4 noiembrie 2011

O ,CATE LACRIMI...

DOAMNE AJUTA!
Nicolae Mirean
O, câte lacrimi fericite
Măicuţă sfântă mi’ai adus,
În dulcea dragoste cerească,
Prin darul Domnului Iisus ?
De câte ori Sfântă Fecioară
Mi-ai dăruit lacrimi curate
Minuni de milă şi iertare
Şi rezolvări neaşteptate ?
De câte ori Preasfântă Maică,
Candoare sfântă mi-ai turnat,
În inimă prin cânt și rugă
Din darul Tău, nevinovat ?
De câte ori Sfântă Fecioară,
M-am îmbătat de fericire,
Când în adâncul disperării,
Primeam prin Tine izbăvire ?
De câteori fără nădejde,
Dispreţuit şi disperat,
Din căi ce nu aveau ieşire
M-ai scos în chip neaşteptat ?
De cîteori citind, cu lacrimi,
De sfânta Ta milostivire,
Nu mi-ai sporit în duh nădejdea,
Şi dorul pentru mântuire ?
Cît eşti de sfîntă şi curată
Şi cât de fericită eşti,
Fecoara lumii, cea mai sfântă
Crăiasa slăvilor cereşti ?
Cu ce cuvinte să spun lumii,
Şi în ce stihuri să slăvesc,
Smerenia-Ţi mântuitoare
Şi chipul Tău duhovnicesc ?
Tu ai adus lumii pe Domnul,
Tu prima ai primit iubirea,
Și tu ne’ai înrudit cu cerul
Maică a toată mântuirea.
Tu eşti comoara omenirii,
Şi tot ce poate fi mai sfânt,
Mai vrednic , mai frumos, mai tainic,
Din ce-i umanul pe pământ.
Ești rugătoarea, ești nădejde,
Ești vie, deși’ai adormit
Și te-ai mutat la cer în slavă,
Dar lumea nu ai părasit.
Ești milă, pace, bucurie,
Tu ești rudenia de sus
Prin trup și sânge, ești Fecioara
Și Maica Domnului Iisus.
Ești rai, Ești crin, Ești bucurie
Ești tot cei mai frumos și sfânt
Din ce e omul ca făptură
Cu trup și suflet pe pământ.

CUM SA NE RUGAM

DOAMNE AJUTA!

Sa te rogi în general si sa spui: “Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste pe cei ce sufera trupeste si sufle­teste“, în aceasta rugaciune sunt cuprinsi si cei adormiti. Daca-ti vine în minte o ruda, spune si pentru ea o rugaciune: “… Miluieste pe robul Tau cutare“, si treci imediat la rugaciunea generala pentru toata lumea, “… Miluieste toata lumea Ta”. Poti sa-ti aduci aminte de o persoana care are nevoie si sa te rogi putin pentru ea, dupa care spune: Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi si sa te doara pentru toti, ca sa nu plece… trenul doar cu un calator. Sa nu ne oprim numai la o singura persoana si dupa aceea sa nu putem ajuta cu rugaciunea nici pe ceilalti, nici pe noi însine. Când, de pilda, te rogi pentru un bolnav de can­cer, sa te rogi pentru toti bolnavii de cancer si sa spui si o rugaciune pentru cei adormiti. Sau vezi un neferi­cit. Mintea ta sa mearga imediat la toti nefericitii si sa te rogi pentru ei. Imi aduc aminte ca atunci când eram mic am vazut un cersetor ce tragea sa moara alaturi de o casa turceasca, la zece metri mai departe de a noas­tra, îl chema Petru. Dimineata turcoaica l-a gasit lânga casa
ei si miscându-l sa se scoale, si-a dat seama ca a murit. Chiar si acum îl mai pomenesc. Câti astfel de “Petru”‘ exista în lume! Atunci când cineva se roaga în mod
special pentru o persoana, dar se gândeste ca sufera si semenii nostri, se foloseste pentru ca i se strapunge inima. Astfe
l, cu inima îndurerata, de la cazurile concrete merge la cele generale si ajuta tot mai mult prin rugaciunea inimii.


RUGACIUNE CÂND INTRI ÎN BISERICA

Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis: în casa Domnului voi merge. Iar eu întru multimea îndurarilor Tale, Doamne, voi intra în casa Ta; inchina-ma-voi în biserica Ta cea Sfânta, Doamne, povatuieste-ma cu dreptatea Ta, pentru vrajmasii mei îndrepteaza înaintea Ta calea mea, ca fara alunecare sa preaslavesc o Dumnezeire: pe Tatal si pe Fiul si pe Sfântul Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.
Amin.

RUGACIUNEA LA ICOANA MÂNTUITORULUI

Preacuratului Tau chip ne închinam, Bunule, cerând iertare gresalelor noastre, Hristoase Dumnezeule, ca de buna voie ai primit a Te sui cu trupul pe cruce ca sa scapi din robia vrajmasului pe cei ce i-ai zidit. Pentru aceasta, cu multumita strigam Tie: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, care ai venit sa mântuiesti lumea. Amin.

RUGACIUNEA LA ICOANA MAICII DOMNULUI

Nascatoare de Dumnezeu, ceea ce esti izvorul milei, învredniceste-ne si pe noi milostivirii tale. Cauta spre robul tau cel pacatos. Arata-ti puterea ta, ca totdeauna. Caci nadajduind întru tine îti strigam, cum oarecând ti-a strigat Gavriil, mai marele voievod al celor fara de trup: Fecioara bucura-te!
Amin.
Trecem prin fata icoanelor la care ne închinam si ne rugam pentru noi si pentru iertarea celor morti.
Dupa ce depunem coliva si sticla cu vin pe masa, mergem sa cumparam lumânari, tamâie, prescura si candelute. Punem o candeluta pe coliva si o aprindem; desfacem capacul sau dopul sticlei cu vin, apoi punem o lumânare înfipta în coliva, dar nu o aprindem decât atunci când se cânta „Vesnica pomenire”.
Cu pomelnicul pentru toti mortii din familie scris citet, chiar cu litere de tipar, lumânare, prescura si tamâie mergem la parinte si le înmânam. În acelasi timp, în hârtia cu pomelnicul mortilor vom pune si o suma de bani, tot dupa posibilitatile fiecaruia.
Ne întoarcem în dreptul colivei noastre unde asteptam terminarea slujbei în liniste, fara a vorbi cu vecinul sau vecina si cu telefonul mobil oprit.
Dupa ce se cânta „Vesnica pomenire” si slujba s-a încheiat ne deplasam cu coliva si sticla cu vin în fata Altarului unde preotul va turna vin peste coliva si va rosti o rugaciune de iertare. Apoi va turna putin vin care va fi utilizat pentru folosul bisericii si va lua putina coliva.
Ne deplasam dupa aceea la cimitir unde vom astepta ca parintele sa vina la fiecare mormânt. În acest timp vom aprinde lumânari si tamâie. Dupa ce preotul termina slujba vom împarti la persoane care i-au cunoscut pe morti pachetele cu coliva si alte bunuri ce le placeau decedatilor.
Ne întoarcem acasa si, cu gândul la cei morti din neamul nostru ne vom ruga lui Dumnezeu pentru odihna si iertarea pacatelor lor, apoi servim masa în familie, iar daca este parastas, împreuna cu cei invitati.

RUGACIUNEA PENTRU CEI ADORMITI

Pomeneste, Doamne, pe cei ce întru nadejdea învierii si a vietii celei ce va sa fie au adormit, parinti si frati ai nostri, si pe toti cei care întru dreapta credinta s-au savârsit, si iarta-le lor toate gresalele pe care cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul le-au savârsit si-i asaza pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri cu verdeata, în locuri de odihna, de unde a fugit toata durerea, întristarea si suspinarea si unde cercetarea fetei Tale veseleste pe toti sfintii Tai cei din veac. Daruieste-le lor si noua împaratia Ta si împartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfârsite si fericite.
Ca Tu esti învierea si odihna adormitilor robilor Tai (numele de botez al mortilor), Hristoase, Dumnezeul nostru si Tie slava înaltam, împreuna si Celui fara de început al Tau Parinte si Preasfântului si Bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Cu sfintii odihneste Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viata fara de sfârsit.

ALTA RUGACIUNE PENTRU CEI ADORMITI

Pomeneste, Doamne, ca un bun, pe adormitii robii Tai, si câte în viata au gresit iarta-le lor, ca nimenea nu este fara de pacat, fara numai Tu, cela ce poti si celor raposati a le da odihna.
Odihneste, Dumnezeule, pe robii Tai si-i asaza în Rai, unde cetele sfintilor, Doamne, si dreptii ca luminatorii stralucesc, trecându-le lor toate pacatele.
Cu sfintii odihneste, Hristoase, sufletul robilor Tai, unde nu este durere, nici scârba, nici suspinare, ci viata fara de sfârsit.


3 noiembrie 2011

AWWA ARSENIE

DOAMNE AJUTA!




