al Lui sânge peste noi și fii să cadă"
Slobozindu-l pe Baraba, spre-a le împlini dorinta
Pilat a privit spre Domnul și a hotărât sentința

Ca ducându-si singur Crucea, sus pe Dealul Căpățânii
Răstignit să-i fie trupul, de ostași în văzul lumii !
Nu s-a tulburat cu duhul, doar cu milă îi privea
Când i-au pus pe umeri Crucea, crucea lumii, crucea mea !

Greu apasă și îl frânge, nu doar lemnul Crucii grele
Cât păcatul omenirii care zace-n boli și rele!
Iar văzduhul clocoteste de căldură arzătoare
Trupul Său e plin de răni îmbibate cu sudoare !

Istovit de mers și sete, greu mai face câțiva pași
Ridicat cu pumni și bice de iudei și de ostași
Prăbușit sub lemnul Crucii, nu mai poate duce greul,
Si o saltă pe-ai săi umeri, numai Simon Cirineul !

Fericit ești tu Simone, om simplu și păcătos
Că ai ridicat pe umeri Crucea Domnului Hristos ,
Ai gustat și tu un strop din paharul Lui amar
Si-ai pășit cu El alaturi, purtând Crucea spre Calvar !

Din mulțimea hulitoare ce cu chinul Lui se-mbată
Se desprinde o copilă c-o maramă-n păr legată
O desface și-o înmoaie într-un strop de apă rece
Și cu multă gingășie,peste fața Lui o trece !

I-a șters fruntea de sudoare și de sânge închegat
Și Hristos ca-ntr-o icoană pe maramă s-a pictat
Răsplătindu-i bunătatea și aici si-n vesnicie
Și în cer și-n Evanghelii, despre fapta-i se va scrie !

E silit de bici și pietre ca să meargă mai departe
Suie drumul spre Calvar, dar să meargă nu mai poate
Se cutremura zidirea și stihia se-nfioară
Când Iisus sub greul Crucii a căzut a treia oară !

Îl târăsc legat cu funii, Îl silesc să se ridice
Ajutat din nou de Simon și lovit din nou de bice
A ajuns sus pe Golgota...însoțit de jalea Mumii
Ca să bea paharul morții pentru mântuirea lumii!

Doamne, oare e in lume, o durere așa de grea
Când ajuns pe dealul morții, biciul încă Te lovea ?
Pus pe stâlpul infamiei și legat lângă tâlhar
Mai lovesc cu sete Trupu-Ti înainte de calvar !

Maica Sa înlăcrimată lângă grupul de femei
Simte sabia durerii mai adânc în trupul ei
Când Hristos întins pe Cruce ca un miel spre-njunghiere,
A primit în loc de apă, smirnă și oțet și fiere !

Și-a văzut prin timp iar ieslea unde magii au venit
Aducând alese daruri, tocmai de la răsărit!
Azi nici vântul nu aduce adieri ca să-i mângâie
Trupul răstignit pe Cruce și străpuns de patru cuie !

Nici un nor nu vrea să-si verse, picăturile de ploaie
Ca să-i spele Sfântul Sânge care picură șiroaie !
Chiar și îngerii din ceruri nu mai vor să se coboare
Cum au coborât în iesle cu cântări înălțătoare !

Neputând să mai privească către Omu-n agonie
Îngerii trimit din ceruri întuneric și stihie
Se cutremură pământul când în ceasul cel din urmă
Glasul Fiului răzbate ca un tunet in furtună:

,, -Tată-n mâna Ta-mi pun duhul" ....Moare Omul-Dumnezeu
Să ridice spre-nviere și tărâna care-s eu
Să zdrobească boldul mortii,să ne poarte spre Lumină
Să-l așeze iar pe-Adam in a Raiului grădină !

Mulțumesc, Mărite Doamne, că m-ai dus pe drumul Crucii
N-ai cătat că-s păcătoasă și n-am sufletul ca pruncii
Ca văzându-Ti pătimirea pentru lumea asta rea
Să-nteleg cât de ușoară este Doamne, crucea mea !

Si vă spun și vouă astăzi să priviți către Calvar
La Măicuta Sa cea sfântă care plânge cu amar
Să vedeți cum lemnul Crucii e de sânge înroșit
Și Hristos e și mai singur, sus pe Cruce răstignit !

(poezia face parte din volumul de poezii ,, Cu Hristos pe drumul Crucii)

DE CE PLÂNGI, MĂICUȚĂ ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)

De ce plângi Măicuță, Preasfântă Marie ?
Unde stă ascunsă sfânta-ti bucurie?
Dacă lângă Domnul Preaslăvită ești
De ce plângi Măicuța ? De ce tânguiești ?

