5 februarie 2013

ADU-TI AMINTE DOAMNE...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


            Stapane Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, pleaca urechea Ta si ma auzi pe mine robul Tau, care necontenit iubesc numele Tau! Primeste-ma pe mine, care vorbesc stapanirii, puterii si tariei Tale! Iti cer, Te rog si implor bunatatea Ta! Vino, Iisuse, Lumina cea din Lumina, acum la apusul vietii mele! Coboara, Sfinte, ca sa iei sufletul meu! Miluieste-ma, Iubitorule de bine si vino la mine, in lumina, frumusete si bucurie! Tu esti Cel ce mi-ai fagaduit: "Voi veni Eu Insumi ca sa primesc duhul tau in pace". Sa nu impiedice dar, pacatele mele, fagaduinta Ta cea adevarata! Sa nu-Ti intorci de la mine fata Ta! Adu-Ti aminte ca Tu m-ai scos din puterea balaurului! Eram pierdut in nesatiosul lui pantece si Tu mi-ai daruit viata; inviindu-ma, m-ai luminat; luminandu-ma, m-ai sfintit; sfintindu-ma, m-ai stralucit si stralucindu-ma, m-ai indumnezeit.
            Adu-Ti aminte, Doamne, ca in toate zilele vietii mele n-am incetat rugandu-Te sa nu Te intorci de catre mine, ci sa vii in calea robului Tau!
            Adu-Ti aminte, Doamne, ca nici pe tata, nici pe mama n-am iubit mai mult decat pe Tine!
            Adu-Ti aminte, Doamne, ca pentru numele Tau "m-am smerit foarte"; ci, sa nu ma rusinezi, pentru ca de multe ori mi-ai zis: "Nu ma uit la veghea ta si la setea ta, ci te iubesc pentru adanca ta smerenie". Oare am facut eu insumi ceva bun? Pe toate acestea harul Tau le-a lucrat!
            Adu-Ti aminte, Doamne, si de cei ce ma pomenesc pe mine, robul Tau, si trimite pe Duhul Sfant in inimile lor! Da-le lor indreptare, virtute si nepomenire de rau, zdrobeste sub picioarele lor pe vicleanul balaur!
            In mainile Tale incredintez aceasta turma pe care mi-a incredintat-o dreapta Ta! Pazeste pe cel ce crede in numele Tau! Pazeste-l, Preainalte, cu atotputernica mana Ta; pazeste-l nevatamat pana la sfarsitul lumii!
            Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, iarasi Te rog, adu-Ti aminte, Doamne, de cei ce calatoresc pe uscat si pe mare, de bolnavi, de cei osteniti si de cei robiti; ajuta-i si-I mantuieste pe ei!
            Adu-Ti aminte, Doamne, de vaduve si de orfani, de straini, de prozeliti, de cei instrainati, de saraci, de cei flamanzi si insetati, pentru dumnezeiasca si bogata mila Ta!
            Adu-Ti aminte, Doamne, de cei intemnitati, de cei legati, de cei ce se afla in nevoi, de cei ce suspina si se tanguiesc, de cei ce flamazesc! Sa-i inconjure mila Ta cea mare, Preamilostive.
            Adu-Ti aminte, Doamne, de cei bolnavi sufleteste si de cei raniti de vicleana sageata a pacatului!
            Adu-Ti aminte, Doamne, de cei instrainati si incercati si de toti cei ce se chinuiesc de amare dureri! Picura in inima lor bucuria Duhului Tau cel Sfant, ca sa slaveasca bunatatea Ta!
            Stiu ca faci acestea Doamne, mai ales cu cei ce rabda fara murmur osteneala si durerea, sila, nevoia, supararea, fie ca s-au produs cu voia lor, fie ca fara de voie se afla in ele.
            Adu-Ti aminte, Doamne, de episcopi, de preoti, de diaconi si indeobste, de toti clericii! Cu rugaciunile lor, Iubitorule de oameni, iarta si multimea greselilor mele.
            Adu-Ti aminte, Doamne, de cei ce se nevoiesc in pustii, in munti, in pesteri si in gaurile pamantului si indeobste de toti cuviosii monahi, care poarta sfanta schima. Cu rugaciunile lor, vino la plecarea robului Tau!
            Adu-Ti aminte, Doamne, de imparatii si de domnitorii crestini! Odihneste si pe toti care au plecat din aceasta viata cu credinta si nadejde in Tine! Usureaza si povara nefericitilor necrestini!
            Primeste, Stapane, rugaciunea robului Tau la jertfelnicul cel intelegator si mai presus de ceruri al Ierusalimului celui de sus!
            Tu, Cuvantule al lui Dumnezeu, Care esti cu totul in Tatal, Tu, Care tii toate si prin Care toata faptura din nimic a venit la fiinta; Tu, Care te-ai nascut mai inainte de toti vecii, Care ai in Tine intreg pe Tatal si peste Care Duhul Sfant Care din Tatal purcede, se odihneste; Tu, Care ai facut cetele ingerilor, firea apelor, lumina si intunericul, soarele, luna si stelele cerului, cele mai presus de ceruri, cele de pe pamant si cele de sub pamant; Tu Care pe toate le tii in palma Ta. Ci cine, Doamne, nu tremura inaintea Ta, afara numai daca este cu totul robit de patimi, ca mine, groapa mirosului greu. Tu, Care ai creat duhurile din nimic si tot asa si materia, "Care cate ai voit ai facut in cer si pe pamant, in mari si in toate adancurile", Tu, Atottiitorule, primeste rugaciunea mea ca sa ma odihnesc si sa adorm in pace, ca Tu, Doamne, "Intru nadejde m-ai asezat".