De n-ar fi vântul,am muri de foame

DE CE?
Pentru că el poartă polenul de la floare la floare şi de la spic la spic. Fără vânt, nu pot lega rod nici florile, nici spicele. Am pieri de foame dacă n-ar sufla vântul, pe vremea când leagă holdele.

Aşa e şi vântul Duhului Sfânt (cf. Ioan 3, 8). Fără darul şi harul Duhului Sfânt, n-am putea trăi o viaţă nouă şi n-am putea lega roduri de fapte bune.




 Cauza


Un copăcel, ce fusese sădit de tatăl unui băieţel, a crescut odată cu acesta. Şi băieţelul ţinea tare mult la pomişor, purtându-i mult de grijă şi udându-l.
Dar, s-a întâmplat ca odată, acel copăcel să se îmbolnăvească, veştejindu-i-se tot mai multe frunze. Băiatul era tare necăjit din pricina aceasta, şi zilnic îl îngrijea smulgându-i frunzele cele uscate şi stropindu-l cu apă proaspătă.
Într-una din zile, însă, copăcelul şi-a plecat vârful către copil spunându-i: Boala ce mă vatămă pe mine stă în rădăcinile mele. De aceea, dacă vrei să mă lecuieşti, să cauţi la rădăcină şi frunzele mele vor înverzi din nou. Şi săpând la rădăcinile copăcelului, copilul a dat acolo peste un cuib de şobolani, ce îl tot rodeau. Şi îndepărtând toţi şobolanii de la rădăcinile pomişorului, copilul i-a redat pomişorului puterea şi speranţa de viaţă.

La fel se întâmplă şi când suferă semenii noştri. Numai un om neînţelept se uită doar la semnele exterioare ale suferinţei, în ele căutând şi leacul. Leacul întotdeauna trebuie administrat la rădăcini, tot de aici trebuie înlăturată pricina bolii, căci apoi, urmările dispar de la sine. Deci trebuie tratată cauza şi nu efectul. De exemplu, când auzim la un copil vorbe urâte, degeaba încercăm noi să îl oprim de la acest păcat, dacă nu înlăturăm cauza, adică anturajul rău în mijlocul căruia petrece copilaşul.

A mai trecut un an, s-a dus…

DOAMNE AJUTA!
Si-n veci n-o sa mai vie
Si cati crestini ne-au parasit
S cate suflete-au pornit
Cu el in vesnicie
Asa trec anii dupa ani
Si duc cu ei la vale
Si pe bogati, si pe sarmani
Pe mame dragi, lasand orfani
Si tot ce afla-n cale
In anu-acesta poate treci
Si tu, iubite frate
Vezi zilele sa le petreci
Caci acolo pe unde mergi
Vei fi-ntrebat de toate
Si ce folos de-ai castiga
Aicea lumea toata
Si sufletul ti l-ai uitat
Caci pentru el n-ai adunat
Nimica niciodata
O, Dumnezeule Ceresc
Rugamu-Te fierbinte
Sa fii cu noi in orice zi
Si-n anul care va veni

Get graphics at Nackvision.com

Fii larg la inimă

Fii larg la inimă şi darnic,
fă binele cu pas tăcut.
Că n-ai făcut, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi c-ai prea făcut.

Ascultă sfatul şi-ndrumarea,
îndreaptă-te cînd eşti mustrat.
Că nu asculţi, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi c-ai ascultat.

Mergi fericit în orice vreme,
oriunde te-ar chema Iisus.
Că nu te-ai dus, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi că prea te-ai dus.

Fii răbdător pînă la moarte,
oricît de-adînc ai fi brăzdat.
Că n-ai răbdat, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi c-ai prea răbdat.

Iubeşte cald întotdeauna,
chiar şi pe-acei ce te-au zdrobit.
Că n-ai iubit, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi c-ai prea iubit.

Şi iartă plin de bunătate
tot răul pe nedrept purtat.
Că n-ai iertat, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi c-ai prea iertat.

Din ce-ai văzut să ai credinţă
şi pentru tot ce n-ai văzut.
Că n-ai crezut, vei plînge-odată,
dar n-ai să plîngi c-ai prea crezut.

Get graphics at Nackvision.com

”Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit cu bunul Dumnezeu -
Eu coboram mâhnit din conştiinţa mea,
Iar El urca surâzător spre ea!…

Şi ne-am oprit la jumătatea scării
Încrucişându-ne în clipa-ntâmpinării
Săgeţile perechilor de ochi ca de-obicei -
Ah! ochii Lui cum seamănă cu ochii mei!

Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit din nou cu Dumnezeu -
El cobora solemn din conştiinţa mea,
Iar Eu urcam surâzător spre ea!…

Get graphics at Nackvision.com

CRUCEA

DOAMNE AJUTA!

Mântuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu mâinile întinse. El S-a sfârsit îmbratisându-ne. (Sfântul Atanasie cel Mare)
Crucea este poarta tainelor. (Sfântul Isaac Sirul)
Crucea are multe întelesuri (…) trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se întinde peste toate, iar adâncime, taina nepatrunsa de nimic din cele existente. (Sfântul Dionisie Areopagitul)
Prin linia verticala, Crucea Îl arata pe Dumnezeu, (…) iar prin linia orizontala se arata toata zidirea în atârnare desavârsita de Dumnezeu, neavând alt suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea. (pr.Nicolae Steinhardt)
Crucea, (…) mijlocirea catre Dumnezeu a celor muritori. (Acatistul Sfintei Cruci)
Orice fapta buna este o cruce. (Sfântul Marcu Ascetul)
Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea în paradis. (pr.Dumitru Staniloae)
Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul întretaierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamânteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne expune în dubla – paradoxala, perpendiculara, fundamentala – noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. (pr.Nicolae Steinhardt)
Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de taina care constituie fondul însusi, inima revelatiei crestine – Taina Crucii. (pr.Alexander Schmemann)
Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate. (Sfântul Isaac Sirul)
Crucea, (…) izvor de tamaduire, (…) usa Tainelor, (…) arma pacii, (…) veselia sufletului meu. (Acatistul Sfintei Cruci)
În acest semn, vei învinge ! (Constantin cel Mare a vazut pe cer o cruce cu aceasta inscriptie)

Dumnezeu este..

DOAMNE AJUTA!

Dumnezeu este adierea racoroasa a vantului in arsita unei zile de vara...

Dumnezeu este raza de soare ce alinta mantia de roua a ierbii...

Dumnezeu este parfumul florilor de tei in noptile racoroase de vara...

Dumnezeu este zambetul fericit al unui pui de om...

Dumnezeu este susurul izvorului ce coboara vesel la vale...

Dumnezeu este paleta multicolora a toamnei...

Dumnezeu este primul fior al iubirii...

Dumnezeu este stralucirea de argint a lunii ce poleieste oglinda tremuranda a lacului...

Dumnezeu este fulgul de nea ce se topeste incet pe o geana...

Dumnezeu este trilul privighetorii ce se odihneste pe o ramura inflorita ...

Dumnezeu este dulceata apei de izvor...

Dumnezeu este petala catifelata a unui trandafir stropita de lacrimile unei ploi de vara...

Dumnezeu este parfumul fanului prospat cosit...

Dumnezeu este valsul fluturilor ce sorb dulceata florilor de primavara...

Dumnezeu este valul instelat al noptii...

Dumnezeu este imbratisarea marii intr-o zi torida de vara...

Dumnezeu este privirea curioasa a unui pui de caprioara ce exploreaza desisul padurii...

Dumnezeu este norul pufos ce pluteste pe albastrul infinit al cerului...

Dumnezeu este sarutul cald al soarelui ce topeste mantia imaculata a iernii...

Dumnezeu este lanul de grau ce se leagana lenes in bataia vantului...

Dumnezeu este ghiocelul delicat ce zambeste primei raze de soare...

Daca Dumnezeu nu ar fi existat, atunci El trebuia inventat caci fara Dumnezeu am fi fost mai saraci...

Cum facem semnul Sfintei Cruci

DOAMNE AJUTA!


Nimeni nu poate arăta timp îndelungat o faţă spre sine însuşi şi alta spre lume fără să sfârşească prin a nu mai şti care este cea adevărată.

Nimic nu e mare dacă nu e onest. Caracterul fără înţelepciune poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic.

Uneori, chiar şi să trăieşti este un act de curaj.


Cum facem semnul Sfintei Cruci

Cruce, cruce, semn preasfant,
Noi cu tine ne-nchinam
Ca de relele ce sant
Noi prin tine sa scapam!

Ne-nchinam cu mana dreapta,
Caci cu mana dreapta scrim:
Este mana care-o-ntindem
Cand cu-amicii ne-ntalnim!

Iar pe degete le tinem
Cum in mana-ai tine-un toc:
Trei unite intr-un punct,
Doua-n palma la un loc!

Caci sant trei Persoane Sfinte,
Care-s Dumnezeu de sus
Si sant doua firi unite
In persoana lui Iisus!

Si asa ne-atingem fruntea,
Apoi inima la piept,
Cei doi umeri in crucis,
Incepand cu cela drept!

