Se afișează postările cu eticheta ICOANE FACATOARE DE MINUNI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ICOANE FACATOARE DE MINUNI. Afișați toate postările

5 aprilie 2013

ICOANA MAICII DOMNULUI OSTROBRAMSK


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Există mai multe opinii cu privire la provenienţa şi vechimea Icoanei Ostrobramsk – Vilnius a Maicii Domnului. După unele dintre ele, icoana este foarte veche, fiind ortodoxă, adusă în Lituania de către Marele Duce Algirdas, în 1363. Icoana a rămas uniaţilor şi, mai apoi, călugărilor carmeliţi, romano-catolici.

Pe baza istoriei amintite mai sus, autorităţile ruse au luat Icoana de la catolici, în sec. XIX. Dar, pentru că populaţia a reacţionat, au returnat-o. Conform ultimelor cercetări din spaţiul catolic, ea a fost pictată în jurul anilor 1620-1630, ca si copie după o pictura artistului Martin de Vos (din sec. XVI), bazată la rândul ei pe o gravură a lui Thomas de Leu (1580). Autorul a rămas insa si el necunoscut. Icoana a făcut parte, probabil, dintr-un diptic (Icoană dublă), care Îl avea pe Mântuitorul de o parte, şi pe Maica Domnului în cealaltă parte. Varianta pare corectă, dacă se are în vedere posibilitatea ca Maica Domnului să fie reprezentată într-un gest de închinare faţă de Fiul său şi Dumnezeu.

Icoana (200 x162 cm) e pictată pe opt scânduri de stejar. Nu este exclusă nici varianta ca icoana să fi stat cândva pe catapeteasmă, ca parte a compoziţiei Bunei Vestiri. Ea o reprezintă pe Maica Domnului singură, cu mâinile încrucişate pe piept. Este încoronată şi are un cerc de stele în jurul capului. Icoana pare puţin deosebită de altele. Icoanele în care Maica Domnului este pictată singură, o reprezintă cu mâinile împreunate pentru rugăciune sau întinse în sus, dar nicidecum încrucişate pe piept (mulţi consideră că atitudinea Maicii Domnului din icoană, cu mâinile pe piept, poate fi interpretată şi ca un gest de bunăvoinţă şi salut al Preacuratei Fecioare, faţă de cei ce intră în oraş). Un alt aspect neobişnuit este voalul foarte mare al Fecioarei, care îi acoperă îmbrăcămintea. Forma de semilună, din partea de jos a icoanei, este unică şi reprezintă un dar din partea unui credincios ajutat de icoană. Coroana dublă este un alt semn distinctiv al icoanei din Vilnius.

În 1761, călugărul carmelit Rosciszewski a publicat cartea „Istoria Icoanei făcătoare de minuni”, pe tema icoanei. Papa Clement al XVI-lea a desemnat icoana drept protectoare a pontificatului său, în 1773. Au apărut şi alte publicaţii despre icoană, ea devenind un simbol şi o mângâiere pentru întreg oraşul Vilnius. Oraşul Vilnius cuprinde, între altele, biserici catolice, greco-catolice, ortodoxe şi monumente evreieşti. Icoana Maicii Domnului Ostrobramska este un punct comun pentru ortodocşi, catolici şi uniaţi, şi chiar pentru evrei, deoarece, în timpul celui de-al doilea război mondial, călugării catolici au ascuns mai mulţi evrei în capela unde e păstrată icoana, scăpand astfel de nazişti. În urma acestui fapt, considerat minune, lângă bisericuţa icoanei s-a construit şi o sinagogă.

Icoana originală nu a avut podoabe de aur şi argint. Abia din 1670 s-a început decorarea ei, din evlavie. Ferecătura este decorată cu cel puţin zece tipuri diferite de flori. Ele simbolizează puritatea Maicii Domnului şi pururea fecioria ei („grădina închisă” din Cântarea Cântărilor). În afară de ferecătură, icoana este împodobită cu bijuterii primite de la credincioşi, în semn de recunoştinţă pentru minuni: inimi mici, figurine cu oameni rugându-se, imagini cu ochi, picioare şi mâini vindecate. Prima podoabă oferită a fost în 1671, în legătură cu minunea unui copil înviat. În jurul altarului şi al Icoanei au fost agăţate tot mai multe forme din aur şi argint, semne ale minunilor întâmplate. În 1844 erau 785 obiecte. În 1856 – 1438 obiecte. Un inventar din perioada 1884-1927 a numărat 2539 obiecte dăruite numai atunci. În total, până azi s-au strâns aproximativ 8000 de obiecte dăruite. Foarte multe dintre ele fuseseră donate în timpul războaielor. Unele dintre ele au fost topite, cu scopul de a obtine vase şi obiecte liturgice.

Numeroasele ofrande au fost si un semn de mulţumire pentru ajutorul acordat, în împrejurări precum: recuperare din boli grave, ieşire din necazuri, ajutor în luptele duhovniceşti, venirea la credinţă a celor dragi, primirea darului discernământului şi a mângâierii sufleteşti. Semiluna de sub icoană a fost donată de un polonez necunoscut, care a lăsat inscripţia „Mulţumesc, Maică a Domnului, că mi-ai ascultat rugăciunile; Maica Milostivirii, păstrează-mă în paza ta, te rog. WJJ 1849”.

În cartea sa despre minunile Maicii Domnului, carmelitul Hillarie (1761) a relatat câteva dintre acestea, confirmate de martori oculari. În 1671, în timpul unei procesiuni cu icoana, un copilaş de doi ani a căzut de la etaj pe piatră şi a murit. Părinţii au luat copilul neînsufleţit şi l-au adus în faţa icoanei, convinşi că rugăciunile lor ar putea avea răspuns. L-au lăsat acolo peste noapte. A doua zi, l-au găsit sănătos, fără nici cea mai mică vânătaie.

La 18 mai 1706, în ziua Cincizecimii – a limbilor de foc ale Duhului Sfânt – a izbucnit un incendiu în oraş. El s-a extins, ameninţând şi capela cu icoana. Cu toate acestea, doi călugări, Zaharia şi Urban, au reuşit să scoată icoana Maicii Domnului. Din acel moment, focul a scăzut în intensitate şi s-a stins. Dar de la Icoană, unii au văzut ieşind o strălucire.

De multe ori, Maica Domnului a pedepsit pe cei care au încercat să profaneze biserica sau Icoana. Astfel, în 1708, un soldat rus a vrut să fure ferecătura. În momentul când mâna lui a atins Icoana, a fost proiectat de perete. Acest eveniment a înfricoşat armata rusă, ce venise în Vilnius.

În Biserica Ortodoxă Rusă, icoana Ostrobramsk se sărbătoreşte la 8 ianuarie (26 decembrie stil vechi) şi la 14 aprilie, fiind răspândită între credincioşi, prin multe copii. O Icoană ortodoxă rusă asemănătoare, în care Maica Domnului are mâinile încrucişate pe piept, este cea a Sfântului Serafim de Sarov, „Umilenie”
sursa
https://www.facebook.com/timisoara.ortodoxa

25 martie 2013

Icoana Maicii Domnului "Kozelshchansk"

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Prăznuit pe 21 februarie

Icoana Maicii Kozelshchansk a lui Dumnezeu a fost glorificat în secolul al XIX-lea, deși este mai în vârstă decât atât. Această pictogramă este de origine italiană și a fost adus în Rusia de către unul dintre imparateasa Elisabeta a (1741-1761) servitoare de onoare, care a fost italian. Proprietarul icoana căsătorit cu un funcționar de înregistrări armatei Zaporozhsky-cazacilor, Siromakh. Deci, icoana a mers la Ucraina cu ei.

În timpul secolului al nouăsprezecelea a aparținut familiei contelui Vladimir Kapnist, și a fost unul dintre bunurile lor sacre. Icoana a fost în satul Kozelschina, Poltava guvernare. În timpul Săptămânii Cheesefare în anul 1880, Maria, fiica lui VI Kapnist, dislocat unele oase în picior ei. Doctorul a spus locală problema nu a fost gravă. Dr. Grube, un chirurg remarcat în Harkov, a fost de acord cu diagnosticul, și el a aplicat un ghips la picior Maria.El prescris, de asemenea, băile fierbinți și suplimente de fier. Pentru a diminua disconfortul a piciorului în timp ce mersul pe jos, un pantof special a fost creat cu trupe de metal care au mers în jurul valorii de piciorul fetei. Postul Mare a trecut, dar fata nu au simțit nici o scutire.

După Paști, celălalt picior Maria a devenit răsucit. Apoi ambii umeri și de șold stâng dislocat a devenit, și ea a dezvoltat dureri la nivelul coloanei vertebrale ei. Medicul recomandă numar Kapnist să ia fiica lui imediat Caucaz pentru apele minerale curative și aer de munte. Drumul spre Caucaz și tratamentele curative cauzat necazul și mai mare. Fata a pierdut toate sentiment în mâinile și picioarele, și nu am simțit nici ciupituri.

Din cauza gradului avansat de boala, și deoarece terapia nu a fost de ajutor, ei au fost nevoiți să se întoarcă acasă.

În luna octombrie, tatăl călătorit cu fiica sa bolnavă la Moscova. Aici, el a fost consultat de specialiști, care au declarat că ar putea face nimic pentru Maria.

Părinții și fata a început să bolnavi disperare. Cu toate acestea, o oportunitate neasteptata pentru ajutor de la un profesor străin sa prezentat. Având în vedere că ar fi unii in timp ce înainte de sosirea sa în Moscova, fata de bolnavi a cerut să se întoarcă acasă. Numar trimis-o înapoi în sat, și soția sa a promis să aducă fiica lor inapoi la Moscova atunci când a primit vestea sosirii profesorului. Pe 21 februarie 1881, au primit o telegramă spune că profesorul a ajuns la Moscova.

La o zi înainte de numirea, mama Mariei a sugerat că ea se roage în fața icoanei Maicii familia lui Dumnezeu. Ea a spus la fiica ei, "Masha [o forma de diminutiv Maria], mâine vom merge la Moscova. Ia icoana, să ne curățați capacul și să se roage pentru a Maicii Domnului, care infirmitate dvs. să fie vindecat. "

Fata, care nu avea nici încredere în medici pământești, pus toată nădejdea în Dumnezeu. Aceasta icoana a fost mult timp cunoscut sub numele de minuni.Conform tradiției, femeile tinere ar ruga înainte de a avea o familie fericită.Acesta a fost, de asemenea, obiceiul de a curăța capacul icoana, și se roagă-ar ștergeți-l cu bumbac sau lenjerie.

Apăsând pictograma sfânt la sânul ei, fata bolnavi, cu ajutorul mamei sale, ea curățată și vărsat toată durerea și disperarea sufletului la Maica lui Dumnezeu.Toate dintr-o dată, ea a simtit revenirea puterea de corpul ei și ea a strigat cu voce tare, "Mama! MAMA! Pot să-mi simt picioarele! Pot să simt mainile "Ea! Rupt de acolade de metal și bandaje și a început să se plimbe prin cameră, în timp ce continuă să dețină icoana a Maicii lui Dumnezeu în mâinile ei.

Preotul paroh a fost convocat la o dată și celebrat un serviciu de Ziua Recunoștinței în fața icoanei. Evenimentul bucurie a devenit rapid cunoscut în întreaga toate satele din jur. Contesa și Maria sa dus la Moscova și au luat cu ei icoana sfântă a Maicii lui Dumnezeu. Stiri din vindecare sa răspândit repede despre Moscova și oamenii au început să mulțimea la hotel, iar apoi la biserică, unde au adus icoana.

