LASATUL SECULUI

Lasata Secului pentru Postul Sfintei Marii se face pe data de 31 iulie.Cuvantul sec, din sintagma "lasatul secului", este inteles de noi ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post. Dar secul pe care il lasa crestinul ortodox nu face referire doar la mancare, ci in primul rand la seclum (saeculum), adica lumea, in sensul de mondenitate, moda, obiceiuri lumesti.Uniformizarea datei si duratei postului pentru toata Ortodoxia, s-a facut in anul 1166, la sinodul din Constantinopol din vremea patriarhului Luca Crysoverghi. Aici s-a hotarat ca postul inchinat Sfintei Marii sa inceapa pe 1 august si sa se incheie cu 15 august. Pentru linistea acelor crestini, care din motive binecuvantate, nu se pot abtine de la mancare pana la ora 15.00 si nici nu pot urma recomandarea Bisericii de a manca fara ulei, adica o mancare cat mai uscata, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Stapanul nostru e bland si cu omenie, nu ne cere de nimic peste puterile noastre“. Postul Sfintei Marii este un post cu data fixa, incepe in fiecare an pe 1 august si se termina in ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august). (Maica Domnului, pictura mistică a bisericii Voroneţului din timpul ultimei părţi a domniei lui Ştefan cel Mare) Obiceiuri de Sfanta Maria Sfanta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este praznuita in fiecare an la 15 august. ( din Colectia de icoane pe sticla din Sibiel) In dimineata acestei zile, femeile merg la biserica si impart struguri, prune si faguri de miere. Apoi, femeile merg in cimitir si tamaiaza mormintele rudelor. Ciobanii coboara oile de la munte (La Santamaria Mare / Tulesc oile la vale!), barbatii isi schimba palaria cu caciula (A venit Santamarie / Te-ai p...in palarie!), se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul casei.

( MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL CU 12 REGISTRE.ICOANA ROMANEASCA sec.20 DATATA 1924 SEMNATA N.STOENESCU) De Sfanta Marie, fetele purtau o planta numita "navalnic", care avea puterea sa aduca petitori. Daca in apropierea zilei Sfintei Marii infloreau trandafirii, era un semn ca toamna va fi lunga.In sudul tarii se angajau pandarii la vii si se luau masuri de protectie magica a podgoriilor impotriva pasarilor. De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna. Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna. In aceasta zi erau adunate ultimele plante de leac. In perioada postului Sfintei Marii fetele isi cos costume speciale, lucrate numai in alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la manastirile care poarta hramul Sfanta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Manastirea Hodos Bodrog, Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, Tismana, Rohia, Bixad,
etc). ( Tismana Monastery. A fresco from 1766 )

Icoana Maicii Domnului Aparatoarea de Foc - Schitul Prodromu

Icoana Maicii Domnului numita "Aparatoarea de Foc" este o icoana facatoare de minuni, pastrata in Schitul romanesc Prodromu, in Sfantul Munte Athos. Tot in acest schit se mai afla si icoana Sfantului Ioan Botezatorul, cea cunoscuta pentru minunata ei incruntare. Schitul Prodromu a fost intemeiat in anul 1820, sub arhipastorirea Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Ctitoria schitului a fost recunoscuta prin hrisoavele domnesti semnate de Grigorie Alexandru Ghica al Moldovei, in data de 7 iulie 1853, si de Carol I al Romaniei, in data de 19 iunie 1871. Zidirea ansamblului monahal de la Prodromu a avut loc intre anii 1852-1866, drept ctitor al vremii fiind ieroschimonahul Nifon Ionescu, ajutat de ucenicul sau, ieroschimonahul Nectarie. Schitul tine de Manastirea Marea Lavra. Schitul Prodromu - icoana Maicii Domnului Aparatoarea de Foc "Istoria Manastirilor Athonite", carte in zece volume, scrisa de schimonahul Irinarh, mentioneaza: "Pe la anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfantului Grigorie Sinaitul, avandu-si locuinta deasupra Manastirii Lavra, pe dealul ce se numeste Palama, iata ca intr-o noapte, iesind din chilie si stand la rugaciune, vazu in partea dinspre rasarit, la locul ce se numeste Vigla, o doamna sezand pe un tron precum cele imparatesti, inconjurata de ingeri si sfinti, care tamaiau imprejur, cantand si inchinandu-se Imparatesei a toate. Si intreband cuviosul Marcu pe Sfantul Grigorie, staretul sau, ce va fi insemnand oare aceasta, i s-a talcuit ca Maica Domnului voieste ca in timpurile mai de pe urma sa se ridice in acele parti un locas dumnezeiesc, spre slava Sfintiei sale." Pe locul amintit va fi ridicat Schitul Prodromu. Icoana Maicii Domnului Aparatoarea de Foc - Schitul Prodromu Icoana Maicii Domnului cea "Aparatoare de Foc" este asezata in paraclisul zidit deasupra intrarii principale, in turnul clopotnita, la primul etaj. Paraclisul este inchinat Adormirii Maicii Domnului. Schitul Prodromu - icoana Maicii Domnului Aparatoarea de Foc Aceasta icoana a apartinut unei familii de credinciosi din orasul Barlad, Romania. Intr-o zi, o ispita a incercat familia cu pricina. Intreaga casa a fost mistuita de flacarile unui incendiu. Indata dupa ce s-au astamparat flacarile nesatioase, parintii au intrat in casa cea facuta scrum, spre a cauta cele ramase nearse, vase de argint si de arama. Astfel, in locul vaselor, mistuite complet, ei au gasit nearsa numai icoana Maicii Domnului. Icoana Maicii Domnului se afla pe o gramada de carbuni aprinsi, nearsa catusi de putin. Cu toate ca icoana este din lemn, focul nu a indraznit a se apropia de cinstitul lemn al icoanei. Numai culorile au fost putin afunate si innegrite, spre marturie peste vremi a minunii petrecute in incendiu. Schitul Prodromu - icoana Maicii Domnului Aparatoarea de Foc Plini de spaima si de mirare, crestinii au scos icoana din jaratecul incins, au spalat-o si au vazut ca nici zugraveala nu era deloc stricata, ci numai fumul patrunsese putin inspre ea, innegrind-o. Mai apoi, icoana Maicii Domnului, numita "Aparatoarea de Foc", a fost imbracata in argint si daruita Schitului Prodromu, pe care de mai multe ori l-a aparat de foc si grindina. Intr-o vreme in care padurile din regiunea Vigla erau mistuite de flacari, monahii romani de la Schitul Prodromu, au facut procesiune si priveghere, in jurul schitului, cu aceasta icoana, iar focul nu s-a apropiat de zidurile schitului catusi de putin. Teodor Danalache