,, - Ochii mei nu pot să privească-n jos
Cum vor să mi-L vândă iarăși pe Hristos ,
Câte iude văd astăzi pe pământ
Pregătind Pretoriu pentru Fiu-mi Sfânt !

Jalea mea e mare, plâng privind la bici
Ce stă pregătit pentru ucenici,
Pentru voi,cei care ,azi Îl însoțiți
Căci și voi la fel, fi-ve-ti prigoniți !

Ce cununi de spini cu sârg vă-mpletesc !
Cuie sure-ascut și le oțelesc
Crucile sunt gata, trupuri își așteaptă
Pilați pregătesc loc de judecată !

Câte mame plâng imbrăcate-n sac
Lângă prigoniții ultimului veac,
Câte Magdalene, câte Veronici
Vor păși pe Cale lângă mucenici !

Ane și Caiafe mai multi și fălosi
Pregătesc din umbră martori mincinoși,
Și pe voi v-asteaptă , lacomă, Gabatta
Multă suferință, crudă judecata !

Dar mi-a spus Hristos să nu aveți teamă
Veți simți durerea doar la prima rană,
Va purta cu voi chinul și calvarul
Vă va ține tari, mâna Sa și Harul !

Va urca Golgota păzind a Sa turmă,
Lângă mucenicii neamului din urmă
Dacă pe pământ spini vă împletesc
Pentru voi in ceruri , crinii înfloresc !

Că această vreme trebuie să vină
Unii-s Întuneric, alții sunt Lumină
Vremea-n care iadul urlă furios
Luptă cu tot omul ,luptă cu Hristos !

Eu mă rog, copii, să rămâneți treji !
Să vă numărați printre cei alesi,
Să pășiți Golgota de Har întăriți
Să urcați Taborul în sobor de sfinți !"

CE E VIAȚA NOASTRĂ ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)

Ce e viața noastră pe acest pământ ?
Trece chipul lumii iute ca un gând !
Acum ești stăpân, omule, pe multe
Mâine ești țărână... toti o să te uite !

Sufletul se duce către cer pe veci
Trupul putrezește in morminte reci
Pân' la Judecata cea Înfricoșată
Sufletu-si primește locul după faptă !

Fiecare om ce păseste-n viață
Are două căi ce ii stau in fată,
Calea către iad largă și frumoasă,
Calea către rai strâmtă și spinoasă !

Multi pășesc grăbiți pe cărarea largă
Drumul spre-nviere nu vor să-l aleagă
Drumul care-i greu și anevoios
Îl străbat prin vremuri robii lui Hristos !

CÂNTĂ-MI TU, DOAMNE !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(Versuri: Eliana Popa)

O, cântă Tu, Doamne,inimii mele
Cântarea pe care, din vesnicii
Ai pus-o in suflet in clipele grele
Alesilor Tăi si Sfintei Marii !

Cântarea cântării in care vibrează
Iubirea curată ce-aprinde-n tării
Lumini si miresme ce tainic se-asează
Pe aripi de ingeri ce-Ti cântă-n vecii.

Că eu Ti-as cânta, din suflet mi-as face
Vioară cu strună maiastra, dar stii..
Că-s bulgăr de lut si vas care zace
Si-asteaptă Olarul spre-al desăvârsi!

O, cântă-mi Iubire, Iubirea mea mare
Ce-acolo pe Cruce, zapisul mi-ai sters
Cu apă si sânge si-n trup cu piroane
Sa-mi dai mie viată, la moarte ai mers !

Cu sângele Tău, semnat-ai răvaşul
Prin care Adam s-a-ntors iar in Rai
O, cântă-mi cântarea de care Pizmasul
Se teme si fuge, cu ciudă si vai !

Apleacă-Te, Doamne si-ascultă-mi chemarea
Te-asează acolo, in sufletul meu
Si-n clipa din urmă, păzeste-mi plecarea
Si-adu' lângă mine pe ingerul Tău !

DOAMNE, DE-AȘ PUTEA !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)
Doamne,de-as putea s-adun,tot nectarul florilor
L-as preface-n LEAC DIVIN si l-as da oamenilor,
Ca acei ce-l vor gusta să se vindece de rău
Să iubească si să fie,robi supusi la TRONUL TĂU.

Si-as culege-n dimineti,roua primăverilor
Ca să răcoresc cu ea ARSITA DURERILOR,
Si as strânge-n nopti senine toata pulberea din stele
Ca să-mbrac in strălucire, crucea celor in durere.