Pictograma a continuat să lucreze mai multe vindecări mai multe. Când familia sa întors acasă pentru a Kozelschina, oamenii au auzit deja despre miracolele icoana Kozelschansk a Maicii Domnului de la Moscova, și mulți au venit să se închine icoanei. Acesta nu mai era posibil să se păstreze icoana acasă, astfel încât prin ordinul Arhiepiscopului Ioan din Poltava, icoana a fost transferat într-o capelă temporară, pe 23 aprilie 1881. În fiecare zi, de dimineata devreme, servicii de Ziua Recunoștinței și Akathists s-au servit înainte de pictograma.

În 1882 a fost construită o capelă pe motive de imobiliare, și apoi o biserică.decizie a Sfântului Sinod pe o martie 1885 mănăstirea pentru femei a fost stabilit, iar pe 17 februarie 1891 a fost dedicată Nașterii Maicii Domnului.

În prezent, se află în Kozelschansk Icon mănăstire de femei Krasnogorsk Protecția (Kiev a eparhiei). În colțul din stânga jos al icoanei este un tabel cu o ceașcă și o lingură. Se crede că această simbolizează pe Maica lui Dumnezeu ca un "castron de amestecare de vin de bucurie" (Acatistul, Icosul 11). A Service și un acatist au fost compuse pentru Icon Kozelschansk.
sursa

23 martie 2013

Maica Domnului de sub Caraiman


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Biserica de lemn a manastirii

La Busteni, sub munte, intr-o poiana, un calugar batran o vede aievea pe Maica lui Dumnezeu. Pelerinii veniti acolo ca sa se roage spun ca toate dorintele li se implinesc.

"Nu mai fotografia biserica,
pentru ca tot n-o sa apara in poza!"

Cuvintele femeii par de-a dreptul asurzitoare in linistea lasata peste poiana. Langa mine, un barbat isi tine la ochi aparatul de fotografiat indreptat spre biserica de lemn. Aflata alaturi, femeia ii repeta intruna, cu obstinatie, sfatul acela ciudat: "Nu fotografia, n-o sa se vada in poza".
E o duminica de toamna, cu lumina alba si neintinata aici, la Busteni, pe Valea Prahovei, in poiana Palanca, de sub muntele Caraiman. Slujba Sfintei Liturghii e aproape de sfarsite si din biserica mica si neincapatoare, glasul inspirat al tanarului parinte Gherasim rasuna puternic, prin difuzoare, in toata poiana, raspandind pilda caderii Ierusalimului pana hat, in padure, la veverite. Poiana insorita geme de oameni veniti de departe. Printre ei vad cativa in carucioare de invalizi. Asculta toti sfanta slujba intre brazi si se inchina cuminti, ca intr-o catedrala uriasa, cu podeaua de iarba si acoperisul de cer. In aceeasi poiana unde acum sase ani, parintele staret Gherontie a vazut-o pe Maica Domnului plutind printre brazi. Iar Maica i-a poruncit atunci batranului parinte sa zideasca aici o manastire. Si n-a trecut mult si bisericuta de lemn s-a inaltat in poiana. De atunci, atrasi de faima binefacatoare a noii biserici si a minunilor Sfintei Fecioare, numarul celor veniti in pelerinaj la Manastirea "Caraiman" n-a incetat sa sporeasca.
La casuta staretiei dintr-o margine de poiana, oamenii stau la coada ca sa fie primiti de parintele Gherontie pentru sfaturi, blagoslovire ori acatiste. Parintele este un urias cu barba alba, cu privire blanda si vorba molcoma, moldoveneasca. Ii asculta pe toti cu rabdare, desi e destul de bolnav. Si mai are si-o mana rupta, prinsa in ghips si legata de gat. Ma asez cu sfiala la coada si, cand imi vine randul, pare ca m-ar recunoaste fara sa apuc sa-i spun cine sunt. Imi face un semn mic si dupa ce ma binecuvanteaza ma roaga sa-i stau o vreme alaturi, sa termine cu credinciosii. Care vin, vin intruna, un sir ce pare fara sfarsit. Parintele se bucura sa stea de vorba, mai ales cu copiii, ba le mai si daruieste bani sa-si cumpere bomboane. Si abia daca are timp sa se opreasca ca sa-si ia vreun pumn de pastile, pentru urmele bolii de care s-a scuturat acum cativa ani, ca printr-o minune. Vom sta mult de vorba, caci ma va chema la el trei zile, in aerul tihnit si blajin al chiliei sale. Si multa vreme dupa intalnirea noastra, reportofonul si agenda mea de notite aveau sa ramana impregnate cu mirosul acela delicat si puternic de mir si tamaie.

Semnele Maicii Domnului



Parintele staret Gherontie Puiu
L-am intrebat intai despre cele auzite in poiana: "Apare sau nu biserica in fotografii, parinte?". "La unii apare, la altii nu, dupa cum e credinta omului", mi-a raspuns el. "Tot asa, acolo, la agheasmatar, unii vad cand si cand ceva mai aparte, iar altii nu vad nimic. Si-apoi vin si-mi spun mie: "Parinte, eu n-am vazut ce-o vazut sotia si copilul ista al meu". Da copilul imi spune c-o vazut aureole, iar altul ca a vazut ingeri, coborand de sus ca niste fulgi. Dupa cum mi s-a intamplat si mie, cand am venit prima data aici. Eram in vale, la marginea poienii, si am vazut in bradul cela, stralucind asa, ca un fulger urias. Se inserase si stam acolo cu primarul si cu inca un functionar, dar ei n-au vazut nimic si nu intelegeau de ce nu mai vreau sa plec. "Vino, parinte, ca te mananca ursul!", mi-au zis. A doua zi in zori, m-am intors si tot bajbaiam prin poiana si deodata am vazut-o pe Maica Domnului. Era cat un om de mare si sta in acelasi brad, asezata chiar pe ramura dinspre rasarit, acolo unde sta acum toaca. Si Maica facea asa, roata din mana, a facut de sapte ori. Mai intai am crezut ca-i o femeie fugarita de-acas de barbat si care nu poate vorbi si ma cheama s-o ajut, s-o dau jos. Da cand m-am apropiat, s-a facut nevazuta si atunci am zis: "Ei, Maicuta Domnului, Tu ai fost!". Da tot nu intelegeam destul ce vazusem. Si-abia in a doua seara, dupa ce adormisem, a venit un Inger si mi-a spus: "Sa zidesti ceva frumos acolo, ca de-aia ti-a facut Maica Domnului de sapte ori semn din maini, ca sa vina lumea sa se roage"."
Si parintele Gherontie imi povesteste ca de-atunci, Maica Domnului s-a mai aratat si a lasat in poiana destule semne si minuni. Odata, cand era de-abia la inceput si tinea slujba sub cerul liber, Fecioara s-a aratat din nou si i-a spus: "Cand sfintesti Sfintele Daruri, mii de Ingeri, milioane de Ingeri cad deasupra Sfintei Mese". "Si atunci au cazut ca niste fulgi de papadie. Eu eram cu spatele la oameni si slujeam. Si oamenii mi-au spus ce vad. Erau niste mingi de foc, ca o ninsoare cu fulgi mari de lumina, care coborau in jurul altarului, pana la cincizeci de centimetri, si urcau iar pana in varful bradului, acolo unde se aratase Maica Domnului." Sunt si dovezi ale intamplarilor de atunci. Tot timpul vin credinciosi la parintele, sa-i arate poze pe care apar cand si cand, in acelasi loc de langa bradul cu agheasmatar - mici mingi de foc, coborate din cer.



Icoanele cu minuni
Dupa cum tot o minune, socoate parintele, este ridicarea pana aproape de tencuiala a bisericii celei mari, de caramida si piatra, in doar doi ani. Caci Maica Domnului nu l-a lasat niciodata de izbeliste. Iar in locul unde s-a aratat prima oara, Maica a mai lasat un semn. A fost printre cele de inceput. S-a intamplat imediat ce parintele Gherontie se hotarase sa faca manastire in poiana. Atunci, ca sa aiba de ce atarna toaca, el a taiat cu mana lui o creanga din brad, caci muncitorii se sfiisera sa o taie, ca inghetati de o presimtire. Si cand a cazut craca, din fibra ciotului ramas in copac s-a ivit chipul Maicii Domnului, cu Pruncul in brate. Iar de atunci, rasina a acoperit-o mai bine si a colorat-o: o mica icoana stralucind miraculos intr-un ciot, acolo pe unde s-a aratat prima oara Fecioara, sub doua fulgere.
"Dar eu de atunci am vazut-o si o vad de multe ori pe Maicuta Domnului", spune parintele, in vreme ce ziua se apropie de asfintit. "Cand stau asa, singur pe poiana si meditez, odata o vad cum apare stand in picioare, inalta cat un om sau poate chiar mai mare." Si nu de putine ori, chipul Fecioarei ii pare parintelui ca aproape-i desprins, tocmai a curs din zidul pictat de mana lui Grigorescu, al Manastirii "Agapia". Iar Maica sta si priveste cu ochi blanzi si usor intristati peste munti si peste forfota lumii din vale.

Locul in care plutesti deasupra ierbii

Mai exista ceva, inca un semn lasat in partea dinspre rasarit a agheasmatarului. Prima oara i-a aratat parintelui Gherontie lucrul acela strasnic tot un credincios. Si parintele ma roaga sa-l iert daca nu-si aduce aminte prea multe nume si nici nu vorbeste asa de bine, da e tare bolnav si obosit. "Uite, parinte, ce-i aici", l-a chemat acela, "ca eu cand am stat acolo, am inceput sa plutesc ca purtat de o ceata", i-a zis omul. Si cand parintele s-a dus acolo a vazut ca asa-i, caci a inceput dintr-odata sa pluteasca si el, deasupra ierbii. Mai tarziu, s-a intamplat la fel si cu un arhitect care a venit si el, la parintele Gherontie, sa-i spuna mirat cum simtise, brusc, ca se ridica usor in aer. Iar cand a coborat, s-a simtit cu forte intarite.



La poalele Bucegilor, loc de credinta si rugaciuni - Manastirea Caraiman
Dar, spune parintele Gherontie, "plutirea" aceea tainica nu i se intampla oricui, ci numai celor care lucreaza pentru biserica sau celor foarte credinciosi.

Biletul din vis

"Intr-o noapte, pe cand dormeam", continua povestea parintele Gherontie, "m-am trezit cu un biletel in mana. N-am stiut niciodata cine l-a scris si cum a ajuns la mine. Era dintr-o hartie obisnuita, botita. Si scrisul nu era deslusit, de-abia am putut sa-l descifrez, de parca erau litere chinezesti. Si dupa ce l-am deslusit, am gasit in el scrisa o rugaciune. Aceasta: "Doamne, intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei". Si mai scria acolo ca trebuie spusa de 30 de ori pe zi, vreme de 40 de zile, si rezolva orice dorinta a celui ce o rosteste. Si asa s-a intamplat. Caci Dumnezeu ii duce pe vrajmasi departe si ne lasa sa ne calauzim singuri. Asa ca de-atunci, am tras biletul cu rugaciunea asta la xerox si il dau la toata lumea. Iar aceluia sau aceleia care are cearta ori scandal in casa cu nevasta sau cu sotul, le dau rugaciunea asa: "Doamne, intoarce-o pe sotia mea (sau intoarce-l pe sotul meu) la bunatate si la rugaciune asupra mea". Si care m-au ascultat si s-au rugat s-au impacat si au venit la mine zambind de la poarta, de mana. Au venit perechi de tineri si mi-au spus ca au facut rugaciunea si nu s-au mai certat si le-am spus bucuros: "O sa va sarutati mergand pe strada"."