Si ne-atingem apasand
Si pe frunte si pe piept,
Si pe umeri rand pe rand,
Facand crucea cat mai drept!

Si rostim cu-ntreaga minte,
Cand cu crucea ne-nsemnam,
Numele Treimii Sfinte
Domnul care-L adoram!

Cruce,cruce semn preasfant,
Noi cu tine ne-nchinam,
Si de rele noi scapam
AMIN!

Macaria (1926-1993)

DOAMNE AJUTA!

angel06.jpgMACARIA (1926-1993) este o mare sfântă creştină contemporană care a trăit în Rusia. Ea a avut multe întâlniri cu îngerii şi cu Fecioara Maria.

Maica Domnului i-a răspuns la rugăminţile fierbinţi ajutând-o să înveţe rugăciunea către îngerul păzitor. I-a apărut  într-un vis şi i-a spus: «Hai s-o citim. Eu am s-o citesc, iar tu o să ţii minte.» A repetat-o de două ori şi ea a memorat-o. "De-acum n-o să o mai uiţi niciodată", i-a spus împărăteasa Cerurilor fetiţei, care pe atunci avea cinci ani.

Când doctorii au vrut să o opereze ca să-i lungească tendoanele, fiindcă nu putea merge, s-a produs un alt miracol. Chirurgul care a vrut să o taie s-a dat înapoi înspăimântat şi a spus: "Doamne, iartă-mă". Când şi-a revenit, le-a povestit celorlalţi că un înger era acolo şi nu se dădea la o parte, dându-i de înţeles că era oprit să se atingă de acea copilă.

Când Macaria avea şapte ani, într-o dimineaţă când au încercat s-o trezească, nu au reuşit. Părinţii s-au gândit că Domnul le-a auzit rugăciunile şi a luat-o la El. Au dus-o la spital, unde medicii au spus că dacă nu se trezeşte în paisprezece zile, înseamnă că a murit de tot. Astfel, prin deosebita lucrare a lui Dumnezeu, Macaria nu a fost îngropată îndată sau consultată; totuşi, trupul ei a fost dus la morgă.
În timpul acelor zile cât trupul ei rece şi fără suflare a zăcut alături de cadavre, sufletul ei a fost în lumea de dincolo de mormânt. Îngerul ei păzitor i-a arătat lăcaşurile cereşti. "În Rai este întotdeauna cald şi însorit, povestea Macaria. Soarele acolo nu e ca aici, este foarte mare. Înfloresc tot felul de flori, sunt şi flori cereşti, şi din cele obişnuite, ca pe pământ. Iarba de acolo e verde, minunată, şi toate drumurile sunt netede şi curate. Grădinile sunt foarte frumoase iar merele sunt dulci. Sunt foarte roşii şi într-adevăr acoperite cu miere. Păsările din copaci sunt şi mici şi mari; ai crede că auzi cântând nişte oameni, dar sunt păsările."

Când îngerul a vrut să-i arate ceva nou în lăcaşurile cereşti, a luat-o în spate şi i-a explicat pe unde zburau. I-a arătat Macariei încăperea unde este Cristos, unde este cea mai strălucitoare lumină din cer. În jurul încăperii este un zid înalt, şi când au deschis poarta, parcă ar fi sunat clopoţeii. Numai cei mai de-aproape ai lui Cristos vor fi împreună cu El înăuntrul acestor ziduri.
Îngerul păzitor i-a arătat Macariei o biserică uriaşă, cu totul din aur şi străvezie. "Acolo se află o încăpere mare, aşa de mare încât e cu neputinţă să spui cât este de încăpătoare”, povestea ea; „este aşa de mare încât toţi drepţii pot intra în încăpere la slujbe. Iar în altarul bisericii este un tron, pe care se află Evanghelia şi o cruce. Din tron curge aievea apă, cu totul de argint. La ceasul unsprezece, după numărătoarea noastră, toţi preoţii se adună în încăpere, cu Cristos în frunte, şi în ceruri se săvârşeşte Marea Taină. Preoţii de acolo slujesc cu acelaşi fel de veşminte ca şi pe pământ. îngerii din biserică erau o mulţime şi toţi slujeau cu cădelniţe. Ei cântă aşa de minunat şi de puternic, încât este cu neputinţă de povestit.
Fetiţa a întrebat:   
- De ce nu are biserica nici o icoană ?
- La ce ne trebuie icoane, a auzit drept răspuns, când suntem toţi vii aici ?
- Când mergem la slujbele din Biserică ? l-a întrebat ea pe îngerul păzitor.
- Este încă prea devreme pentru tine. Când vei fi aici pentru a doua oară, o să mergem.
Ea a văzut în jurul său o mulţime de îngeri în veşminte albe, roz şi galben. Când coborau din zbor, îşi strângeau aripile şi le ascundeau sub veşminte, ne deosebindu-se la înfăţişare de oameni. "Arhanghelul Mihail este căpetenia tuturor. El are o sarcină înfricoşătoare, dar la înfăţişare este aşa de frumos, că puteam să mă uit la el şi să nu mă mai satur. Poartă mai tot timpul haine stacojii. Sunt totdeauna câteşitrei Arhanghelii, Mihail, Gabriel şi Rafael. Arhanghelii nu sunt înalţi de statură. Veşmintele lor sunt lungi şi parcă de mătase, foşnind în vânt. Au cu toţii părul cârlionţat, cum nu ai mai văzut; peste cap poartă panglici legate la spate, cu capetele fâlfâind în vânt şi hoinăresc prin curtea cea mare."

A vorbit şi despre acei oameni care prin vieţile lor drepte se învredniciseră a fi în Rai. "Toţi sunt tineri, plini de bucurie şi frumoşi şi nu există oameni bătrâni. Maica Domnului arată ce veşmânt trebuie cusut fiecăruia. Pe veşmintele lor sunt înscrisuri cu litere mari: la stânga este scris rangul lor ceresc iar la dreapta numele. Pe pământ suntem lipsiţi de răbdare, dar acolo, în cer, se revarsă doar bucurie. Frumuseţea de acolo nu se poate asemui cu viaţa noastră. În cer sunt sălaşuri întocmai cum avem noi mănăstiri. Ele sunt zidite toate în şir şi sunt aşa de multe, că este cu neputinţă să le socoteşti. Iar sunetul clopotelor nu încetează niciodată. Ei vieţuiesc acolo în căsuţe cu ferestre de sticlă ce nu au ramă. Sunt aşa de mulţi oameni acolo - nici nu pot spune -aşa de multe clădiri, că rămâi uimit tot mergând. Şi ce strălucire e acolo, ce minunat!
Dar cea mai frumoasă dintre toate este Maica Domnului. Uneori este în haine albastru deschis, alteori roz, sau chiar roşu închis. Ea a venit la Macaria, împreună cu Ioan Botezătorul, Prorocul Ilie, Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni şi Sfânta Ecaterina. De câteva ori s-a aflat lângă ea şi Sfântul Tihon din Kaluga. „El ştia de atunci”, explica Macaria, „că voi purta numele de Tihona, şi m-a făcut să mă obişnuiesc cu el.” Dar Maica Domnului rămâne acolo mai puţin decât pe pământ, unde îi ajută pe cei ce i se roagă.
Trei îngeri iau sufletul omului care a murit - unul îl spovedeşte, altul îl împărtăşeşte şi al treilea îl poartă către cer. Toţi cei ce merg acolo de pe pământ sunt ţinuţi sub supraveghere, iar îngerii păzitori îi ocrotesc. Ei au grijă de sufletul răposat vreme de patruzeci de zile, ca să nu îl ia nimeni. Apoi vine a patruzecea zi, când se hotărăşte unde se va duce sufletul. „Este interesant cum se ţine judecata”, spunea Macaria zâmbind, „cum se adună ceilalţi îngeri şi se alătură celui ce păzeşte sufletul peste care trebuie să treacă judecata; cum apără îngerii împreună sufletul...”
Macaria a văzut câteva vămi. „Cei ce nu se mântuiesc se duc acolo unde trăiesc «întunecaţii»“, explica ea.
- Mi-e frică, i-a spus fetiţa îngerului ei păzitor. Dar el a îmbărbătat-o:
- Nu ai de ce să-ţi fie frică, eu sunt totdeauna cu tine.
Macaria îşi amintea unul dintre locurile de chinuire a păcătoşilor. Era un coridor lung şi întunecat, fără început sau sfârşit, unde în încăperi şi în cotloane nefericiţii oameni zac şi se tânguiesc. A mai văzut şi „ţinuturile morţii”, păcătoşii chinuiţi şi „ţinutul îngheţat de la miazănoapte - o vale pe care nu o poţi cuprinde dintr-o privire”. I s-a spus cum vânzătorii de lapte ce au subţiat cu apă laptele vândut şedeau aici pe gheaţă şi despărţeau laptele de apă.
Înainte de a se trezi, fetiţa a văzut cum doi îngeri s-au apropiat de trupul ei neînsufleţit, fiecare cu un căuş de lemn, iar unul dintre ei a întrebat:
- Din care apă să-i dăm, vie sau moartă ?
- Vie, a răspuns îngerul păzitor.
- Şi cum o să-i dai apă vie ?
- O să o torn în ea eu însumi.
Apoi trupul fetiţei a început să se încălzească şi ea s-a trezit. S-a târât goală până la uşă şi cu mare greutate şi-a croit drum către libertate. Oamenii care o vedeau, se îngrozeau - înviase din morţi!
Articol preluat din ...
http://delalumeadunatesiiarasilalumedate.blogspot.com

Icoana "Maicii Domnului "Bucuria neasteptata

DOAMNE AJUTA!

