3 februarie 2019

CE-AI IUBIT IN MINE, DOAMNE ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


( de Eliana Popa)
Pașii mei pornesc spre Tine, ochii mei spre Tine cată
Tu mi-ai fost, Hristoase, Doamne mai aproape ca un tată 
Mi-ai vegheat copilăria și-acum anii tinereții
Chiar si-atunci când rătăceam suflet trist pe drumul vieții !
Multă vreme-ai așteptat să-Ți deschid în suflet poartă
Însă ochii mei de lut , nici c-au vrut atunci să vadă
Deși, Te știam ,Hristoase, de la bunu' din pruncie
Te-am lăsat uitat și singur în a mea copilărie !
Ai pășit mereu cu mine, mi-ai fost ajutor și pază
Ochiul Tău și Sfântu-Ti înger ieri și astăzi mă veghează
Am fost singură-ntre oameni , nici ai mei n-au fost aproape
Lacrima și suferinta mă trăgeau să mă îngroape...
Dar o aripă de înger lângă mine a stat ,scut
Am învins și-am stat ca stânca când putere n-am avut !
Mi-ai șters lacrima din suflet și cu dor m-ai așteptat
Să-mă-ntorc iar în pruncie, să văd unde Te-am lăsat!
Te stiam, dar nu am vrut, să mă-ntreb unde mai ești
Te-am lăsat inchis in vreme și in tolba cu povesti
Deși amintirea Ta îmi ștergea din suflet frigul.
Te țineam închis și singur tot in casă la bunicul.
Până când pribeagu-mi suflet( ce-azi îți cântă Psaltirea)
Te-a zărit într-o icoană și Ți-a întâlnit privirea
Dragostea din ochii Tăi a ucis atunci în mine
Toată stăpânirea morții si mi-am amintit de Tine !
Și-am văzut atunci o lume diferită de ce-a fost
Și am întâlnit Iubirea ce-o cătasem fără rost
Doar in oameni și în vise, doar in lumea mea nebună,
Obosind s-o țin aprinsă, să n-o pierd sau să apună !
N-am știut c-acea Iubire doar la Tine o găsesc
Nu in oameni sau în lume sau in ce e pământesc !
Ce-ai iubit in mine, Doamne, ce--ai văzut în mine bine ?"
,, - Tot ce n-au putut vedea oamenii de lângă Tine!
Așa mi-ai răspuns ,Iisuse,si-astăzi tare drag îmi ești
Te-am chemat să stai cu mine, nu în tolba cu povesti
Eu Te-am căutat în oameni, Tu erai aici în mine
Te strigăm sa vii , Iubire,de prin zările străine!
Însă Tu erai la ușă îmi băteai in geam si-n zid
Și târziu în ceas de noapte am venit să îți deschid !
Tu Mi-ai dăruit Iubirea...ce Iubire Doamne Sfinte
Mai curata decât roua, liniștită și cuminte !
Și Iubirea Ta, Iisuse, îmi aduce mângâiere
Nu rănește și nu doare e balsam peste durere,
Nu doboară, ne ridică , șterge ale lumii plângeri
Ne dă aripi și ne-naltă lângă sfinți și lângă îngeri
O , ce dragoste, Iisuse, omului ai dăruit !
O Iubire ce nu are început și nici sfârșit,
O Iubire cum nu-i alta...căutați și o aflați
Din ea s-a născut Zidirea și din ea am fost creați !

2 februarie 2019

Intampinarea Domnului


            O, Preasfântă Fecioară, care strălucești prin curăție cerească, porumbiță preablândă, mielușea neprihănită, ajutătoare bună a lumii, Maica lui Hristos Dumnezeul nostru, tu ești începutul și mijlocul și sfârșitul bucuriei noastre de acum, că dintru tine a strălucit Soarele Dreptății, Hristos Dumnezeul nostru, pe Care L-ai adus în sfintele tale brațe în a patruzecea zi, în locul cel sfânt, întru întâmpinarea noastră și spre bucuria și mântuirea întregii lumi. Pentru aceasta te fericim și te proslăvim, pentru că tu ești cortul lui Dumnezeu și prin tine S-a sălășluit între noi, pentru ca să fim poporul Lui. Tu ești ușa cerească vestită de Iezechiel, prin care iarăși ni s-a deschis intrarea în locașurile raiului. Tu ești scara cea înaltă văzută de Iacob, prin care Dumnezeu S-a pogorât pe pământ. Tu ești pod care duce de pe pământ la cer. Pentru aceasta te rugăm să privești spre noi, ca ceea ce ai intrat în locul cel sfânt purtând pe mâini Focul Dumnezeiesc, binecuvântată. Cu focul rugăciunii tale să arzi focul patimilor noastre, ca să ne izbăvim de focul cel veșnic al gheenei. În locul cel sfânt ai venit pentru curățirea cea după lege, ție netrebuindu-ți curățire, Fecioară Curată, și prin aceasta învață-ne cumse cuvine a ne păzi în neprihănire și curăție și cum să purtăm nevoința fecioriei, că tu, fiind mai presus decât Heruvimii, ai venit la biserică, laolaltă cu femeile necurate. Tu, o, Maică Preasfântă, însăți fiind biserica lui Dumnezeu care ai adus la biserica legii pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, învrednicește-ne și pe noi să iubim mai mult în lumea aceasta bisericile Fiului tău, să le cercetăm în toate zilele vieții noastre, acolo să vedem frumusețea Domnului, pentru că mai bine este să petrecem o zi în curțile Domnului, decât să locuim în locașurile păcătoșilor. Dăruiește-ne și nouă, Preacurată, precum lui Simeon, să purtăm neosândiți, în brațele inimii noastre, pe Fiul tău și Dumnezeul nostru, ca să fim părtași pururea Preacuratului Său Trup și Sânge, și ajută-ne să ne păzim în frica lui Dumnezeu și să nu întinăm biserica trupului nostru. Și așa întâmpinând totdeauna, o, Maica lui Dumnezeu, pe Fiul tău în inimile și în sufletele noastre, să ne învrednicim prin rugăciunile tale să dobândim și acea întâmpinare în văzduh a Domnului și așa vom slăvi și vom cânta împreună cu toți sfinții pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
(Din acatistul Întâmpinării Domnului)

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