Vindecari




Poiana soarelui, de sub Caraiman
"Vedeti dvs., aici e un loc sfant, unde cu timpul, oamenii care vin cu credinta vor vedea ce li se intampla. Cum le da Dumnezeu indestulare si ii ajuta in tot ce vin ei sa se roage: ca unul nu are bani, altul n-are serviciu ori pe altul l-au lasat puterile. Si oamenii se intorc la mine sa-mi multumeasca pentru ca m-am rugat pentru ei. Iar eu ma bucur mai tare decat ei si le spun sa-I multumeasca Maicii Domnului. Si de cate ori trimit pe cineva la agheasmatar sa se roage, caci acolo sunt multe icoane facatoare de minuni, si ma rog si eu pentru el la Maicuta Domnului, atunci parca Ea imi spune sa nu insist prea mult, ca ma ajuta, asa cum spune mama copilului ca-l iarta. Si eu sunt sigur ca-mi asculta rugaciunile si am atata incredere, ca aproape o aud.
Odata, acum sase ani, pe cand slujeam afara sub brad, a venit la mine un om in carucior, adus cu masina. Venise cu sotia si cu doi copii si plangeau toti. L-am dus acolo si i-am citit la radacina bradului. Si dupa trei luni de zile, a venit pe picioarele lui sanatos, nici nu-l mai cunosteam."

Si poate ca parintele mai are si darul acela rar, de a cunoaste lucrurile inainte de-a veni vremea lor. "Chiar astazi", imi zice, "a venit la mine o femeie care fusese cu o luna in urma la mine, ca urma sa faca o operatie, si i-am spus sa nu se duca, pentru ca nu o sa mai fie nevoie. Si asa a fost, doctorii au gasit-o sanatoasa."

Despre Rugaciune

"Iar daca cineva te deranjeaza sau te supara, mai am un sfat: desfa mainile in fata pieptului cu palmele intoarse si misca-le ca si cum ai face curat. Si roaga-L pe Dumnezeu sa te ajute. Nu-L lasa din gand niciodata si nici El n-o sa te lase din mila Lui. Le spun la toti ca daca se roaga cu credinta, rugile lor se vor implini. Asa sa se roage, incat sa simta ca icoana la care se roaga se desprinde din perete, vine in fata lui si se duce inapoi in perete. Iar cand omul simte ca rugaciunea ii face bine, se roaga mai cu credinta. Eu i-am invatat pe toti sa se roage chiar si impreuna. Unde se roaga doi, Dumnezeu e cu mainile pe capul lor si le da mai mult decat cer. Dar unde doi se cearta, diavolul e in mijloc si le fierbe inimile. Caci rugaciunea e a lui Dumnezeu si cearta-i a diavolului."

Vrajmasii

Abia acum, parintele ma face sa inteleg ce s-a intamplat cu mana lui rupta. Cu o zi inainte, avusese un conflict cu unul din vecinii cei noi din poiana, unul dintre bogatii de la Bucuresti, cu afaceri mari in constructii. Si pentru ca parintele protestase ca acela voia sa intre si sa ia cu anasana din pamantul manastirii, bunul si puternicul megies il batuse pe batran, pana-i rupsese mana!...
Sa lovesti un om in varsta e un lucru crunt. Dar sa mai fie pe deasupra si preot, mi se pare infricosator, chiar si pentru un ateu care se crede de nebiruit pe pamant. Parintele n-a voit insa sa-si reclame megiesul la autoritati si nici sa-l puna de rau la icoane, in fata Domnului. Ca asa e bine, sa ne iertam intre noi. Si daca ne iertam, Dumnezeu ne vede si iarta si El. Se anunta insa si alti nori negri, in jurul manastirii de sub Crucea de pe Caraiman. Parca parandu-i rau ca le-a dat calugarilor poiana Palanca, primaria ii potopeste acum cu o gramada de vecini cu bani. Si cu idei ciudate, vrajmase. Un francez vrea sa-si faca chiar in fata manastirii o piscina. Si cine stie, poate nu peste mult timp, cuconitele dezbracate vor privi dintre valuri la pelerinii si la calugarii cei piosi, rugandu-se zi si noapte, Maicii Domnului.
Dar parintele Gherontie e increzator. Poate ca in reazemul acela al lui aparte, in Sfanta Nascatoare, se afla un "contract" stabil pana la Judecata de Apoi. Dar intai de toate, el vrea sa traiasca in pace si sa nu se certe cu nimeni, asa cum ii e drag lui Dumnezeu si cum ii invata si el pe toti credinciosii care vin aici.

Gratierea Maicii Domnului



Biserica noua
Aproape de plecare, parintele mi-a mai spus ceva. Anume, ca a simtit el cum ca de la 1 august si pana in decembrie, noi, romanii, avem gratiere de la Maica Domnului. Care ii va ierta mai abitir de pacate pe cei ce se roaga si postesc cu osardie. Si parintele Gherontie mai are un semn. Dupa alegerile cele mari din toamna crede, simte el ca se vor indrepta timpurile. "Va alege Dumnezeu un om bun ca sa ne conduca tara, sa mergem in picioare, sa nu ne mai taram: fara coruptie si inselaciuni. Are sa ne ierte Dumnezeu, chiar daca suntem plini de pacate. Si le spune la toti: "Sa va rugati cu dinadinsul, sa va rugati, ca Dumnezeu ne scapa de rau!"."

Cand m-am despartit de parintele Gherontie, mireasma de mir si tamaie a chiliei sale imi intrase si in suflet. Coboram agale spre oras, pe drumul pietruit din padurea de brazi. Si as fi vrut ca linistea nepatata a padurii sa nu se mai opreasca. Oricum, plecam intarit. Purtam la mine rugaciunea parintelui, pogorata peste el in mod nestiut, din Inalturi, in miez de noapte...

Marturii
Fetita intoarsa din morti

Marciov Maria Alexandra e o fetita de 12 ani din Bucuresti, frumoasa si vioaie foc. A venit cu bunicii ei, Maria si Alexandru Avram. Maria a fost extraordinar de bolnava. S-a nascut cu o malformatie a inimii, un canal atrioventricular comun, cu valva fisurata. A facut cinci operatii pe cord deschis. Ultima a fost in Italia, la Milano, si la sfarsitul interventiei chirurgicale fetita intrase in moarte clinica, stare care s-a prelungit cateva saptamani. Doctorii italieni, toti celebri, nu-i mai dadeau nici o sansa. Si atunci, bunicul si bunica au venit la parintele Gherontie, dupa ce mai intai se dusesera si la cateva biserici din Bucuresti, sa faca slujbe de maslu. Desi ii vedea pentru prima oara, parintele le-a


Alexandra se roaga in aghesmatar

spus: "Aveti o fetita, o nepoata foarte bolnava, undeva departe tare. Si fetita voastra sta acuma ca moarta, da sa stiti ca daca va veti ruga cu aprindere la agheasmatarul cela, fetita va scapa, va creste mare si sanatoasa si se va face doctorita". Ravasiti de durere, cei doi bunici s-au dus in agheasmatar si s-au rugat la icoane, vreme de 6 ore, in genunchi, fara oprire, pana la miezul noptii. Si s-ar mai fi rugat pana dimineata, daca nu i-ar fi sunat fiica lor din Italia: fetita inviase, isi revenise, medicii italieni erau uluiti si nu gaseau nici o explicatie. Spuneau ca nu au mai vazut asa un caz niciodata. Maria Alexandra se intorsese de-a dreptul din morti. De atunci, fetita a devenit extraordinar de credincioasa si vine regulat la parintele Gherontie. Simte ca a fost salvata de Maica Domnului, care a vegheat-o de-aici, de sub Caraiman. Si i s-a mai intamplat Mariei, chiar in aceste zile de toamna, ceva foarte greu de explicat... Mai intai, fenomenul a fost observat de bunica, d-na Avram. Apoi a vazut si bunicul: pe cand se ruga in biserica, micutei Maria i-a aparut deasupra capului un abur de aura. Unul din semnele ce apar frecvent aici, in preajma bisericii din poiana de sub Caraiman.

Ilie cel olog

Ilie Sandu este un tanar din comuna Ghimpati, judetul Giurgiu. Cand a venit prima oara la parintele Gherontie, mergea pe un carucior de scanduri pe rulmenti. E dintr-o familie de tarani amarati, de pe Neajlov, si cand era mic, o infectie provocata de o taietura de sapa, netratata bine si la timp cu antibiotice, se transformase intr-o catastrofa: copilul ramasese schilod. S-a chinuit asa vreme de 20 de ani. Doctorii de la Bucuresti i-au spus ca nu mai au ce-i face. Intr-o zi, un consatean i-a zis sa se duca sa-si incerce norocul la manastirea cea noua de la Busteni. Cand l-a vazut in carutul acela nenorocit, ca de cersetor, parintelui Gherontie i-au dat lacrimile. L-a luat pe Ilie si l-a tinut la dansul sapte zile si sapte nopti. Si i-au slujit pe rand, si el, si parintele cel tanar, Gherasim: "Du-te", i-a spus parintele Gherontie, "du-te cu incredere in Dumnezeu si vei vedea". Si l-au trimis acasa.
Ilie a plecat cam indoit. Se intorcea tot la fel cum venise: un schilod amarat si fara scapare. Ajuns acasa - doar ce intrase in ograda, parintii fiind plecati, s-a intins singur dupa cheia din tinda. Si atunci a cazut rau, s-a lovit si a lesinat. Iar in timpul lesinului, Ilie a visat-o pe Maica Domnului. Coborase din bradul acela al ei, cu cruce, de la Busteni, drept pe prispa casei lor taranesti, si mangaindu-l pe frunte, i-a zis: "Trezeste-te, ai sa mergi!". Si cand s-a trezit, tanarul s-a ridicat pe picioarele lui. Inca nesigur, dar mergea: prima data, dupa mai bine de 20 de ani.

Fotografii de Petre Cojocariu
sursa

Sfânta icoană a Precistei de la Biserica Icoanei

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..
O SCHIMBARE DE TOPOS ŞI TROPOS


http://ziarullumina.ro/documentar/sfanta-icoana-precistei-de-la-bis...

De câţiva ani, în Duminica Ortodoxiei se organizează în Bucureşti, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din apropierea Grădinii Icoanei, o procesiune întru pomenirea înălţării sfintelor icoane de la 11 martie 843. Peste veacuri, o icoană şi puterea credinţei oamenilor au schimbat atât toposul, cât şi troposul.
De la sfârşitul secolului al XVII-lea, Biserica „Maica Precistei“ din mahalaua „Ceauş David“ a rămas în conştiinţa oamenilor drept Biserica Icoanei, iar cadrul natural ce o împrejmuia, Grădina Icoanei. Icoana care a schimbat nu numai denumirile puse de om (toposul), ci şi felul de gândire şi raportare al oamenilor (troposul) este „sfânta icoană a Precistei, tămăduitoare de bolnavi“, potrivit menţiunii în diata (testamentul) lui Misail Monahul, din 1777.

Schimbările politice, robirea străină, precum şi faptul că ţara noastră devenise teatrul operaţiunilor de război dintre ruşi şi turci i-au determinat pe românii de pe aceste meleaguri să nu-şi mai pună nădejdea de izbăvire în ajutorul omenesc, ci în Dumnezeu, în Maica Domnului şi sfinţii Lui, construind cetăţi spirituale, precum Biserica Icoanei, care a fost construită între 1784 şi 1786 de către nepotul lui Misail Monahul, Panait Băbeanu. Odată cu construirea bisericii de zid s-au ridicat împrejur şi chilii, „ca să fie pentru adăpostirea săracilor călugăriţi şi femei văduve scăpătate şi acelor streini bolnavi ce vor năzui la ajutorul Sfintei Icoane“. În acelaşi timp, se mai precizează în pisania bisericii, încastrată în prezent pe faţada vestică a bisericii, ca parte din venitul ce se va strânge la biserică să fie pentru ajutorul săracilor, „iar cine va strica vreun aşezământ dintr-acestea să aibă a da seama la înfricoşata şi dreapta judecată a cerescului Împărat“.