Icoana "Maicii Domnului "Bucuria neasteptata" ne infatiseaza o camera unde un barbat sta ingenuncheat si se roaga in fata unei icoane a Maicii Domnului. Povestirea vindecarii unui tanar de o grea ispita trupeasca prin mijlocirea acestei sfinte icoane apare in cartea Sfantului Dimitrie de Rostov, "Lana rourata" . Un tanar pacatos, care era totusi devotat Maicii Domnului, avea obiceiul de-a rosti salutul Arhanghelului Gavriil de la Bunavestire in fata cinstitei ei icoane. Intr-o seara, inainte de a pleca in oras cu gandul sa pacatuiasca, a intrat in Biserica, si fiind ingenunchiat chiar langa altari, vazu ca Maica si Pruncul din icoana s-au miscat si parca au prins viata. Din mainile si picioarele lui Hristos a inceput sa curga sange. Inspaimantat, cel care este si el zugravit acum in icoana, mai avu totusi puterea sa intrebe care este pricina acestor suferinte. Maica Domnului i-a raspuns ca vina o poarta toti aceea ce prin pacatele lor nu inceteaza sa mai bata cate un cui in palmele Fiului ei. Omul s-a cait indata de pacatele sale si a mai ramas asa timp indelungat in rugaciune. In cele din urma, cu mijlocirea Nascatoarei de Dumnezeu, i s-a daruit iertarea, iar el a iesit din biserica cu inima plina de o bucurie negraita si neasteptata.

Maica Domnului - icoanele facatoare de minuni din Sfantul Munte Athos

DOAMNE AJUTA!