Aș mai strânge-n partitură glasul ploilor de toamnă
Si aș face cant' de leagăn,pruncilor fără de mamă
Si aș strânge-n veri toride, roada pârguită-n grâne
Pentru pântece flămânde să frământ un colt de pâine.

Din icoane-as chema HARUL,care se ascunde-n ele
Si l-as picura pe pleoape, OCHILOR FĂRĂ VEDERE,
Din ALTARE-as strânge ruga si as face-o prescurele
Ca sa fie HRANĂ SFÂNTĂ pentru vremurile grele.

Din cascade-as lua puterea,apelor involburate
Ca să trag spre ÎNVIERE toate sufletele moarte
De-as putea,le-as face toate după cum aș ști ca-i bine
Dar pentru că sunt țărână,Doamne-mi pun nădejdea-n Tine !

AM INTREBAT O FRUNZA...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)

Am intrebat o frunză căzută-n palma mea
De a simtit durere când vântul o smulgea
Si mi-a răspuns sfioasă si abia soptit
,,Eu n-am simtit durerea, doar Cel ce m-a zidit !

El simte si trăiește, durererea tuturor
El, Care este Singur Atoate Ziditor!
Acolo pe Golgota când trupul i-au străpuns
Toată otrava lumii in rana Sa a curs !

Eu sunt o biată frunză desprinsă de copac
Si cad in tina rece, covor si pled mă fac
Mă calcă pasii vostrii, zăpezile mă-ngroapa
Hrănesc pământu-n care copacul seva-si află !

Pe tine de te-ar smulge-al vietii vânt tăios
Priveste spre Golgota la Domnul tău, Hristos
El isi intinde mâna, rănită de pe Cruce
Si din vârtejul rece, la pieptul Lui te strânge !

Si de te lasă singur o vreme, si-ai să cazi
El stie că esti tare si cât poti tu să rabzi,
Cununa-i pregătită, răsplată ai in cer
Priveste catre Domnul si ai nadejde-n El

Si tu esti tot o frunză ,de n-ai pe Dumnezeu
Păcatul te desprinde de Ziditorul tau
De aceea, om frumos, priveste doar in Sus
Si nu fii doar o frunză, fii rod pentru Iisus! "

Slavă lui Dumnezeu pentru toate !

CĂLĂTOR CU CRUCEA-N SPATE !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

(versuri: Eliana Popa)

Prin al lumii veac pășește, istovit de drum și sete
Călător cu crucea-n spate și cu nimb de raze-n plete
Parcă are-n ochi lumina diminetilor de vară
Și pe chip parcă-L sărută, flori de crin si lăcrămioară!

Parc-ar vrea un strop de apă, cui sa ceară? Cin' să-i dea ?
Numai crinul plin de rouă îi oferă cupa sa
Omul astăzi nu-L mai vede, iar de-L vede nu-i mai pasă
O, de-ar ști cine-i străinul, L-ar primii cu toți în casă !

Căci și astăzi duce-n spate, nevăzut păcatul lumii
Să ne facă fii Luminii...să nu fim plămada humii !
Vine-n fiecare casă, bate-n chip de călător
Sau ne-asteaptă lângă poartă, îmbrăcat în cerșetor !

,, - C-un bănuț Mă miluiește ! N-ai o pâine pentru Mine ?"
,,- Pleacă, lasă-mă , n-am vreme, fugi din calea mea, străine !"
,, - Lasă-Mă, să stau un ceas, pe pragul căsutei tale!"
,, - Nu am vreme pentru tine, vezi,străine de-a ta cale!"

,, - Dă-Mi un strop de apă rece, să mai prind un pic de viață
Si-un ștergar să-Mi scutur colbul și sudoarea de pe față!"
Omul Îl privi cu ură și grăbit închise poarta :
,, - Nu am vreme să-ți dau apă ! Mergi..si-mpacă-te cu soarta !

Nici ștergar nu am a-ți da, mergi și bate-n alte porți
Am atâtea de făcut, nu pierd timpul meu cu toți
Cerșetorii și pribegii.... ce îmi bat ades' în poartă
Du-te ! Du-te mai departe, fiecare cu-a lui soartă!"

Călătorul cel din Ceruri, se întoarce și oftează
,, - Nu am vrut să-ți tulbur duhul, omule cu mândră casă
Ți-am cerut un strop de apă și-o fărâmă dintr-o pâine
Ce oricum îți prisosește, și-o arunci mereu la câine !