„Datorită folosului duhovnicesc pe care-l au credincioşii care se roagă Maicii Domnului, această sfântă icoană a transformat locul acesta într-o oază de rugăciune, iar împlinirea rugăciunilor lor a fost vestită la mulţi alţii. Sunt foarte multe cazuri de vindecări, întemeieri de familii şi căsătorii. Foarte multe familii s-au şi cununat aici în urma rugăciunilor pe care le-au făcut la această icoană, mare parte dintre ei fiindu-mi fini. Unii dintre ei, după ce au avut un necaz, vreo suferinţă, au primit înştiinţare în vis de la Maica Domnului ca să vină să se roage la această icoană. Noi îi sfătuim ca, după ce li s-au împlinit rugăminţile, să rămână pentru toată viaţa apropiaţi de Maica Domnului, să se roage şi să nu alunece spre superstiţii şi alte practici neortodoxe, fiindcă, de cele mai multe ori, un necaz sau vreo suferinţă este o chemare pe care Dumnezeu ne-o face ca să fim mai aproape de El. Dumnezeu este trist când noi ne depărtăm de El, la fel şi Maica Domnului, astfel că motivul necazului sau suferinţei a fost ca să fim alături de Dumnezeu şi să ne schimbăm viaţa“, a explicat pr. paroh Ion Popescu de la Biserica Icoanei.

Sunt multe lucrările Maicii Domnului şi nu toate au fost descoperite, deoarece, mai spunea părintele paroh, vin după mulţi ani diferiţi medici, profesori şi alţi credincioşi care au făcut o carieră să mărturisească faptul că atunci când erau elevi la Şcoala Centrală, aflată vizavi de biserică, se rugau Maicii Domnului să îi ajute la învăţat.
FRESCE ORIGINALE DE LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA


Din cauza vechimii şi perisabilităţii materialului, „sfânta icoană a Precistei, tămăduitoare de bolnavi“ va fi restaurată. Alături de aceasta, în curs de restaurare se află şi pictura bisericii. Pictura în ulei de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a exfoliat şi s-a aprobat de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Române decaparea ei şi punerea în lumină a picturii originale, realizată în tehnica „a fresco“. Proiectantul şi coordonatorul lucrărilor este specialistul restaurator Gabriela Ştefăniţă. Din păcate, nu s-a păstrat întreg ansamblul pictural original, fiindcă în urma lucrărilor de decapare s-au descoperit şi suprafeţe albe. De asemenea, în urma cutremurului din 1838, cele trei turle au căzut, mai târziu fiind refăcute doar două turle, şi s-au adăugat o nouă boltă în pronaos şi un nou pridvor sau exonartex. „Fresce originale au fost decapate în pronaos, în partea de nord, Cuviosul Zosima împărtăşind-o pe Cuvioasa Maria Egipteanca, cei şapte mucenici Macabei cu maica lor, Solomoni, şi dreptul Eleazar, Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi o parte din mama sa, Sfânta Elena, fiindcă zidul a fost spart pentru lărgirea ferestrelor. În registrul de sus, Sfânta Mare Muceniţă Marina care loveşte capul diavolului, mai mulţi cuvioşi cărora, deocamdată, nu le-am descifrat numele, iar în partea de miazăzi, mitropolitul Ungrovlahiei, Grigorie al II-lea. În acest spaţiu a fost soba, astfel că în spatele ei nu a fost pictat vreun chip de sfânt, ci doar cerul şi pământul. Este vorba de o frescă deosebită, atât prin vechime, cât mai ales prin programul iconografic, precum scenele din Apocalipsă din pridvorul Bisericii Icoanei. În restul bisericii s-au mai decapat mici porţiuni pentru a se vedea dacă se mai păstrează fresca originală“, a precizat Gabriela Ştefăniţă, specialist restaurator.

De curând, a fost restaurată o parte din pictura turlei circulare în stil realist, în ulei, iar în viitorul apropiat se vor decapa absidele din naos şi altarul.

SURSA
http://altmarius.ning.com/profiles/blog/show?id=3496555%3ABlogPost%3A381303&xgs=1&xg_source=msg_share_post

19 martie 2013

Maica Domnului – 24 de icoane facatoare de minuni din Sfantul Munte Athos (FOTO)


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

1. Maica Domnului “Prodromita” – Schitul Prodromu

Icoana Maicii Domnului Prodromita se afla in Schitul Prodromu, in Sfantul Munte Athos. Intre icoanele nefacute de maini omenesti se numara si aceasta icoana a Maicii Domnului ce se cheama “Prodromita”, zugravita in chip minunat in anul 1863, in Tara Romaneasca. In acel an, Parintii Nifon si Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfantul Munte Athos, mergand in tara pentru trebuintele schitului, aveau in inima lor o mare dorinta pentru o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, care sa fie asezata in biserica cea noua, dupa cum mai toate manastirile Sfantului Munte au cate o icoana facatoare de minuni.

Deci aflandu-se Parintii Nifon si Nectarie in Iasi, au inceput a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit si cu viata placuta lui Dumnezeu, care sa le zugraveasca o icoana a Nascatoarei de Dumnezeu. Si au gasit un zugrav batran, Iordache Nicolau, cu care s-au invoit sa le faca aceasta icoana, dupa modelul primit de la parinti. Insa s-au tocmit ca sa lucreze numai cu post, adica: de dimineata pana cand va flamanzi sa nu ia nimic in gura, iar dupa-masa sa nu mai picteze, ci alt lucru sa faca pana a doua zi, urmand aceasta randuiala pana la terminarea ei. Batranul zugrav primi invoiala cu toata evlavia si multumirea.

Iata ce scria el, in 29 mai 1863, despre zugravirea icoanei cea cu dumnezeiasca minune savarsita, intr-o scrisoare pastrata in arhiva Schitului Prodromu: “Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orasul Iasi, am zugravit aceasta Sfanta Icoana a Maicii lui Dumnezeu, cu insasi mana mea, si in vremea lucrului a urmat o minune preaslavita, in modul urmator: Dupa ce am terminat vesmintele, dupa mestesugul zugravirii mele, m-am apucat sa lucrez fata Maicii Domnului si a Domnului nostru Iisus Hristos; iar dupa ce am dat gata mana intaia si a doua, apucandu-ma de noapte ca sa termin de zugravit, privind eu la chipuri am vazut ca totul a iesit dimpotriva, pentru care foarte m-am mahnit, socotind ca mi-am uitat mestesugul. Si asa, facandu-se seara, m-am culcat mahnit, nemancand nimic in ziua aceea, dar socotind ca a doua zi sculandu-ma, sa ma apuc mai cu dinadinsul de lucru. Dupa ce m-am sculat a doua zi, mai intai am facut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugandu-ma sa-mi lumineze mintea, ca sa pot ispravi Sfanta Icoana; si cand m-am dus sa ma apuc de lucru, o! preaslavite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desavarsit, precum se vede. Eu vazand aceasta minune, n-am mai indraznit a-mi pune condeiul pe ea, fara numai am dat lustrul cuviincios, desi greseala am facut aceasta, ca sa mai dau lustru la o asemenea icoana. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane.”

Rugaciunea pe care preotii o rostesc inaintea acestei icoane este urmatoarea: “Prea Sfanta Stapana, de Dumnezeu Nascatoare, pururea Fecioara Marie, protectoarea si aparatoarea noastra, cerem a Ta nebiruita aparare. Imparateasa Cerului si a pamantului, ceea ce ai cu dreptate numele de “Prodromita”, adica inainte-mergatoare, intareste-ne intru lucrarea faptelor bune si ne du de mana intru Imparatia cea cereasca. Povatuieste-ne pe noi, toti drept credinciosii crestini, spre a vedea si vesnic a ne indulci de marirea Fiului Tau si Dumnezeul nostru, ca Binecuvantata si Prea Proslavita esti, in vecii vecilor. Amin.” Dimensiunile icoanei sunt de 1 metru pe 0.7 metri. O caracteristica a acesteia este faptul ca icoana, cercetata la microscop, nu prezinta urme de pensula, acest lucru intarind credinta cum ca Sfintele Fete au fost pictate miraculos de mana nepamanteasca. Praznuirea acestei icoane are loc in fiecare an, pe data de 12 iunie, cu priveghere de intreaga noapte.

2. Maica Domnului Portarita “Portaitissa” – Manastirea Iviron

Icoana Maicii Domnulu, facatoare de minuni, numita “Portarita” – Παναγία Πορταϊτισσα – se afla in paraclisul de la poarta Manastirii Iviron, cum se intra in curte, pe partea dreapta. Potrivit traditiei athonite, aceasta icoana a venit pe mare, din Bizant.

In vremea prigoanei icoanelor – iconoclasmul – traia in Niceea Asiei Mici o vaduva credincioasa, ce avea un singur fiu. Ea pastra cu mare evlavie aceasta icoana a Maicii Domnului in casa sa. La un control facut de trimisii imparatului, acestia au gasit icoana si au spus amenintator vaduvei: “Da-ne bani ca sa scapi impreuna cu icoana ta, altfel vom implini poruncile!”. Atunci femeia le-a dat bani multi, sa-i dea un ragaz pana a doua zi. Noaptea l-a luat pe fiul ei si icoana si au mers pe tarm.

Femeia a scos icoana din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus: “Maica Domnului, eu nu mai pot sa te apar. Stapana lumii, tu, ca Maica a lui Dumnezeu, ai stapanire peste toata zidirea. Tu poti sa ne izbavesti si pe noi de mania stapanitorilor si icoana ta de cufundarea in mare.”, si a pus-o pe apa. Iar icoana a venit, in chip minunat – dreapta, pe apa, fara a se scufunda – pana la Sfantul Munte Athos.

Vaduva a fost mangaiata de aceasta priveliste si i-a multumit Preacuratei, iar fiului ei i-a spus: “Copilul meu, dorinta noastra cea catre Maica Domnului este deja implinita. Eu sunt gata sa mor pentru credinta mea, prin mainile tiranilor, daca va trebui, dar nu doresc si moartea ta. Te rog si te implor sa pleci in partile Greciei.” Fiul a ascultat-o si a plecat la Tesalonic, apoi in continuare a mers in Sfantul Munte Athos, in acel loc unde, dupa putini ani, a fost ridicata Manastirea Iviron. Acolo a devenit calugar si, dupa ce a trait in chip bineplacut lui Dumnezeu, s-a mutat la cele vesnice.” Se vede ca ajungerea lui acolo s-a facut dupa iconomia si purtarea de grija a lui Dumnezeu, deoarece de la el au aflat si pustncii Sfantului Munte istoria icoanei pe care, impreuna cu mama sa, o aruncase in mare.

Dupa ani si ani, cand aproape de tarm fusese construita Sfanta Manastire Iviron, calugarii au vazut intr-o seara deasupra valurilor un stalp de foc ce ajungea pana la cer. In fata privelistii iesite din comun, au ramas nemiscati si cantau. Vedenia a mai continuat cateva nopti, pana ce s-au adunat si calugari de la alte manastiri acolo, pe tarm. Atunci au vazut ca acel stalp de foc izvora dintr-o icoana a Maicii Domnului, iar cand parintii vroiau sa se apropie cu barca, icoana se indeparta. S-au intors in biserica manastirii si s-au rugat cu credinta si lacrimi Maicii Domnului sa daruiasca acea icoana manastirii lor.

Era atunci in Manastirea Iviron un ieromonah cu numele Gavriil, care in lunile de vara traia ceva mai sus de manastire, in nevointa si post aspru, asemeni unui inger pamantesc. Lui i s-a aratat Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si i-a zis: “Spune egumenului si fratilor ca voiesc sa le dau icoana mea pentru a-i acoperi si ajuta, apoi intra in mare si paseste pe valuri, si atunci vor cunoaste toti buna voire a mea catre manastire.”