Maica Domnului - icoanele facatoare de minuni din Sfantul Munte Athos 


Maica Domnului "Prodromita" - Schitul Prodromu
Icoana Maicii Domnului Prodromita se afla in Schitul Prodromu, in Sfantul Munte Athos. Intre icoanele nefacute de maini omenesti se numara si aceasta icoana a Maicii Domnului ce se cheama "Prodromita", zugravita in chip minunat in anul 1863, in Tara Romaneasca. In acel an, Parintii Nifon si Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfantul Munte Athos, mergand in tara pentru trebuintele schitului, aveau in inima lor o mare dorinta pentru o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, care sa fie asezata in biserica cea noua, dupa cum mai toate manastirile Sfantului Munte au cate o icoana facatoare de minuni.
Icoana Maicii Domnului Prodromita - Schitul Prodromu
Deci aflandu-se Parintii Nifon si Nectarie in Iasi, au inceput a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit si cu viata placuta lui Dumnezeu, care sa le zugraveasca o icoana a Nascatoarei de Dumnezeu. Si au gasit un zugrav batran, Iordache Nicolau, cu care s-au invoit sa le faca aceasta icoana, dupa modelul primit de la parinti. Insa s-au tocmit ca sa lucreze numai cu post, adica: de dimineata pana cand va flamanzi sa nu ia nimic in gura, iar dupa-masa sa nu mai picteze, ci alt lucru sa faca pana a doua zi, urmand aceasta randuiala pana la terminarea ei. Batranul zugrav primi invoiala cu toata evlavia si multumirea.
Icoana Maicii Domnului Prodromita - Prodromu
Iata ce scria el, in 29 mai 1863, despre zugravirea icoanei cea cu dumnezeiasca minune savarsita, intr-o scrisoare pastrata in arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orasul Iasi, am zugravit aceasta Sfanta Icoana a Maicii lui Dumnezeu, cu insasi mana mea, si in vremea lucrului a urmat o minune preaslavita, in modul urmator: Dupa ce am terminat vesmintele, dupa mestesugul zugravirii mele, m-am apucat sa lucrez fata Maicii Domnului si a Domnului nostru Iisus Hristos; iar dupa ce am dat gata mana intaia si a doua, apucandu-ma de noapte ca sa termin de zugravit, privind eu la chipuri am vazut ca totul a iesit dimpotriva, pentru care foarte m-am mahnit, socotind ca mi-am uitat mestesugul. Si asa, facandu-se seara, m-am culcat mahnit, nemancand nimic in ziua aceea, dar socotind ca a doua zi sculandu-ma, sa ma apuc mai cu dinadinsul de lucru. Dupa ce m-am sculat a doua zi, mai intai am facut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugandu-ma sa-mi lumineze mintea, ca sa pot ispravi Sfanta Icoana; si cand m-am dus sa ma apuc de lucru, o! preaslavite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desavarsit, precum se vede. Eu vazand aceasta minune, n-am mai indraznit a-mi pune condeiul pe ea, fara numai am dat lustrul cuviincios, desi greseala am facut aceasta, ca sa mai dau lustru la o asemenea icoana. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane."
Rugaciunea pe care preotii o rostesc inaintea acestei icoane este urmatoarea: "Prea Sfanta Stapana, de Dumnezeu Nascatoare, pururea Fecioara Marie, protectoarea si aparatoarea noastra, cerem a Ta nebiruita aparare. Imparateasa Cerului si a pamantului, ceea ce ai cu dreptate numele de "Prodromita", adica inainte-mergatoare, intareste-ne intru lucrarea faptelor bune si ne du de mana intru Imparatia cea cereasca. Povatuieste-ne pe noi, toti drept credinciosii crestini, spre a vedea si vesnic a ne indulci de marirea Fiului Tau si Dumnezeul nostru, ca Binecuvantata si Prea Proslavita esti, in vecii vecilor. Amin."
Dimensiunile icoanei sunt de 1 metru pe 0.7 metri. O caracteristica a acesteia este faptul ca icoana, cercetata la microscop, nu prezinta urme de pensula, acest lucru intarind credinta cum ca Sfintele Fete au fost pictate miraculos de mana nepamanteasca. Praznuirea acestei icoane are loc in fiecare an, pe data de 12 iunie, cu priveghere de intreaga noapte.
Maica Domnului Portarita "Portaitissa" - Manastirea Iviron
Icoana Maicii Domnulu, facatoare de minuni, numita "Portarita" - Παναγία Πορταϊτισσα - se afla in paraclisul de la poarta Manastirii Iviron, cum se intra in curte, pe partea dreapta. Potrivit traditiei athonite, aceasta icoana a venit pe mare, din Bizant.
In vremea prigoanei icoanelor - iconoclasmul - traia in Niceea Asiei Mici o vaduva credincioasa, ce avea un singur fiu. Ea pastra cu mare evlavie aceasta icoana a Maicii Domnului in casa sa. La un control facut de trimisii imparatului, acestia au gasit icoana si au spus amenintator vaduvei: "Da-ne bani ca sa scapi impreuna cu icoana ta, altfel vom implini poruncile!". Atunci femeia le-a dat bani multi, sa-i dea un ragaz pana a doua zi. Noaptea l-a luat pe fiul ei si icoana si au mers pe tarm.
Icoana Maicii Domnului Portarita - Manastirea Iviron
Femeia a scos icoana din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus: "Maica Domnului, eu nu mai pot sa te apar. Stapana lumii, tu, ca Maica a lui Dumnezeu, ai stapanire peste toata zidirea. Tu poti sa ne izbavesti si pe noi de mania stapanitorilor si icoana ta de cufundarea in mare.", si a pus-o pe apa. Iar icoana a venit, in chip minunat - dreapta, pe apa, fara a se scufunda - pana la Sfantul Munte Athos.
Vaduva a fost mangaiata de aceasta priveliste si i-a multumit Preacuratei, iar fiului ei i-a spus: "Copilul meu, dorinta noastra cea catre Maica Domnului este deja implinita. Eu sunt gata sa mor pentru credinta mea, prin mainile tiranilor, daca va trebui, dar nu doresc si moartea ta. Te rog si te implor sa pleci in partile Greciei." Fiul a ascultat-o si a plecat la Tesalonic, apoi in continuare a mers in Sfantul Munte Athos, in acel loc unde, dupa putini ani, a fost ridicata Manastirea Iviron. Acolo a devenit calugar si, dupa ce a trait in chip bineplacut lui Dumnezeu, s-a mutat la cele vesnice." Se vede ca ajungerea lui acolo s-a facut dupa iconomia si purtarea de grija a lui Dumnezeu, deoarece de la el au aflat si pustncii Sfantului Munte istoria icoanei pe care, impreuna cu mama sa, o aruncase in mare.
Dupa ani si ani, cand aproape de tarm fusese construita Sfanta Manastire Iviron, calugarii au vazut intr-o seara deasupra valurilor un stalp de foc ce ajungea pana la cer. In fata privelistii iesite din comun, au ramas nemiscati si cantau. Vedenia a mai continuat cateva nopti, pana ce s-au adunat si calugari de la alte manastiri acolo, pe tarm. Atunci au vazut ca acel stalp de foc izvora dintr-o icoana a Maicii Domnului, iar cand parintii vroiau sa se apropie cu barca, icoana se indeparta. S-au intors in biserica manastirii si s-au rugat cu credinta si lacrimi Maicii Domnului sa daruiasca acea icoana manastirii lor.
Era atunci in Manastirea Iviron un ieromonah cu numele Gavriil, care in lunile de vara traia ceva mai sus de manastire, in nevointa si post aspru, asemeni unui inger pamantesc. Lui i s-a aratat Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si i-a zis: "Spune egumenului si fratilor ca voiesc sa le dau icoana mea pentru a-i acoperi si ajuta, apoi intra in mare si paseste pe valuri, si atunci vor cunoaste toti buna voire a mea catre manastire."
Procesiune cu Icoana Portarita
Apoi toti monahii au iesit la tarm unde Gavriil a pasit pe apele marii ca pe uscat si s-a invrednicit sa ia in mainile sale aceasta icoana grea si de mari dimensiuni, pictata pe lemn. Pe tarm, monahii s-au inchinat icoanei cu evlavie si mare bucurie. Apoi cu cantari au dus-o in sfantul altar al bisericii manastirii.
In ziua urmatoare, insa, icoana nu a mai fost gasita in biserica! Cautand-o, au gasit-o pe zidul manastirii, deasupra portii centrale. Au adus-o in biserica, dar iarasi au gasit-o la poarta. Acest lucru neobisnuit s-a intamplat de mai multe ori, pana cand nedumerirea monahilor a fost dezlegata de Preasfanta, care i-a aparut in vis egumenului, zicandu-i: "Spune fratilor sa nu ma mai deranjeze de acum inainte, pentru ca eu nu doresc sa fiu pazita de voi, ci eu sa va pazesc pe voi, nu numai in viata de acum, ci si in cea viitoare. Si sa nadajduiasca in milostivirea Fiului meu si Stapanului tuturor toti monahii traitori cu evlavie si frica de Dumnezeu in muntele acesta virtuos. Acest dar eu l-am cerut de la El si iata, va dau voua semn: cat timp veti vedea icoana mea in aceasta manastire, harul si mila lui Dumnezeu nu vor lipsi de la voi."
Monahii s-au bucurat de toate acestea si apoi au zidit un paraclis aproape de poarta manastirii, unde au pus aceasta icoana facatoare de minuni, care se afla in acest loc pana astazi. Datorita acestei intamplari, icoana a primit numele de "Portarita".
Icoana este mare, de 1,30 x 1,90 metri. Icoana este ferecata, cu exceptia fetelor, cu o imbracaminte de aur si argint, cu pietre pretioase, monezi de aur si o multime de alte podoabe daruite de imparati, regi, egumeni, duci, ofiteri si simpli credinciosi. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Preacuratei. Le-au oferit cei care au primit ceea ce au cerut de la ea. S-a prorocit, de catre parinti, ca la sfarsitul lumii, aceasta icoana va pleca pe mare, asa cum a venit.
Manastirea Iviron
Una dintre bucuriile pe care le-a facut aceasta icoana celor rugatori este urmatoarea: un tanar pelerinj, neprimind paine de la bucatar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucatarului. Bucatarul, dandu-si seama de unde era galbenul respectiv, s-a cait. Legat de painea din manastire, aici s-a mai petrecut inca si o alta minune: cand manastirea nu a dat masa la hram, de frica foametei, fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare. In amintirea acestei minuni, pocaindu-se inaintea lui Dumnezeu, monahii si-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta manastirii, o lada de lemn, cu paine, la indemana tuturor pelerinilor ce ii calca pragul.
Uleiul de la candela acestei sfinte icoane este leac pentru otrava. Pe vremea venirii arabilor in Sfantul Munte, un soldat arab a lovit cu cutitul in chipul acestei icoane, si indata a inceput a curge sange. Arabul vazand minunea, s-a infricosat si cazand la pamant s-a pocait, s-a botezat in legea crestineasca si s-a imbracat in haina monahiceasca, ramanand acolo pana la moarte.
Maica Domnului "Axion Estin" - Biserica Protaton
Icoana Maicii Domnului Axion Estin se afla in Biserica Protaton, Kareias. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului "Axion Estin" se afla in Chilia Adormirea Maicii Domnului, asezata langa Schitul Sfantul Andrei. Pana spre sfarsitul secolului al X-lea, aceasta era asezata intr-o chilie, numita astazi, Axion Estin. Pe langa lucrarea acesteia intr-un deosebit si duhovnicesc stil, icoana este minunata prin descoperirea rugaciunii "Cuvine-se cu adevarat."
Maica Domnului Axion Estin - Biserica Protaton          Maica Domnului Axion Estin - Biserica Protaton
In anul 980, un ucenic se ruga in fata icoanei cu rugaciunea "Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim." Ucenicul se afla singur in chilie, batranul sau fiind plecat la o priveghere in Biserica Protaton.
In acel moment apare Sfantul Arhanghel Gavriil, in chipul unui calugar pelerin. Ucenicul il pofteste in chilie si incep amandoi sa savarseasca randuiala Utreniei. Ajungand la cantarea a noua a Canoanelor, ucenicul cand simplu "Ceea ce esti mai cinstita", cantare pastrata de la Sfantul Cosma Melodul. Calugarul a cantat astfel cantarea: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru", la care a adauge rugaciunea pe care deja o stia si ucenicul "Ceea ce esti mai cinstita". Placandu-i mult, ucenicul l-a rugat pe calugar sa i-o scrie si lui, spre a o invata. Calugarul inger a scris-o cu degetul, in intregime, pe o lespede de piatra, apoi s-a facut nevazut.
Parintii athoniti au luat lespedea de piatra si au mers cu ea la Imparat si la Patriarh, in timp ce icoana cu pricina, in fata careia s-a rugat calugarul, a fost mutata in Biserica Protaton. Aceasta piatra se pastreaza pana in zilele noastre.