Ce-ai crezut, sărmane suflet, că Eu îți rămân dator ?
Ți-aș fi dat si-aici răsplată și în veacul viitor
Căci la vremea Judecății, Eu sărmanul zdrențăros
Aș fi poruncit la îngeri să îți dea veșmânt frumos

Apoi te-as fi pus la masă, la ospăț împărătesc
În a Tatălui Grădină, unde sfinții locuiesc
Unde picură in cupe, apa vieții, apă vie
Unde-i viață far' de moarte și eternă bucurie!

Eu pleca-Voi mai departe știu că am să găsesc milă
La o văduvă săracă, într-o casă mai umilă
Însă tu,cel care astăzi închizi poarta după mine
Călător vei fi și tu...cu durere și suspine

Va veni si vremea-n care tu-Mi vei cere-un strop de apă
Când în arșița eternă, îngeri răi cu foc te-adapă,
Când vei vrea un ceas odihnă de la muncile cumplite
Când vei plânge cu durere...nu voi lua nici Eu aminte !"

Slavă lui Dumnezeu pentru toate !

O STÂLPARE DE FINIC

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

( Versuri: Eliana Popa)

Mult se mai ruga Fecioara in gradina cu măslinii
Să o treacă Domnul grabnic către slăvile luminii, 
Căci în suflet și în ființă amintirea lui Hristos 
Aducea umbra tristeții peste chipul ei frumos !

Când în rugă-si spunea dorul cu smerită-nchinăciune
Și măslinii de pe munte se plecau în rugăciune,
Ca un semn preaminunat de cinstire și prinos 
Către Ziditorul lumii, către Maica lui Hristos !

Și în timp ce-si cânta dorul către Fiul Preaiubit 
Să-i aducă bună veste, sol din ceruri a venit !
Gavriil, ales să-i fie din pruncie slujitor,
A primit și azi să fie Preacuratei, grăitor :

,, - Bucură-te, Raza Lumii , Maică intru Feciorie
Ruga ta va fi-mplinită peste trei zile, Marie !
Dulcele Tău Fiu te-asteaptă să împărățești in veci
Și să salți deasupra morții, peste boldul ei să treci ,

Lângă Împăratul Slavei, vei fi Diamantul Sfânt 
Și vei străluci de-a pururi și în Cer și pe Pământ! 
Îmbrăcată în porfiră și în haină-mpărătească,
A ales, Iubitu-ți Fiu, vesnic să te preamărească !

Și drept semn de împlinire, a cuvântului ce-ți zic,
Ți-am adus un dar din Rai, o stâlpare de finic !
Ca să fie așezată, lângă patul tău, Marie,
Când vei trece pragul vieții, către Domnu-n veșnicie !"

Și primind cereasca veste s-a-nchinat pân' la pământ
Mulțumind cu bucurie Dumnezeului Preasfânt !
Și deodată și măslinii parcă s-au cutremurat 
Si în fața Preacuratei, vârfurile și-au plecat !

Chipul ei cel preacinstit și uimit de ce-auzise 
Strălucea mai luminat decât fața lui Moise,
Cel ce învelit de nour, pregustase-un strop din Rai
Când grăise el cu Domnul, sus in muntele Sinai !

,, - Pe Tine te laud Doamne, Dumnezeul meu, Iisus
Că umila mea strigare a ajuns la Tine sus !
Și cobori din slava-Ti mare de arhangheli însoțit 
Sufletul să-mi iei la Tine, precum ai făgăduit !"

.RUGA versuri :Eliana Popa

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

Sfântă Preacurată, Maică și Fecioară
Vino lângă mine, de la cer coboară
Să-mi aduci Măicuță din Gradina ta
O mireasmă sfântă, să mă pot spăla.

Dă-mi o picătură din potirul sfânt
Varsă-l Maică Bună, varsă-l pe pământ
Să ne adapăm din gradina ta,
Din potirul milei, varsă Dragostea !

Adu-mi adierea florilor din rai
Să-mi imbrace trupul plin de putregai
Adu-mi haină nouă din gradina ta
Să mă primenesc,să mă poti ierta.

Sabia durerii, inima ti-a-mpuns
Când pe Sfânta Cruce chinuia Iisus
Si-ai simtit Măicuță, cea mai grea durere
Si ai plâns Măicută pan' la Înviere !

Iar acum Prea Sfânta, de-acolo de Sus
Tu le ierti trădarea celor ce L-au pus
Răstignit pe Cruce...pe Iisus al Tău
Pe Iisus al nostru, Fiu si Dumnezeu !