Apoi toti monahii au iesit la tarm unde Gavriil a pasit pe apele marii ca pe uscat si s-a invrednicit sa ia in mainile sale aceasta icoana grea si de mari dimensiuni, pictata pe lemn. Pe tarm, monahii s-au inchinat icoanei cu evlavie si mare bucurie. Apoi cu cantari au dus-o in sfantul altar al bisericii manastirii.

In ziua urmatoare, insa, icoana nu a mai fost gasita in biserica! Cautand-o, au gasit-o pe zidul manastirii, deasupra portii centrale. Au adus-o in biserica, dar iarasi au gasit-o la poarta. Acest lucru neobisnuit s-a intamplat de mai multe ori, pana cand nedumerirea monahilor a fost dezlegata de Preasfanta, care i-a aparut in vis egumenului, zicandu-i: “Spune fratilor sa nu ma mai deranjeze de acum inainte, pentru ca eu nu doresc sa fiu pazita de voi, ci eu sa va pazesc pe voi, nu numai in viata de acum, ci si in cea viitoare. Si sa nadajduiasca in milostivirea Fiului meu si Stapanului tuturor toti monahii traitori cu evlavie si frica de Dumnezeu in muntele acesta virtuos. Acest dar eu l-am cerut de la El si iata, va dau voua semn: cat timp veti vedea icoana mea in aceasta manastire, harul si mila lui Dumnezeu nu vor lipsi de la voi.”

Monahii s-au bucurat de toate acestea si apoi au zidit un paraclis aproape de poarta manastirii, unde au pus aceasta icoana facatoare de minuni, care se afla in acest loc pana astazi. Datorita acestei intamplari, icoana a primit numele de “Portarita”.

Icoana este mare, de 1,30 x 1,90 metri. Icoana este ferecata, cu exceptia fetelor, cu o imbracaminte de aur si argint, cu pietre pretioase, monezi de aur si o multime de alte podoabe daruite de imparati, regi, egumeni, duci, ofiteri si simpli credinciosi. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Preacuratei. Le-au oferit cei care au primit ceea ce au cerut de la ea. S-a prorocit, de catre parinti, ca la sfarsitul lumii, aceasta icoana va pleca pe mare, asa cum a venit.

Una dintre bucuriile pe care le-a facut aceasta icoana celor rugatori este urmatoarea: un tanar pelerinj, neprimind paine de la bucatar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucatarului. Bucatarul, dandu-si seama de unde era galbenul respectiv, s-a cait. Legat de painea din manastire, aici s-a mai petrecut inca si o alta minune: cand manastirea nu a dat masa la hram, de frica foametei, fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare. In amintirea acestei minuni, pocaindu-se inaintea lui Dumnezeu, monahii si-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta manastirii, o lada de lemn, cu paine, la indemana tuturor pelerinilor ce ii calca pragul.

Uleiul de la candela acestei sfinte icoane este leac pentru otrava. Pe vremea venirii arabilor in Sfantul Munte, un soldat arab a lovit cu cutitul in chipul acestei icoane, si indata a inceput a curge sange. Arabul vazand minunea, s-a infricosat si cazand la pamant s-a pocait, s-a botezat in legea crestineasca si s-a imbracat in haina monahiceasca, ramanand acolo pana la moarte.

3. Maica Domnului “Axion Estin” – Biserica Protaton

Icoana Maicii Domnului Axion Estin se afla in Biserica Protaton, Kareias. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului “Axion Estin” se afla in Chilia Adormirea Maicii Domnului, asezata langa Schitul Sfantul Andrei. Pana spre sfarsitul secolului al X-lea, aceasta era asezata intr-o chilie, numita astazi, Axion Estin. Pe langa lucrarea acesteia intr-un deosebit si duhovnicesc stil, icoana este minunata prin descoperirea rugaciunii “Cuvine-se cu adevarat.”

In anul 980, un ucenic se ruga in fata icoanei cu rugaciunea “Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.” Ucenicul se afla singur in chilie, batranul sau fiind plecat la o priveghere in Biserica Protaton.

In acel moment apare Sfantul Arhanghel Gavriil, in chipul unui calugar pelerin. Ucenicul il pofteste in chilie si incep amandoi sa savarseasca randuiala Utreniei. Ajungand la cantarea a noua a Canoanelor, ucenicul cand simplu “Ceea ce esti mai cinstita”, cantare pastrata de la Sfantul Cosma Melodul. Calugarul a cantat astfel cantarea: “Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru”, la care a adauge rugaciunea pe care deja o stia si ucenicul “Ceea ce esti mai cinstita”. Placandu-i mult, ucenicul l-a rugat pe calugar sa i-o scrie si lui, spre a o invata. Calugarul inger a scris-o cu degetul, in intregime, pe o lespede de piatra, apoi s-a facut nevazut.

Parintii athoniti au luat lespedea de piatra si au mers cu ea la Imparat si la Patriarh, in timp ce icoana cu pricina, in fata careia s-a rugat calugarul, a fost mutata in Biserica Protaton. Aceasta piatra se pastreaza pana in zilele noastre.

4. Maica Domnului Cucuzelita “Koukouzalissa” – Manastirea Marea Lavra

Icoana Maicii Domnului a lui Cucuzel, se afla in capela Manastirii athonite Marea Lavra, care ii si poarte numele. In fata acestei icoane s-a savarsit, inca de la inceput, privegherea cu ocazia praznuirii Imnului Acatist al Maicii Domnului.

Dupa terminarea unei privegheri, in fata acestei icoane facatoare de minuni, unul dintre cei mai mari psalti din Marea Lavra si protopsaltul Palatului Imperial, Sfantul Ioan Cucuzel – Koukouzeles, a inceput sa fie furat de somn, in strana sa. Imediat el a vazut-o pe Maica Domnului in chip real. Maica Domnului a raspuns cuvintelor “Bucura-te”, rostite de catre Ioan, cu urmatoarele cuvinte: “Bucura-te, Ioane! Canta pentru mine si nu te voi parasi niciodata.”, punand in mana lui o moneda de aur.

Trezindu-se, el a vazut in mana moneda primita de la Maica Domnului. Mai tarziu, dupa multimea neintrerupta de slujbe, privegheri si nevointe, imbolnavindu-se de o boala a picioarelor, Sfantul Ioan Cucuzel a primit ajutorul Maicii Domnului, care ii fagaduise ca nu-l va lasa. Aparandu-i in vis, aceasta l-a vindecat.

5. Maica Domnului Ocrotitoarea “Oikonomissa” – Manastirea Marea Lavra

Aceasta icoana a fost pictata spre a aminti de intemeierea Manastirii Marea Lavra. Ctitorul acesteia, Sfantul Atanasie Athonitul, a primit de la Maica Domnului fagaduinta de a purta de grija manastirii pentru totdeauna, niciodata lipsindu-i cele materiale sau duhovnicesti. Numele dat cu aceasta ocazie Maicii Domnului, si anume “Oikonomissa”, adica “Ocrotitoarea”, a ramas pana in zilele noastre. Purtatoarea de grija – “oikonomissa” – nu si-a incalcat niciodata fagaduinta data.

Icoana Maicii Domnului Oikonomissa, care infatiseaza un total de 14 personaje, toate avand legatura cu manastirea, se afla asezata pe un baldachin de lemn, in partea stanga a intrarii principale in biserica centrala a Manastirii Marea Lavra.

Datorita acestei fagaduinte, functia de “iconom” nu a mai fost data in aceasta manastire. Calugarul care se ocupa cu randuirea si gestionarea celor materiale ale manastirii poarta numele de “para-iconom”, adica ucenic al Ocrotitoarei.

6. Maica Domnului Mijlocitoarea “Paramythia” – Manastirea Vatoped

Icoana Maicii Domnului Paramythia este o icoana facatoare de minuni pastrata in Manastirea Vatopedi. Aceasta este legata de amintirea minunii in care Maica Domnului si Pruncul si-au schimbat fetele si pozitia corpurilor. In momentul in care piratii au coborat pe tarmul marii si s-au ascuns acolo, spre a astepta deschiderea portilor manastirii, care avea loc in fiecare dimineata, staretul manastirii a primit cuvant de la Maica Domnului.

Terminandu-se slujba si iesind toti calugarii, staretul a mai ramas in biserica, in spate, spre a-si continua rugaciunea. La un moment dat, el aude dinspre icoana Maicii Domnului urmatoarele cuvine: “Nu deschideti portile manastirii astazi, ci urcati-va pe zidurile manastirii si alungati mai intai pe piratii cei ascunsi pe tarm.”

In timp ce parintele isi indrepta ochii spre icoana Maicii Domnului, el L-a vazut pe Prunc intinzandu-si mana si acoperind gura Maicii Sale, spunandu-i: “Nu, Mama, lasa-i sa fie pedepsiti, precum si merita.” Insa Maica Domnului, luandu-I mana de o parte, si departandu-si putin capul, a repetat aceleasi cuvinte. Aceasta pozitie a corpurilor celor Sfinte a ramas pana astazi, spre amintirea ajutorului primit prin Maica Domnului.

Calugarii, feriti astfel de viclenia piratilor, au dat slava Maicii Domnului si au numit aceasta icoana “Paramythia”, care inseamna “mijlocitoarea” sau “ocrotitoarea”. Aceasta icoana este o pictura de perete, in fresca (?), aflata in strana dreapta a capelei manastirii.

7. Maica Domnului Injunghiata “Esfagmeni” – Manastirea Vatoped

Se spune despre aceasta icoana ca a fost impunsa cu un cutit de catre un calugar diacon ce indeplinea functia de ecleziarh, care, datorita treburilor in care era randuit, ajungea la trapeza intotdeauna dupa terminarea mesei. Odata, pe cand cei de la trapeza strangeau masa, s-au maniat pe el si nu i-au dat nimic de mancare. Mania si gandurile rele ale ecleziarhului s-au indreptat catre Maica Domnului, care, cu toate ca o cinstea, nu s-a gandit sa o roage sa il ajute si in acel moment.

Luand un cutit de pe masa, calugarul l-a infipt in chipul Maicii Domnului. O, mare minune! Icoana a izvorat sange, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid. Vazand aceasta, diaconul cel manios a orbit si a cazut la pamant, fiind parasit de simturi. El a ramas in aceasta stare timp de trei ani. Apoi, datorita multimii rugaciunilor staretului si ale calugarilor, Maica Domnului i-a aparut staretului si i-a spus ca diaconul este vindecat.

Dupa aceea, diaconul si-a petrecut restul vietii intr-o strana din partea opusa icoanei, spre aducerea aminte de nelegiuirea facuta. Inainte de a muri, el a primit iertare de la insasi Maica Domnului, care i-a aparut si i-a spus ca pacatul ii este iertat, insa mana care a tinut cutitul va ramane si dupa moartea sa drept aducere aminte celorlalti. Aceasta mana se pastreaza si astazi, neputrezita si neagra, langa icoana Maicii Domnului, care este asezata in Capela Sfantului Dimitrie.

8. Maica Domnului “Elaiovrytissa” – Manastirea Vatoped

Aceasta icoana a Maicii Domnului se afla in crama Manastirii Vatoped, deasupra ei urmatoarea minune fiind scrisa spre aducere aminte: imnultirea uleiului. Cuviosul Ghenadie se afla in slujba de chelar, fiind responsabil cu gestionarea alimentelor, cand uleiul din manastire era pe sfarsite. Acesta a mers la staret, spre a-l instiinta ca este de trebuinta a nu mai da ulei la masa, pentru ca putinul ramas sa ajunga nevoilor bisericii. Staretul nu a fost de acord cu aceasta masura, lucru ce a dus la intrebuintarea putinului ulei ca si pana atunci.