Maica Domnului Cucuzelita "Koukouzalissa" - Manastirea Marea Lavra
Icoana Maicii Domnului a lui Cucuzel, se afla in capela Manastirii athonite Marea Lavra, care ii si poarte numele. In fata acestei icoane s-a savarsit, inca de la inceput, privegherea cu ocazia praznuirii Imnului Acatist al Maicii Domnului.
Maica Domnului Cucuzelita - Koukouzalissa - Marea Lavra
Dupa terminarea unei privegheri, in fata acestei icoane facatoare de minuni, unul dintre cei mai mari psalti din Marea Lavra si protopsaltul Palatului Imperial, Sfantul Ioan Cucuzel - Koukouzeles, a inceput sa fie furat de somn, in strana sa. Imediat el a vazut-o pe Maica Domnului in chip real. Maica Domnului a raspuns cuvintelor "Bucura-te", rostite de catre Ioan, cu urmatoarele cuvinte: "Bucura-te, Ioane! Canta pentru mine si nu te voi parasi niciodata.", punand in mana lui o moneda de aur.
Trezindu-se, el a vazut in mana moneda primita de la Maica Domnului. Mai tarziu, dupa multimea neintrerupta de slujbe, privegheri si nevointe, imbolnavindu-se de o boala a picioarelor, Sfantul Ioan Cucuzel a primit ajutorul Maicii Domnului, care ii fagaduise ca nu-l va lasa. Aparandu-i in vis, aceasta l-a vindecat.
Maica Domnului Ocrotitoarea "Oikonomissa" - Manastirea Marea Lavra
Aceasta icoana a fost pictata spre a aminti de intemeierea Manastirii Marea Lavra. Ctitorul acesteia, Sfantul Atanasie Athonitul, a primit de la Maica Domnului fagaduinta de a purta de grija manastirii pentru totdeauna, niciodata lipsindu-i cele materiale sau duhovnicesti. Numele dat cu aceasta ocazie Maicii Domnului, si anume “Oikonomissa", adica "Ocrotitoarea", a ramas pana in zilele noastre. Purtatoarea de grija - “oikonomissa" - nu si-a incalcat niciodata fagaduinta data.
Maica Domnului Oikonomissa - Marea Lavra
Icoana Maicii Domnului Oikonomissa, care infatiseaza un total de 14 personaje, toate avand legatura cu manastirea, se afla asezata pe un baldachin de lemn, in partea stanga a intrarii principale in biserica centrala a Manastirii Marea Lavra.
Datorita acestei fagaduinte, functia de "iconom" nu a mai fost data in aceasta manastire. Calugarul care se ocupa cu randuirea si gestionarea celor materiale ale manastirii poarta numele de "para-iconom", adica ucenic al Ocrotitoarei.
Maica Domnului Mijlocitoarea "Paramythia" - Manastirea Vatoped
Icoana Maicii Domnului Paramythia este o icoana facatoare de minuni pastrata in Manastirea Vatopedi. Aceasta este legata de amintirea minunii in care Maica Domnului si Pruncul si-au schimbat fetele si pozitia corpurilor. In momentul in care piratii au coborat pe tarmul marii si s-au ascuns acolo, spre a astepta deschiderea portilor manastirii, care avea loc in fiecare dimineata, staretul manastirii a primit cuvant de la Maica Domnului.
Maica Domnului Paramythia - Manastirea Vatoped
Terminandu-se slujba si iesind toti calugarii, staretul a mai ramas in biserica, in spate, spre a-si continua rugaciunea. La un moment dat, el aude dinspre icoana Maicii Domnului urmatoarele cuvine: "Nu deschideti portile manastirii astazi, ci urcati-va pe zidurile manastirii si alungati mai intai pe piratii cei ascunzi pe tarm."
In timp ce parintele isi indrepta ochii spre icoana Maicii Domnului, el L-a vazut pe Prunc intinzandu-si mana si acoperind gura Maicii Sale, spunandu-i: "Nu, Mama, lasa-i sa fie pedepsiti, precum si merita." Insa Maica Domnului, luandu-I mana de o parte, si departandu-si putin capul, a repetat aceleasi cuvinte. Aceasta pozitie a corpurilor celor Sfinte a ramas pana astazi, spre amintirea ajutorului primit prin Maica Domnului.
 Maica Domnului Pantanassa - Manastirea Vatoped         Maica Domnului Paramythia - Manastirea Vatoped
Calugarii, feriti astfel de viclenia piratilor, au dat slava Maicii Domnului si au numit aceasta icoana "Paramythia", care inseamna "mijlocitoarea" sau "ocrotitoarea". Aceasta icoana este o pictura de perete, in fresca (?), aflata in strana dreapta a capelei manastirii.
Maica Domnului Injunghiata "Esfagmeni" - Manastirea Vatoped
Se spune despre aceasta icoana ca a fost impunsa cu un cutit de catre un calugar diacon ce indeplinea functia de ecleziarh, care, datorita treburilor in care era randuit, ajungea la trapeza intotdeauna dupa terminarea mesei. Odata, pe cand cei de la trapeza strangeau masa, s-au maniat pe el si nu i-au dat nimic de mancare. Mania si gandurile rele ale ecleziarhului s-au indreptat catre Maica Domnului, care, cu toate ca o cinstea, nu s-a gandit sa o roage sa il ajute si in acel moment.
Luand un cutit de pe masa, calugarul l-a infipt in chipul Maicii Domnului. O, mare minune! Icoana a izvorat sange, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid. Vazand aceasta, diaconul cel manios a orbit si a cazut la pamant, fiind parasit de simturi. El a ramas in aceasta stare timp de trei ani. Apoi, datorita multimii rugaciunilor staretului si ale calugarilor, Maica Domnului i-a aparut staretului si i-a spus ca diaconul este vindecat.
Maica Domnului Esfagmeni - Manastirea Vatoped          Maica Domnului Elaiovrytissa - Manastirea Vatoped
Dupa aceea, diaconul si-a petrecut restul vietii intr-o strana din partea opusa icoanei, spre aducerea aminte de nelegiuirea facuta. Inainte de a muri, el a primit iertare de la insasi Maica Domnului, care i-a aparut si i-a spus ca pacatul ii este iertat, insa mana care a tinut cutitul va ramane si dupa moartea sa drept aducere aminte celorlalti. Aceasta mana se pastreaza si astazi, neputrezita si neagra, langa icoana Maicii Domnului, care este asezata in Capela Sfantului Dimitrie.
Maica Domnului "Elaiovrytissa" - Manastirea Vatoped
Aceasta icoana a Maicii Domnului se afla in crama Manastirii Vatoped, deasupra ei urmatoarea minune fiind scrisa spre aducere aminte: imnultirea uleiului. Cuviosul Ghenadie se afla in slujba de chelar, fiind responsabil cu gestionarea alimentelor, cand uleiul din manastire era pe sfarsite. Acesta a mers la staret, spre a-l instiinta ca este de trebuinta a nu mai da ulei la masa, pentru ca putinul ramas sa ajunga nevoilor bisericii. Staretul nu a fost de acord cu aceasta masura, lucru ce a dus la intrebuintarea putinului ulei ca si pana atunci.
Cand, intr-o zi, batranul Ghenadie mergea spre magazie, spre a lua ultima picatura de ulei din butoi, a ramas uimit vazut butoaiele plini si uleiul ajungand pana la usa pivnitei. Icoana Maicii Domnului aflata in acest loc raspandeste o minunata aroma pana in zilele de astazi, primind si numele de "Docheiarissa", adica "cea din crama".
Maica Domnului "Pyrovolitheisa" - Manastirea Vatoped
Cand, in anul 1822, Sfantul Munte era ocupat de o garnizoana a armatei turcilor, un soldat a indraznit sa traga cu pistolul spre icoana Maicii Domnului, aflata deasupra intrarii in manastire. Glontul necredinciosului a strapuns mana cea dreapta a Maicii Domnului. La scurt timp dupa aceasta, soldatul cel rau, nepot al comandantului, a innebunit si s-a spanzurat de un maslin din apropierea manastirii.
Maica Domnului Pyrovolitheisa - Manastirea Vatoped
Afland aceasta unchiul sau, s-a maniat teribil pe cei din manastire, vazandu-i ca unii respensabili de incident. Un prieten al celui mort a spus unchiului toate cele intamplate, spre a nu pedepsi pe cei din manastire, total nevinovati. Comandantul a vazut si el in aceasta o clara lucrare a maniei divine, in cele din urma refuzand nepotului sau a fi inmormantat cum se cuvine.
Maica Domnului "Tricherousa" - Manastirea Hilandar
Aceasta este icoana amintita in viata Sfantului Ioan Damaschin. Ca aparator infocat al cinstirii sfintelor icoane, acesta a fost aspru pedepsit de catre iconoclasti: i-au taiat mana dreapta, spre a nu mai scrie in apararea sfintelor icoane. Punand in fata icoanei mana taiata, acesta se ruga cu lacrimi Maicii Domnului sa nu-l treaca cu vederea, ci sa-l ajute. Maica Domnului, cunoscand iubirea si credinta lui Ioan cel din Damasc, i-a vindecat rana, mana cea taiata lipindu-se la locul ei si luand din nou viata. In cinstea acestei minuni, icoana din Manastirea Hilandar pastreaza o copie de argind a mainii Sfantului Ioan Damaschin.
Maica Domnului Tricherousa - Manastirea Hilandar
Pana in secolul al XII-lea, icoana a fost pastrata in Lavra Sfantului Sava. Aceasta a fost oferita mai apoi Sfantului Sava, arhiepiscopul Serbiei si intemeietorul Manastirii Hilandar, cu ocazia unei vizite in Tara Sfanta. Acesta a luat icoana in Serbia, iar mai apoi, in chip minunat a ajuns in Sfantul Munte Athos. In vremea unei rascoale civile din Serbia, in timpul domniei Regelui Urosh al V-lea, catarul care purta icoana in fata armatei s-a pierdut, ajungand in chip necunoscut la Hilandar.
Una dintre minunile Maicii Domnului, savarsite in Manastirea Hilandar, a avut loc in momentul in care calugarii au inceput sa se certe pentru a ocupa postul de staret. In acel moment, icoana Maicii Domnului Tricherousa a plecat singura, de unde era pusa mai inainte, si s-a asezat in scaunul de staret. Un calugar pustnic, cu viata sfanta, a venit la manastire si a spus celor de aici urmatoarele: "De acum inainte, pentru a evita mahnirea si cearta, nici un staret nu va mai fi ales in Manastirea Hilandar, din moment ce insasi Maica Domnului ocupa aceasta pozitie si conduce manastirea." Manastirea Hilandar, cu viata de obste, se conduce astazi dupa principii idioritmice, fiecare calugar ingrijindu-se de ale sale. (?)
Maica Domnului "Galaktotropousa" - Manastirea Hilandar
Si aceasla icoana, asemeni celei de mai sus, a fost data de catre calugarii din Manastirea Sfantul Sava arhiepiscopului Sebiei, cu ocazia unei vizite in Tara Sfanta, implinind prin aceasta o profetia a Sfantului Sava cel Sfintit. Sava al Serbiei a oferit icoana unei chilii sarbesti din Kareias, Chilia "Typikario", unde el insusi mergea adesea spre a face rugaciune si a se odihni de tulburarea lumeasca. In bisericuta acestei chilii, Icoana Maicii Domnului este asezata in partea dreapta a Usilor Imparatesti, iar icoana Mantuitorului in partea stanga. Aceasta asezare este ceva poate chiar unic, tinand cont ca ele se aseaza invers.
Maica Domnului Galaktotropousa - Lavra Hilandar          Maica Domnului Galaktotropousa - Lavra Hilandar
Maica Domnului "Myrrhovlythissa" - Manastirea Dionisiu
Icoana Maicii Domnului Myrrhovlythissa este foarte mica in dimensiuni si inchisa la culoare. Ea este tinuta intr-o capela a manastirii, numita cu numele ei, unde Imnul Acatist al Maicii Domnului se citeste zilnic. Potrivit unei inscriptii facute in placuta de argint de pe spatele acestei icoane, icoana a fost oferita, de catre Imparatul Alexius Comnenul, Cuviosului Dionisie - Dionysious, ctitorul acestei sfinte manastiri, atunci cand a vizitat Trebizonda.
Aceasta este icoana cu care Patriarhul Serghie a facut procesiune pe zidurile Constantinopolului, in vederea pazirii de un asediu, in anul 626. De asemenea, tot in fata acestei icoane, dupa o victorie castigata in chip minunat de catre armata bizantina, Imnul Acatist al Maicii Domnului a fost cantat pentru prima data.
In anul 1592, icoana a fost furata de catre piratii algerieni, insa o teribila incercare, un vis greu si o minune vazuta de conducatorul lor l-a facut pe acesta sa inapoieze icoana manastirii. Ajunsa in manastire, icoana a spart carcasa in care aceasta fusese ascunsa de catre pirati si a inceput sa izvorasca mir. Unii dintre pirati, vazand minunea, au ramas in manastire, fiind botezati si apoi tunsi in monahism.
Maica Domnului Phovera - Manastirea Cutlumusiu           Maica Domnului Myrrhovlythissa - Manastirea Dionisiu
In anul 1767, icoana Myrrhovlythissa a fost din nou furata, de catre o banda de hoti din Dalmatia, insa, in drumul lor spre casa, au fost prinsi de catre greci. Grecii, luand icoana au dus-o la Skopelos. Batranii din sat au refuzat sa inapoieze icoana Manastirii Dionisiu, care venisera dupa ea. Trei luni mai tarziu, insula si satenii au fost greu incercati cu boala. Vazand in aceasta o lucrare divina, ei au dus icoana la manastire. Ei au zidit mai apoi un schit, pe insula lor, in cinstea Icoanei Maicii Domnului.
Maica Domnului "Phovera Prostasia" - Manastirea Cutlumus (Koutloumousiou)
Aceasta icoana a Maicii Domnului este singurul obiect ramas in urma unui incendiu ce a distrus complet un schit al manastirii, din Insula Creta. Aceasta icoana a fost adusa in Sfantul Munte Athos, in Manastirea Cutlumus, unde a savarsit nenumarate minuni. In vremea unui incendiu petrecut in padurile manastirii, calugarii au luat icoana si au mers, cu rugaciune, spre padurea ce ardea. In scurt timp, cerul a dat ploaie si padurea nu a mai ars.
Maica Domnului Gherontissa - Manastirea Pantocrator
Icoana Maicii Domnului "Pazitoarea de rele" se afla pe catapeteasma capelei manastirii. Icoana este dusa, in procesiune, in Biserica Protaton, o data pe an, in Martea Luminata. Iar icoana Axion Estin, pastrata in Biserica Protaton, ii intoarce vizita la o zi distanta.
Maica Domnului "Gerontissa" - Manastirea Pantocrator
In aceasta icoana, care se afla asezata pe una dintre coloanele stranii stangi a bisericii centrale din Manastirea Pantocrator, Fecioara Maria este infatisata stand in picioare, in pozitie de rugaciune catre Mantuitorul. Pe fundalul de argint al icoanei se poate vedea un vas plin ochi, amintind de o minune a Maicii Domnului, savarsita la rugaciunile insistente ale "batranilor" - gerontas - care ramasesera cu vasele goale. De aici si numele icoanei de Gerontissa, adica "a batranilor".
Maica Domnului Gherontissa - Manastirea Pantocrator           Maica Domnului Gherontissa - Manastirea Pantocrator
In timpul unui atac asupra manastirii, unul dintre atacatori a vrut sa scoata aschii din lemnul sfintei icoane, spre a-si aprinde cu el pipa. Imediat insa el si-a pierdut vederea. Ramanand orb, prietenii sai s-au speriat foarte, luand astfel icoana si aruncand-o intr-o fantana din apropiere. Cel care a orbit a suferit atat de mult, incat in ultima clipa a vietii sale si-a trimis familia in Sfantul Munte, spre a scoate icoana din acea fantana, doar de el stiuta. Acest lucru s-a savarsit dupa aproape 80 de ani. Actuala icoane se crede ca a fost repictata.
Maica Domnului "Proangellomeni" Imnul Acatist - Manastirea Zografu
De-a lungul perioadei de falsa unire, ca urmare a Sinodului de la Lyon, savarsit sub filo-latinii Mihail VIII Paleologul si Patriarhul Ioan Vechos, in secolul al XIII-lea, clericii latini si soldatii romani au invadat Sfantul Munte, fortareata Ortodoxiei, spre a impune in mod fortat unirea cu Biserica de Apus. Manastirea Zografu a fost cinstita de Dumnezeu, in urma acestor vremuri, cu un numar de 26 de martiri.
In acea vreme, langa manastire traia in pustnicie un calugar sfant ce recitea Imnul Acatist de mai multe ori pe zi, in fata icoanei Maicii Domnului. Intr-o zi, el a auzit-o pe Maica Domnului vorbindu-i si avertizandu-l - de aici si numele icoanei, "Proangellomeni" - ca necredinciosii sunt pe drum, drept aceea cei slabi in credinta sa se ascunda, iar cei intariti in credinta si dorniti de martiriu, sa ramana pe loc.
Maica Domnului Epakouousa - Manastirea Zografu          Maica Domnului Proangellomeni - Manastirea Zografu
Batranul a alergat spre manastire, spre a-i anunta pe toti calugarii nevoitori de acolo. Ajuns in fata manastirii, el vede deasupra portii centrale icoana din chilia sa, prin care Maica Domnului i-a vorbit. Luand-o, el a intrat in manastire, in fata intregii obsti. Multi dintre calugari au fugit in ascunzatoare, insa staretul si un numar de 25 de calugari s-au incuiat pe ei in clopotnita manastirii, care a fost distrusa la data de 10 octombrie 1274.
Icoana minunata a Maicii Domnului, pe care acestia o aveau cu ei, a fost gasita nevatamata sub ruinele turnului. A fost luata mai apoi si asezata in capela Adormirii Maicii Domnului, in catapeteasma. Fiind repictata, aceasta se afla astazi in acelasi loc. Calugarii bulgari de la Zografu o numesc "Chairovo", adica "Maica Bucuriei".
Maica Domnului "Epakouousa" - Manastirea Zografu
In vremea in care Cuviosul Cosma de la Zografu, un anahoret care a trait la granita dintre secolele XIII-XIV, traia inca in manastire, alaturi de ceilalti calugari, a reusit o data sa ramana singur in biserica centrala. Intorcandu-se spre icoana sa, el a zis tare: "Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, roaga-te Fiului tau si Dumnezeului nostru, sa ma calauzeasca pe calea mantuirii." In acel moment, din icoana s-a auzit: "Fiul meu si Dumnezeul meu, invata pe robul tau ce sa faca spre a se mantui." Iar Hristos a zis: "Sa fie lasat sa se retraga spre a-si gasi pacea in singuratate." Cu adevarat, acest sfant a crescut mult in viata isihasta. Icoana care a auzit rugaciunea sfantului - numele icoanei inseamna "cea care asculta" - se afla in biserica centrala a manastirii.
Maica Domnului "Gorgoepikoos" - Manastirea Dochiariu
Cea mai cunoscuta icoana din Sfantul Munte Athos, dupa Maica Domnului Portarita, este o pictura in fresca a Maicii Domnului, de pe peretele estic exterior al trapezei, in partea dreapta a intrarii, din Manastirea Dochiariu. In anul 1664, trapezarul Nil - Neilos, care trecea adesea prin fata sfintei icoane, tinand in mana o lumanare, de folos in treburile sale din trapeza, a auzit o voce spunandu-i: "Nu mai trece pe aici cu lumanarea aprinsa, care atata fum imi lasa pe icoana." Neilos nu a acordat prea multa atentie vocii, insa aceasta s-a auzit din nou, de asta data pedepsindu-l cu orbirea. Toti fratii din manastire au inceput sa aibe mare evlavie la aceasta sfanta icoana, punand sub ea un vas pentru ca trapezarul sa arda mereu putina tamaie, in cinstea Maicii Domnului.
Maica Domnului Gorgoepikoos - Manastirea Dochiariu
Orbul Neilos isi petrecea tot timpul sau intr-o strana, in fata icoanei, rugandu-se acesteia spre a-l ierta si vindeca. Maica Domnului s-a aratat drept mijlocitoare a rugaciunilor calugarilor, care au dus la vindecarea orbului. Maica Domnului a spus calugarilor ca ea este cea care le inalta rugaciunile la Dumneze, de aceea si numele ei este "Gorgoepikoos", adica "grabnic ajutatoare". Coridorul spre trapeza a fost inchis si o capela a fost inaltata acolo.
Maica Domnului „Glykophilousa” - Manastirea Filoteu
Ca si icoana Maicii Domnului "Portarita - Portaotissa", si aceasta este una dintre putinele icoane salvate din prigoana iconoclastilor. Modul in care aceasta a ajuns in Sfantul Munte Athos nu este inca stiut de calugari. Se crede totusi ca aceasta a apartinut unei femei numite Victoria, devotata sotie a senatorului iconomah Simeon. Ea ar fi aruncat icoana in mare, in momentul in care trebuia sa o predea autoritatilor. Icoana Maicii Domnului, plutind pe ape, a ajuns in arsanaua (portul) Manastirii Filoteu, unde a fost primita cu nespusa bucurie de catre staret si obste. Acestia fusesera anuntati de venirea ei printr-o aratare a Maicii Domnului. In fiecare Luni din Saptamana Luminata, la malul marii are loc o precesiune.
Maica Domnului Glykophilousa - Manastirea Filoteu
Maica Domnului "Ktitorissa - Vimatarissa" - Manastirea Vatoped
Aceasta icoana a Maicii Domnului este pusa in legatura cu o incercare prin care a trecut Manastirea Vatoped. In vremea unui raid al arabilor asupra manastirii, diaconul calugar responsabil cu sfintele vase si obiecte din biserica, a reusit sa ascunda intr-o nisa de sub Sfantul Altar, o nepretuita icoana a Maicii Domnului si o cruce, asezand in fata lor o lumanare aprinsa.
Manastirea Vatoped a fost jefuita, iar calugarii dusi prizonieri in Insula Creta. Dupa mai bine de 70 de ani, calugarul diacon, care era inca viata, fiind eliberat, s-a intors in manastire. Ajuns in locul unde se afla sfanta manastire, el a destupat fantana, acoperita cu o lespede de piatra. El a gasit cele lasate plutind deasupra apei, iar lumanarea inca ardea in fata lor. Icoana se pastreaza si astazi, fiind numita "cea gasita, intemeietoarea". Icoana este pusa in legatura cu intemeierea manastirii, de catre trei frati calugari: Atanasie, Nicolae si Antonie, care au vietuit in manastire spre sfarsitul secolului al X-lea.
Maica Domnului Ktitorissa - Vimatarissa - Manastirea Vatoped          Maica Domnului Myrrhovlytissa - <a href='/biserica-in-lume/67711-manastirea-sfantul-pavel-tebeul-egipt' _fcksavedurl='/biserica-in-lume/67711-manastirea-sfantul-pavel-tebeul-egipt' title='Manastirea Sfantul Pavel Tebeul - Egipt' class='linking auto'>Manastirea Sfantul Pavel</a>
Maica Domnului "Myrrhovlytissa" - Manastirea Sfantul Pavel
Aceasta icoana facatoare de minuni s-a aflat odata in renumita Manastire Myrelaiou, din Constantinopol. De aici ea a plecat spre Sfantul Munte, prin Sfantul Pavel de Xiropotamu, care a si inchinat-o celei de a doua manastiri intemeiate de el, dupa Xiropotamu, si anume Manastirea Sfantul Pavel, care i-a luat si numele. Icoana a inceput, la un moment dat, din mila lui Dumnezeu, sa produca mir. De aceea poarta si numele de "Izvoratoarea de Mir". Aceasta icoana a savarsit nenumarate minuni pentru cei ce s-au rugat ei cu credinta si dragoste fata de Maica Domnului.
Maica Domnului Indrumatoarea "Hodeghetria" - Manastirea Xenofont
Aceasta icoana a stat mult timp in biserica centrala din Manastirea Vatoped, pe o coloana din strana stanga. In anul 1730, in orice caz, aceasta a disparut brusc de la locul sau, cu toate ca portile manastirii erau incuiate, si a aparut in chip minunat la Manastirea Xenofont. Toata lumea a crezut ca icoana a fost furata si dusa in Manastirea Xenofont. Drept aceea, calugarii au luat icoana inapoi si au pus-o sub o mare purtare de grija. La scurta vreme, icoana a disparut din nou din Lavra Vatoped si a aparut in cea de la Xenofont. Calugarii au inteles ca aceasta este o lucrare a Maicii Domnului si au lasat-o acolo. Ei au trimis multa vreme ulei si ceara la Manastirea Xenofont, pentru cinstirea Maicii Domnului.
Maica Domnului "Palaiologina" - Manastirea Grigoriu
Numele original al acestei icoane este "Hodeghetria Pantanassa". Mai tarziu, pentru a o distinge pe aceasta de alte icoane cu acelasi nume, a fost numita "Palaiologina", dupa numele donatorului ei, "drept credincioasa Kyra Maria Asamina Palaiologina, doamna din Moldo-Valahia", dupa cum marturiseste micuta inscriptie in aur, atasata vestmantului ei de argint. Aceasta icoana a fost partasa mai multor minuni, de-a lungul vremii, dupa marturia batranilor din manastire. Cea mai insemnata dintre toate este cea petrecuta in anul 1762, cand un incendiu a cuprins intreaga biserica a manastirii. Singurul lucru nears, din intreaga biserica, a fost aceasta icoana. Icoana se afla in acelasi loc in care se afla si astazi, adica pe prima coloana din partea stanga a naosului, indreptata spre sud.
Maica Domnului Palaiologina - Manastirea Grigoriu          Maica Domnului Antiphonetria - Manastirea Costamonitu
Maica Domnului "Antiphonetria" - Manastirea Costamonitu
In vremea domniei Imparatului Constantin Monomahul, in anul 1020, sfanta icoana a Maicii Domnului Antiphonetria a savarsit urmatoarea minune in Manastirea Constamonitu - Konstamonitou. La data de 1 august, cu ocazia praznuirii Cinstei Cruci, ecleziarhul de atunci al manastirii, numit Agathon, s-a mahnit mult din cauza ca nu avea cu ce sa infrumuseteze manastire, cu ocazia sarbatorii. Aceasta se intampla in ajunul praznicului Mutarii Sfintelor Moaste ale Sfantului Stefan, ocrotitorul manastirii. El s-a rugat cu lacrimi Maicii Domnului si a stat in genunchi toata noaptea. Atipind putin, el a auzit din icoana o voce care ii spunea: "Nu te tulbura, caci eu port de grija de toate cele din Sfantul Munte." In acea clipa, toate rezervele de alimente, de ulei si de lumanari, ale manastirii s-au umplut, spre marea bucurie a lui si a obstii.
Teodor Danalache