Cand, intr-o zi, batranul Ghenadie mergea spre magazie, spre a lua ultima picatura de ulei din butoi, a ramas uimit vazut butoaiele plini si uleiul ajungand pana la usa pivnitei. Icoana Maicii Domnului aflata in acest loc raspandeste o minunata aroma pana in zilele de astazi, primind si numele de “Docheiarissa”, adica “cea din crama”

9. Maica Domnului “Pyrovolitheisa” – Manastirea Vatoped

Cand, in anul 1822, Sfantul Munte era ocupat de o garnizoana a armatei turcilor, un soldat a indraznit sa traga cu pistolul spre icoana Maicii Domnului, aflata deasupra intrarii in manastire. Glontul necredinciosului a strapuns mana cea dreapta a Maicii Domnului. La scurt timp dupa aceasta, soldatul cel rau, nepot al comandantului, a innebunit si s-a spanzurat de un maslin din apropierea manastirii.

Afland aceasta unchiul sau, s-a maniat teribil pe cei din manastire, vazandu-i ca pe unii responsabili de incident. Un prieten al celui mort a spus unchiului toate cele intamplate, spre a nu pedepsi pe cei din manastire, total nevinovati. Comandantul a vazut si el in aceasta o clara lucrare a maniei divine, in cele din urma refuzand nepotului sau a fi inmormantat cum se cuvine.

10. Maica Domnului “Tricherousa” – Manastirea Hilandar

Aceasta este icoana amintita in viata Sfantului Ioan Damaschin. Ca aparator infocat al cinstirii sfintelor icoane, acesta a fost aspru pedepsit de catre iconoclasti: i-au taiat mana dreapta, spre a nu mai scrie in apararea sfintelor icoane. Punand in fata icoanei mana taiata, acesta se ruga cu lacrimi Maicii Domnului sa nu-l treaca cu vederea, ci sa-l ajute. Maica Domnului, cunoscand iubirea si credinta lui Ioan cel din Damasc, i-a vindecat rana, mana cea taiata lipindu-se la locul ei si luand din nou viata. In cinstea acestei minuni, icoana din Manastirea Hilandar pastreaza o copie de argind a mainii Sfantului Ioan Damaschin.

Pana in secolul al XII-lea, icoana a fost pastrata in Lavra Sfantului Sava. Aceasta a fost oferita mai apoi Sfantului Sava, arhiepiscopul Serbiei si intemeietorul Manastirii Hilandar, cu ocazia unei vizite in Tara Sfanta. Acesta a luat icoana in Serbia, iar mai apoi, in chip minunat a ajuns in Sfantul Munte Athos. In vremea unei rascoale civile din Serbia, in timpul domniei Regelui Urosh al V-lea, catarul care purta icoana in fata armatei s-a pierdut, ajungand in chip necunoscut la Hilandar.

Una dintre minunile Maicii Domnului, savarsite in Manastirea Hilandar, a avut loc in momentul in care calugarii au inceput sa se certe pentru a ocupa postul de staret. In acel moment, icoana Maicii Domnului Tricherousa a plecat singura, de unde era pusa mai inainte, si s-a asezat in scaunul de staret. Un calugar pustnic, cu viata sfanta, a venit la manastire si a spus celor de aici urmatoarele: “De acum inainte, pentru a evita mahnirea si cearta, nici un staret nu va mai fi ales in Manastirea Hilandar, din moment ce insasi Maica Domnului ocupa aceasta pozitie si conduce manastirea.” Manastirea Hilandar, cu viata de obste, se conduce astazi dupa principii idioritmice, fiecare calugar ingrijindu-se de ale sale.

11. Maica Domnului “Galaktotropousa” – Manastirea Hilandar

Si aceasla icoana, asemeni celei de mai sus, a fost data de catre calugarii din Manastirea Sfantul Sava arhiepiscopului Sebiei, cu ocazia unei vizite in Tara Sfanta, implinind prin aceasta o profetia a Sfantului Sava cel Sfintit. Sava al Serbiei a oferit icoana unei chilii sarbesti din Kareias, Chilia “Typikario”, unde el insusi mergea adesea spre a face rugaciune si a se odihni de tulburarea lumeasca. In bisericuta acestei chilii, Icoana Maicii Domnului este asezata in partea dreapta a Usilor Imparatesti, iar icoana Mantuitorului in partea stanga. Aceasta asezare este ceva poate chiar unic, tinand cont ca ele se aseaza invers.

12. Maica Domnului “Myrrhovlythissa” – Manastirea Dionisiu

Icoana Maicii Domnului Myrrhovlythissa este foarte mica in dimensiuni si inchisa la culoare. Ea este tinuta intr-o capela a manastirii, numita cu numele ei, unde Imnul Acatist al Maicii Domnului se citeste zilnic. Potrivit unei inscriptii facute in placuta de argint de pe spatele acestei icoane, icoana a fost oferita, de catre Imparatul Alexius Comnenul, Cuviosului Dionisie – Dionysious, ctitorul acestei sfinte manastiri, atunci cand a vizitat Trebizonda.

Aceasta este icoana cu care Patriarhul Serghie a facut procesiune pe zidurile Constantinopolului, in vederea pazirii de un asediu, in anul 626. De asemenea, tot in fata acestei icoane, dupa o victorie castigata in chip minunat de catre armata bizantina, Imnul Acatist al Maicii Domnului a fost cantat pentru prima data.

In anul 1592, icoana a fost furata de catre piratii algerieni, insa o teribila incercare, un vis greu si o minune vazuta de conducatorul lor l-a facut pe acesta sa inapoieze icoana manastirii. Ajunsa in manastire, icoana a spart carcasa in care aceasta fusese ascunsa de catre pirati si a inceput sa izvorasca mir. Unii dintre pirati, vazand minunea, au ramas in manastire, fiind botezati si apoi tunsi in monahism.

In anul 1767, icoana Myrrhovlythissa a fost din nou furata, de catre o banda de hoti din Dalmatia, insa, in drumul lor spre casa, au fost prinsi de catre greci. Grecii, luand icoana au dus-o la Skopelos. Batranii din sat au refuzat sa inapoieze icoana Manastirii Dionisiu, care venisera dupa ea. Trei luni mai tarziu, insula si satenii au fost greu incercati cu boala. Vazand in aceasta o lucrare divina, ei au dus icoana la manastire. Ei au zidit mai apoi un schit, pe insula lor, in cinstea Icoanei Maicii Domnului.

13. Maica Domnului “Phovera Prostasia” – Manastirea Cutlumus (Koutloumousiou)

Aceasta icoana a Maicii Domnului este singurul obiect ramas in urma unui incendiu ce a distrus complet un schit al manastirii, din Insula Creta. Aceasta icoana a fost adusa in Sfantul Munte Athos, in Manastirea Cutlumus, unde a savarsit nenumarate minuni. In vremea unui incendiu petrecut in padurile manastirii, calugarii au luat icoana si au mers, cu rugaciune, spre padurea ce ardea. In scurt timp, cerul a dat ploaie si padurea nu a mai ars.

Icoana Maicii Domnului “Pazitoarea de rele” se afla pe catapeteasma capelei manastirii. Icoana este dusa, in procesiune, in Biserica Protaton, o data pe an, in Martea Luminata. Iar icoana Axion Estin, pastrata in Biserica Protaton, ii intoarce vizita la o zi distanta.

14. Maica Domnului “Gerontissa” – Manastirea Pantocrator

In aceasta icoana, care se afla asezata pe una dintre coloanele stranii stangi a bisericii centrale din Manastirea Pantocrator, Fecioara Maria este infatisata stand in picioare, in pozitie de rugaciune catre Mantuitorul. Pe fundalul de argint al icoanei se poate vedea un vas plin ochi, amintind de o minune a Maicii Domnului, savarsita la rugaciunile insistente ale “batranilor” – gerontas – care ramasesera cu vasele goale. De aici si numele icoanei de Gerontissa, adica “a batranilor”.

In timpul unui atac asupra manastirii, unul dintre atacatori a vrut sa scoata aschii din lemnul sfintei icoane, spre a-si aprinde cu el pipa. Imediat insa el si-a pierdut vederea. Ramanand orb, prietenii sai s-au speriat foarte, luand astfel icoana si aruncand-o intr-o fantana din apropiere. Cel care a orbit a suferit atat de mult, incat in ultima clipa a vietii sale si-a trimis familia in Sfantul Munte, spre a scoate icoana din acea fantana, doar de el stiuta. Acest lucru s-a savarsit dupa aproape 80 de ani. Actuala icoane se crede ca a fost repictata.

15. Maica Domnului “Proangellomeni” Imnul Acatist – Manastirea Zografu

De-a lungul perioadei de falsa unire, ca urmare a Sinodului de la Lyon, savarsit sub filo-latinii Mihail VIII Paleologul si Patriarhul Ioan Vechos, in secolul al XIII-lea, clericii latini si soldatii romani au invadat Sfantul Munte, fortareata Ortodoxiei, spre a impune in mod fortat unirea cu Biserica de Apus. Manastirea Zografu a fost cinstita de Dumnezeu, in urma acestor vremuri, cu un numar de 26 de martiri.

In acea vreme, langa manastire traia in pustnicie un calugar sfant ce recitea Imnul Acatist de mai multe ori pe zi, in fata icoanei Maicii Domnului. Intr-o zi, el a auzit-o pe Maica Domnului vorbindu-i si avertizandu-l – de aici si numele icoanei, “Proangellomeni” – ca necredinciosii sunt pe drum, drept aceea cei slabi in credinta sa se ascunda, iar cei intariti in credinta si dorniti de martiriu, sa ramana pe loc.

Batranul a alergat spre manastire, spre a-i anunta pe toti calugarii nevoitori de acolo. Ajuns in fata manastirii, el vede deasupra portii centrale icoana din chilia sa, prin care Maica Domnului i-a vorbit. Luand-o, el a intrat in manastire, in fata intregii obsti. Multi dintre calugari au fugit in ascunzatoare, insa staretul si un numar de 25 de calugari s-au incuiat pe ei in clopotnita manastirii, care a fost distrusa la data de 10 octombrie 1274.

Icoana minunata a Maicii Domnului, pe care acestia o aveau cu ei, a fost gasita nevatamata sub ruinele turnului. A fost luata mai apoi si asezata in capela Adormirii Maicii Domnului, in catapeteasma. Fiind repictata, aceasta se afla astazi in acelasi loc. Calugarii bulgari de la Zografu o numesc “Chairovo”, adica “Maica Bucuriei”.

16. Maica Domnului “Epakouousa” – Manastirea Zografu

In vremea in care Cuviosul Cosma de la Zografu, un anahoret care a trait la granita dintre secolele XIII-XIV, traia inca in manastire, alaturi de ceilalti calugari, a reusit odata sa ramana singur in biserica centrala. Intorcandu-se spre icoana sa, el a zis tare: “Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, roaga-te Fiului tau si Dumnezeului nostru, sa ma calauzeasca pe calea mantuirii.” In acel moment, din icoana s-a auzit: “Fiul meu si Dumnezeul meu, invata pe robul tau ce sa faca spre a se mantui.” Iar Hristos a zis: “Sa fie lasat sa se retraga spre a-si gasi pacea in singuratate.” Cu adevarat, acest sfant a crescut mult in viata isihasta. Icoana care a auzit rugaciunea sfantului – numele icoanei inseamna “cea care asculta” – se afla in biserica centrala a manastirii.