2 noiembrie 2011

TRANSPLANT

DOAMNE AJUTA!

Am crezut că inima
Poartă-n ea iubire
Şi că poate ca să dea
Chiar şi fericire;

Doamne, nu-i adevărat,
Îi lipseşte fapta
Şi este nespus de rea…
Transplantează-mi alta!

Am crezut că mâna mea
Este mai miloasă,
Că se-ntinde ca să dea,
Că de altu-i pasă...

Însă nu, o, nu-i aşa,
N-are pic de milă,
Tai-o şi în locul ei
Pune-a Ta mână!

Am crezut că-n drumul meu
Pun piciorul bine,
Că e drumul cel ales
Şi că mă susţine...

Însă nu, este greşit,
Rătăceşte-ntruna,
Doamne, Doamne, schimbă-mi-L
Şi mă ia de mână.

Mai credeam că ochii mei
Poartă-n ei lumină
Şi că-n ei se oglindesc
Linişte deplină...

Însă vai, sunt orbi, sunt goi
Fă cu ei ce crezi,
Doamne, scoate-i şi în loc
Pune alţii limpezi

Cine-ar fi crezut că am
O ureche surdă
De Cuvântul vieţii sfânt
Nici nu vrea s-audă...

Ce să fac ca să aud
Şoaptele-ţi divine?
Doamne, pune-mi alta-n loc
Ca s-aud mai bine!

Şi credeam că vorba ei,
Vorba limbii mele,
Este dulce şi cu vers
Şi cu dor de stele...

Însă nu-i adevărat,
Totul e minciună,
Doamne, limba-i de tăiat
Pune-mi alta bună!

Ochi, picior, urechi şi mână
Totul mi s-a transplantat,
Limba mea se laudă-ntruna,
Doamne, sunt un om schimbat,

Inima îşi cântă versul
Unei vieţi de fericire,
Căci acum, în sentimente
Poartă-n ea o nouă fire.

Am crezut că nu se poate
Că voi fi pierdut pe veci,
Cine să mai intervină
Când eşti gata să te treci?

Însă, Doamne, ce minune,
M-ai primit, m-ai consultat
Şi în faţa tuturora,
Pot să spun, da,
SUNT SALVAT!

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