17. Maica Domnului “Gorgoepikoos” – Manastirea Dochiariu

Cea mai cunoscuta icoana din Sfantul Munte Athos, dupa Maica Domnului Portarita, este o pictura in fresca a Maicii Domnului, de pe peretele estic exterior al trapezei, in partea dreapta a intrarii, din Manastirea Dochiariu. In anul 1664, trapezarul Nil – Neilos, care trecea adesea prin fata sfintei icoane, tinand in mana o lumanare, de folos in treburile sale din trapeza, a auzit o voce spunandu-i: “Nu mai trece pe aici cu lumanarea aprinsa, care atata fum imi lasa pe icoana.” Neilos nu a acordat prea multa atentie vocii, insa aceasta s-a auzit din nou, de asta data pedepsindu-l cu orbirea. Toti fratii din manastire au inceput sa aibe mare evlavie la aceasta sfanta icoana, punand sub ea un vas pentru ca trapezarul sa arda mereu putina tamaie, in cinstea Maicii Domnului.

Orbul Neilos isi petrecea tot timpul sau intr-o strana, in fata icoanei, rugandu-se acesteia spre a-l ierta si vindeca. Maica Domnului s-a aratat drept mijlocitoare a rugaciunilor calugarilor, care au dus la vindecarea orbului. Maica Domnului a spus calugarilor ca ea este cea care le inalta rugaciunile la Dumneze, de aceea si numele ei este “Gorgoepikoos”, adica “grabnic ajutatoare”. Coridorul spre trapeza a fost inchis si o capela a fost inaltata acolo.

18. Maica Domnului „Glykophilousa” – Manastirea Filoteu

Ca si icoana Maicii Domnului “Portarita – Portaotissa”, si aceasta este una dintre putinele icoane salvate din prigoana iconoclastilor. Modul in care aceasta a ajuns in Sfantul Munte Athos nu este inca stiut de calugari. Se crede totusi ca aceasta a apartinut unei femei numite Victoria, devotata sotie a senatorului iconomah Simeon. Ea ar fi aruncat icoana in mare, in momentul in care trebuia sa o predea autoritatilor. Icoana Maicii Domnului, plutind pe ape, a ajuns in arsanaua (portul) Manastirii Filoteu, unde a fost primita cu nespusa bucurie de catre staret si obste. Acestia fusesera anuntati de venirea ei printr-o aratare a Maicii Domnului. In fiecare Luni din Saptamana Luminata, la malul marii are loc o precesiune.

19. Maica Domnului “Ktitorissa – Vimatarissa” – Manastirea Vatoped

Aceasta icoana a Maicii Domnului este pusa in legatura cu o incercare prin care a trecut Manastirea Vatoped. In vremea unui raid al arabilor asupra manastirii, diaconul calugar responsabil cu sfintele vase si obiecte din biserica, a reusit sa ascunda intr-o nisa de sub Sfantul Altar, o nepretuita icoana a Maicii Domnului si o cruce, asezand in fata lor o lumanare aprinsa.

Manastirea Vatoped a fost jefuita, iar calugarii dusi prizonieri in Insula Creta. Dupa mai bine de 70 de ani, calugarul diacon, care era inca viata, fiind eliberat, s-a intors in manastire. Ajuns in locul unde se afla sfanta manastire, el a destupat fantana, acoperita cu o lespede de piatra. El a gasit cele lasate plutind deasupra apei, iar lumanarea inca ardea in fata lor. Icoana se pastreaza si astazi, fiind numita “cea gasita, intemeietoarea”. Icoana este pusa in legatura cu intemeierea manastirii, de catre trei frati calugari: Atanasie, Nicolae si Antonie, care au vietuit in manastire spre sfarsitul secolului al X-lea.

20. Maica Domnului “Myrrhovlytissa” – Manastirea Sfantul Pavel

Aceasta icoana facatoare de minuni s-a aflat odata in renumita Manastire Myrelaiou, din Constantinopol. De aici ea a plecat spre Sfantul Munte, prin Sfantul Pavel de Xiropotamu, care a si inchinat-o celei de a doua manastiri intemeiate de el, dupa Xiropotamu, si anume Manastirea Sfantul Pavel, care i-a luat si numele. Icoana a inceput, la un moment dat, din mila lui Dumnezeu, sa produca mir. De aceea poarta si numele de “Izvoratoarea de Mir”. Aceasta icoana a savarsit nenumarate minuni pentru cei ce s-au rugat ei cu credinta si dragoste fata de Maica Domnului.

21. Maica Domnului Indrumatoarea “Hodeghetria” – Manastirea Xenofont

Aceasta icoana a stat mult timp in biserica centrala din Manastirea Vatoped, pe o coloana din strana stanga. In anul 1730, in orice caz, aceasta a disparut brusc de la locul sau, cu toate ca portile manastirii erau incuiate, si a aparut in chip minunat la Manastirea Xenofont. Toata lumea a crezut ca icoana a fost furata si dusa in Manastirea Xenofont. Drept aceea, calugarii au luat icoana inapoi si au pus-o sub o mare purtare de grija. La scurta vreme, icoana a disparut din nou din Lavra Vatoped si a aparut in cea de la Xenofont. Calugarii au inteles ca aceasta este o lucrare a Maicii Domnului si au lasat-o acolo. Ei au trimis multa vreme ulei si ceara la Manastirea Xenofont, pentru cinstirea Maicii Domnului.

22. Maica Domnului “Palaiologina” – Manastirea Grigoriu

Numele original al acestei icoane este “Hodeghetria Pantanassa”. Mai tarziu, pentru a o distinge pe aceasta de alte icoane cu acelasi nume, a fost numita “Palaiologina”, dupa numele donatorului ei, “drept credincioasa Kyra Maria Asamina Palaiologina, doamna din Moldo-Valahia”, dupa cum marturiseste micuta inscriptie in aur, atasata vestmantului ei de argint. Aceasta icoana a fost partasa mai multor minuni, de-a lungul vremii, dupa marturia batranilor din manastire. Cea mai insemnata dintre toate este cea petrecuta in anul 1762, cand un incendiu a cuprins intreaga biserica a manastirii. Singurul lucru nears, din intreaga biserica, a fost aceasta icoana. Icoana se afla in acelasi loc in care se afla si astazi, adica pe prima coloana din partea stanga a naosului, indreptata spre sud.

23. Maica Domnului “Antiphonetria” – Manastirea Costamonitu

In vremea domniei Imparatului Constantin Monomahul, in anul 1020, sfanta icoana a Maicii Domnului Antiphonetria a savarsit urmatoarea minune in Manastirea Constamonitu – Konstamonitou. La data de 1 august, cu ocazia praznuirii Cinstei Cruci, ecleziarhul de atunci al manastirii, numit Agathon, s-a mahnit mult din cauza ca nu avea cu ce sa infrumuseteze manastire, cu ocazia sarbatorii. Aceasta se intampla in ajunul praznicului Mutarii Sfintelor Moaste ale Sfantului Stefan, ocrotitorul manastirii. El s-a rugat cu lacrimi Maicii Domnului si a stat in genunchi toata noaptea. Atipind putin, el a auzit din icoana o voce care ii spunea: “Nu te tulbura, caci eu port de grija de toate cele din Sfantul Munte.” In acea clipa, toate rezervele de alimente, de ulei si de lumanari, ale manastirii s-au umplut, spre marea bucurie a lui si a obstii.

24. Maica Domnului “Pantanassa” – Manastirea Vatoped

Aceasta icoana facatoare de minuni a Nascatoarei de Dumnezeu este o icoana pe lemn, portabila, zugravita in secolul al XVII-lea si a fost adusa la Vatopedi de catre obstea lui Gheronda Iosif Vatopedinul, care, de la Nea Skiti s-a inchinoviat la Vatopedi, manastire care a devenit, astfel, din nou de obste, in 1990.

Icoana se afla pe proschinitarul din stanga al bisericii mari. Prima dovada ca aceasta icoana are un har deosebit a fost urmatoarea intamplare: Intr-o zi, un tanar din Cipru a intrat in biserica sa se inchine. Indreptandu-se spre icoana, Gheronda Iosif a vazut deodata ca fata Maicii Domnului straluceste. In acelasi moment, o putere nevazuta l-a aruncat pe tanar la pamant. Indata ce si-a revenit, a marturisit cu lacrimi parintilor ca era necredincios, dispretuind poruncile lui Dumnezeu si ca se ocupa cu vrajitoria. Astfel, interventia miraculoasa a Nascatoarei de Dumnezeu l-a convins pe tanar sa-si schimbe viata si sa devina un bun credincios. Aceasta icoana are de la Dumnezeu si harul deosebit de a vindeca infricosatoarea boala a cancerului. Cunoastem foarte multe cazuri de cancerosi vindecati recent, dupa citirea Acatistului sau a Paraclisului Maicii Domnului Pantanassa.

De asemenea, multe minuni au avut loc in ultimii ani in Rusia, dupa ce au fost aduse – la cererea Patriarhului Moscovei – trei copii ale icoanei Pantanassa: una la Biserica Tuturor Sfintilor din Crasnoe Selo, Moscova, a doua la Manastirea Schimbarii la Fata a Mantuitorului din Novospaski, iar a treia la Manastirea Valaam. Iata insa ca Maica Domnului are de acum doua icoane Pantanassa vindecatoare de cancer si in Romania: la Biserica Rusa din Bucuresti si la Sfanta Manastire Oasa din judetul Alba. Ii indemnam, asadar, pe credinciosi sa alerge cu credinta la ajutorul acestor icoane, cerand ulei de la candela Maicii Domnului, aghiazma si citind in fata icoanei Acatistul sau Paraclisul Maicii Domnului.

MINUNI

Prezentam cateva minuni savarsite de icoana Maicii Domnului Pantanassa, culese din bogata arhiva a Manastirii Vatopedi: 1. Pe data de 30.09.1990, ieromonahul Evdochim, duhovnicul schitului vatopedin Sfantul Dumitru, dupa ce s-a inchinat la icoane, impreuna cu ceilalti monahi in timpul stihoavnei de la Vecernie, s-a asezat in locul sau, in strana aflata in fata icoanei Pantanassa. Deodata a vazut limpede cum din icoana ies nenumarate raze de lumina. L-a intrebat apoi pe ieromonahul care sedea alaturi daca vede si el lumina si razele care ies din icoana Maicii Domnului.Acesta ii raspunde ca nu vede si indata stralucirea razelor a incetat. “Razele acelea si lumina care ieseau din icoana Maicii Domnului Pantanassa mi-au bucurat inima, caci dupa 60 de ani in Sfantul Munte, m-a invrednicit Nascatoarea de Dumnezeu sa vad o asemenea minune”, a marturisit Parintele Evdochim.

2. Prezvitera Andrula Papahristodoulou, din Nicosia, Cipru, ne relateaza urmatoarea intamplare, petrecuta catre sfarsitul anului 1990. Intr-o noapte, pe cand dormea, a scos un geamat puternic, s-a intins si, cu ochii deschisi, a intrat in coma. Membrii familiei au crezut ca a murit. Dupa primul ajutor, a inceput sa dea semne de viata. La spital i s-au facut multe analize, cateva zile in sir, decoperindu-se astfel ca avea tumora pe creier, trebuind operata de urgenta. Dupa ce s-a spovedit si i s-a facut Sfantul Maslu, s-a dus la operatie cu incredere in Maica Domnului Pantanassa, a carei icoana o avea – chiar si la spital – mereu cu dansa. In timpul operatiei nu s-a reusit insa extirparea completa a tumorii. Din cauza aceasta avea mari greutati (ametea, nu putea sa umble si sa vorbeasca bine, o deranjau foarte mult zgomotele). A iesit insa din spital, deoarece se apropia sarbatoarea Craciunului. Intr-o zi, pe cand se afla intinsa pe pat, iar deasupra capului avea icoana Pantanassa, a simtit o buna mireasma inexplicabila, care a durat in jur de 10 minute, devenind din ce in ce mai puternica. La inceput, membrii familiei nu au simtit nimic. Apoi insa si-au dat seama si ei de mireasma si au inteles emotionati ca era vorba de cercetarea Maicii Domnului. Dupa cateva zile, mireasma s-a repetat, lucru care a convins-o pe bolnava ca Maica Domnului o va vindeca. Mergand din nou la spital pentru examinare, medicul a venit la dansa cu rezultatul tomografiei si a intrebat-o mirat: “Ati urmat vreo terapie in afara spitalului?”; “Nu”, i-a raspuns bolnava. “Bine, dar pe tomografie nu se vede nimic!” Atunci bolnava i-a marturisit ca se astepta sa nu mai gaseasca nici o urma de tumora si le-a povestit ce se intamplase . Medicul i-a raspuns: “Si eu cred in minunile Maicii Domnului, pentru ca mi-a vindecat si mie fetita de 4 ani care suferea de leucemie, iar acum este sanatoasa”. Astazi, prezvitera este complet restabilita si ii multumeste Maicii Domnului pentru minune.

3. La Centrul Oncologic Infantil din Moscova era internat un baietel de 8 ani, pe nume Mihail Iacunin din orasul Toliati, suferind de cancer la ochi. La capul patului sau, in stanga, se afla o iconita a Maicii Domnului, copie a icoanei Pantanassa. Pe data de 11.11.1991, mama baiatului, care statea alaturi si se ruga Maicii Domnului pentru vindecarea baiatului, impreuna cu o prietena, pe nume Claudia Ohartina, a vazut cum din icoana ies raze de lumina. Peste cateva zile insa, in timpul noptii, mama baiatului a constatat cu durere ca inima lui Mihail incetase sa mai bata. A alergat dupa infirmiera. Intorcandu-se impreuna, in timp ce pe culoar si in salon era intuneric, au vazut cum din icoana doua raze de lumina se indreapta catre trupul copilului mort. Indata inima baiatului a inceput din nou sa bata. Acest caz a determinat Patriarhia Moscovei sa invite o delegatie vatopedina¸ in frunte cu Arhimandritul Efrem, pentru a aduce la Moscova doua copii ale icoanei Pantanassa (la dimensiunile celor aduse in Romania). Recent, o noua copie a fost dusa la Manastirea Valaam, cu doua luni inainte de pelerinajul icoanelor Pantanassa in Romania.

4. Pavel Ipaspistis din Drama, Grecia, scrie: “Am vizitat Manastirea Vatopedi in vara anului 1994. Ghidul manastirii ne-a vorbit despre icoana Pantanassa, care vindeca bolile de cancer. Deoarece mama mea avea o astfel de problema a pielii fetei, m-am rugat in fata icoanei Maicii Domnului, in genunchi, ca sa o vindece, promitandu-i ca voi lasa la icoana cruciulita mea de aur. Plecand de la manastire am luat cu mine ulei de la candela, pe care l-am dat mamei. Dupa ce s-a uns cu acel ulei, cancerul de piele a cedat. Mergand din nou la spitalul din Drama pentru obisnuita cauterizare, i s-a spus ca nu mai este nevoie, pentru ca tumora nu mai exista. De atunci, mama s-a vindecat complet.”

5. N. Papaevripidis, refugiat din Morfu, Cipru, scrie: “Mama mea se afla la spitalul «Makarios» din Nicosia, suferind de cancer in regiunea rinofaringiana, cu multiple hemoragii din nas si din gat. Cancerul a fost diagnosticat prin biopsii si analize. Peste doua zile trebuia operata. Seara eram acasa si ma uitam la televizor. Era o emisiune a canalului «Logos» si vorbea Egumenul Sfintei Manastiri Vatopedi, Arhimandritul Efrem. La un moment dat, a mentionat minunile icoanei Maicii Domnului Pantanassa. Imediat mi-am facut cruce, m-am rugat Maicii Domnului si i-am facut o fagaduinta. Toate acestea se petreceau in februarie 1995. A doua zi, o echipa de medici a spitalului «Makarios» a venit la patul mamei, pentru control. Seful comisiei de examinare, stupefiat, a strigat catre ceilalti: «Credeti in minuni? Nu mai are nimic!». Intr-adevar, se vindecase complet, nemaifiind nevoie de operatie. Mama se numeste Evdochia Papaevripidis, are 80 de ani si locuieste la Limassol, Cipru.

6. Panaghiotis Iconomu din Larisa, Grecia, ne scrie in ziua de 22.12.1995: „Va scriu despre o minune care mi s-a intamplat mie, nevrednicului, prin intermediul icoanei Maicii Domnului Pantanassa. Sufeream de o boala la ambele urechi, din care iesea un lichid cu un miros dezgustator. De asemenea, aveam o mancarime insuportabila. Cand, cu harul Maicii Domnului, am venit la Manastirea Vatopedi in februarie 1995, am auzit de la staretul manastirii o minune a icoanei Pantanassa. In aceeasi clipa, nadejdea mantuirii mele s-a indreptat catre uleiul facator de minuni de la candela icoanei Pantanassa si i-am fagaduit Maicii Domnului ca, daca ma fac bine, voi lasa la icoana crucea mea de aur de la botez. Dupa un interval de trei luni de zile, mirosul urat din urechi a disparut, diminuandu-se si mancarimea. Astazi, cand va scriu, sunt complet vindecat si Ii dau slava lui Dumnezeu si Preacuratei Maicii Sale”.

7. In ziua de 18.03.1996 o femeie i-a povestit protopopului Artemie Vladimirof , proestamenul bisericii Tuturor Sfintilor din Crasnoe Selo, Moscova – unde a fost adusa una din copiile icoanei Pantanassa – un caz petrecut in familia ei dupa rugaciuni staruitoare in fata icoanei. Fiul sau se droga de multi ani cu narcotice foarte puternice. Toate incercarile de a-l face sa renunte au fost zadarnice. Intr-o zi, cand femeia s-a intors acasa dupa ce se rugase la biserica in fata icoanei Pantanassa, fiul sau i-a cerut sa-i dea din aghiazma care tocmai se sfintise la icoana Maicii Domnului, spunandu-i totodata ca s-a hotarat sa intrerupa definitiv narcoticele si ca vrea sa urmeze o profesie prin care sa ajute pe cei dependenti de droguri. De atunci au trecut trei luni. La examenul medical doctorii au constatat absenta desavarsita a urmelor de droguri si regenerarea completa a organismului tanarului. Acum acesta urmeaza cursuri de calificare la Centrul Oncologic din Moscova. Astfel, Maica Domnului l-a salvat pe acest tanar de la moarte.

8. Liudmila avea o tumora maligna cat o maslina in regiunea fetei, care a disparut complet dupa ce s-a uns pe fata cu ulei in timpul savarsirii Paraclisului icoanei Pantanassa la biserica Tuturor Sfintilor din Moscova (martie 1996).

9. Nadejda, din Moscova, a suferit un traumatism al coloanei vertebrale (compresiune articulara cu deplasare). Era chinuita continuu de dureri si nu putea face nici douazeci de pasi. De asemenea, suferise un traumatism al mandibulei si avea o eczema pe fata. Dupa ce s-a rugat in fata icoanei Pantanassa, s-a vindecat complet (iunie 1996).

10. O credincioasa citea zilnic Paraclisul icoanei Pantanassa, in biserica Tuturor Sfintilor din Moscova, pentru rudele sale atee. La putina vreme, acestia au inceput sa frecventeze biserica (august 1996).

11. Niki Anniva din Pafos, Cipru, ne scrie in 05.091996: „Acum doua zile am sunat la Manastirea Vatopedi ca sa-mi faceti un paraclis la icoana Maicii Domnului Pantanassa (slavit sa-i fie numele!), pentru ca aveam un chist ovarian mare, iar medicul mi-a spus ca e nevoie de operatie. M-am speriat tare, deoarece mama mea a murit anul trecut de cancer uterin. Astazi, insa, mergand la medic, mi-a spus ca nu am nimic si ca nu mai este nevoie de interventie chirurgicala, deoarece chistul a disparut. Bucuria mea nu se poate descrie! Slavit sa fie Domnul!”

12. Moscova, decembrie 1996. Liuboi avea cancer uterin si medicii i-au propus interventie chirurgicala. A venit indata la biserica pentru a participa la Acatistul icoanei Pantanassa. Inainte de operatie, la examenul medical, s-a descoperit ca disparuse complet tumoarea uterina.

2 martie 2013

Icoana Maicii Domnului Kasperova

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE..

Icoana Maicii Domnului Kasperova
Icoana Maicii Domnului Kasperova (Kasperovskaia) este una dintre cele mai cunoscute icoane facatoare de minuni din Rusia. Potrivit traditiei, icoana Maicii Domnului Kasperova nu a fost la origine destinata cultului public (intr-un locas de cult), cat celui particualar, in sanul familiei care a avut-o in posesie. Icoana a ajuns in regiunea Cherson fiind adusa cu sine din Transilvania de catre printul sarb Uros, la sfarsitul secolului al XVI-lea. Timp de veacuri icoana a reprezenatat un odor de mare pret, lasat mostenire din generatie in generatie.
In anul 1809 icoana se pare ca ajuns in posesia familiei Kasperov. Icoana va fi cunoscuta indeosebi ca facatoare de minuni dupa luna februarie a anului 1840 cand, Iuliana Ioannovna Kasperova in timp ce se ruga intr-o seara inaintea ei a avut parte de o experienta minunata. Privind catre icoana Maicii Domnului, aceasta a observat icoana, indeosebi chipurile reprezentate, inegrite de timp, au devenit in mod miraculos stralucitoare. In scurt timp, icoana a devenit cunoscuta in intreg tinutul pentru numeroase minuni, fiind cautata de cat mai multi credinciosi.
Icoana Maicii Domnului Kasperova
In 1852, locuitotii Chersonului au trimis o petitie prin care cereau ca aceasta icoana sa fie prezenta in mijlocul lor in fiecare an la praznicul Inaltarii Domnului. Icoana petrecea mai putin de trei luni pe an in satul sau de provenienta, Kasperovskii; in restul timpului era purtata in procesiuni in Odessa, Nikolaev, Cherson si in alte orase din sudul Rusiei.
Icoana Kasperov a Maicii Domnului a aparat de invazia strainilor orasul Odessa in timpul Razboiului din Crimeea (1853-1855). Arhiepiscopul Inochentie (Borisov) a hotarat ca “acest eveniment sa nu ramana necunoscut posteritatii” si sa se praznuiasca in data de 1 octombrie. Icoana era deja cunoscuta drept facatoare de minuni si a fost recunoscuta ca atare de Sfantul Sinod in anul 1840, dupa cercetarea numeroaselor minuni care au avut loc.

In fiecare vineri se citeste Acatistul Maicii Domnului in fata Icoanei Kasperov la Catedrala din Odessa a Adormirii Maicii Domnului.
Icoana Maicii Domnului Kasperova
Icoana a fost picatata in tehnica ulei pe panza aplicata pe lemn. Este o icoana de timp "Eleousa". Maica Domului este reprezentata tinandu-L pe Pruncul Hristos pe bratul ei stang. La randul Sau, Pruncul tine in maini un sul.
O caracteristica a acestei icoane este faptul ca pe marginile ei laterale se gasesc reprezentati Sfantul Ioan Botezatorul si Sfanta Mucenita Tatiana. Legat de prezenta acestor sfinti in icoana, s-a spus ca ar fi putut fi sfintii ocrotitori ai detinatorilor initiali ai icoanei.
Icoana Kasperova este praznuita pe 1 octombrie, 29 iunie si in Miercurea Luminata.
Radu Alexandru

sursa


ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