2 februarie 2013

RUGĂCIUNE LA ICOANA MAICII DOMNULUI CUCUZELIŢA


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

,, Bucură-te, Ioane! Cântă pentru mine şi nu te voi părăsi niciodată ! “ (glasul Maicii Domnului din icoană către Cuviosul Ioan Cucuzel)


Icoane, Icoane Ortodoxe

TROPAR
Cetele îngereşti Ţie Îţi dăruiesc cununile laudelor cereşti,
Iar glasul cântăreţului Tău îţi împleteşte măriri dumnezeieşti,
Cu rugăciunile aceluia, caută cu blândeţe spre a noastră nepricepere,
Şi prin pustiul acestei lumi dă-ne Stăpână, duhovnicească mergere.

O, Icoană a laudelor îngereşti, Vârful cel neatins al dorului dumnezeiesc, Poarta cerească a Luminii, Dulcele Canon al melozilor, Cununa slavei imnografilor, Măsura neajunsă a vredniciei, Cortul Cel înţelegător al tainelor dumnezeieşti, Hotarul Cel netrecut al desăvârşirii, Cartea Cea cu slove de aur a Înţelepciunii, Comoara darurilor duhovniceşti, Adâncul Cel nemăsurat al milostivirii, Trâmbiţa vestitoare a tainelor Treimii, Veselia negrăită a iubitorilor de nevoinţă, Floarea Cea plină de miresmele virtuţilor, Muntele Cel preaînalt întru Care se ascund comorile tuturor darurilor Duhului, Izvorul Cel dulce curgător al tainelor cereşti, Uşa pocăinţei celor deznădăjduiţi, cum Te vom numi pe Tine, Stăpână, Cea de a Cărei laudă se înspăimântă şi cetele îngereşti, iar peste glasurile oamenilor se aşterne tăcerea. Cu adevărat, întru Tine se ascund toate măririle dumnezeieşti, căci covârşeşti toate cu frumuseţea fecioriei Tale şi faci să se cutremure inimile cele smerite înaintea luminii Tale celei mai presus de cuget.
Auzit-a Cuviosul Ioan Cucuzel prea dulcele Tău glas, căci nu Ţi-ai întors auzul inimii Stăpână, de la cel ce îşi luase ca acoperământ smerenia şi se nevoia în sfântă mănăstirea Ta să-Ţi aducă strălucirile laudelor dumnezeieşti cu glasul său cel îngeresc. O monedă de aur ai pus în mâna smeritului lucrător, ca mulţumire pentru nevoinţa sa şi dat-ai lui legământul făgăduinţei că nu îl vei părăsi niciodată. Pentru aceasta, şi boala picioarelor acestuia ai vindecat, ca mai cu osârdie să alerge cu gândul pe pajiştea laudelor îngereşti şi din adâncul sufletului să-Ţi cânte Ţie cu mulţumire cîntări vrednice de frumuseţea sfinţeniei Tale prea alese.
Iată, eu mă aflu cu totul nepriceput în lucrarea laudelor, ba încă şi povara păcatelor mari port prin deşertăciunea acestei lumi şi mă tem de tăierea de la legătura milei dumnezeieşti. Deci, înaintea icoanei Tale cad, Prefericită, şi Te rog: Îmblânzeşte mînia cea dreaptă a Ziditorului Meu şi cu ploile rugăciunilor Tale şterge păcatele mele însemnate în zapisul judecăţii. Alungă tulburarea gândurilor rele din inima mea şi dăruieşte auzului acesteia dulceaţa curgerii laudelor din izvorul înţelepciunii dumnezeieşti sădit în grădina minţii mele.
Carte nescisă de mână omenească a omnografilor eşti, Prealăudată, Ceea Ce insufli celor de Tine aleşi gândurile cele luminate ale înţelepciunii celei de sus. Deci, cu mâna Ta, smulge spinii patimilor din mintea mea şi aruncă în pământul inimii mele seminţele cuvintelor cereşti, ca să ajung la plinirea vremii a culege din livada inimii roadele laudelor îngereşti, pe care să Ţi le aduc la prinos de mulţumire.
Cu razele rugăciunilor Tale păzeşti lavra Ta de toate săgeţile vrăjmaşilor şi eşti rugătoare neadormită înaintea tronului ceresc pentru monahii ce bine se nevoiesc în casa Ta. Dar nu ne uita nici pe noi, cei ce înotăm în marea acestei vieţi, ci întinde mână de ajutor, ca să ajungem la limanul laudelor cereşti.
Păzeşte muntele Tău cel sfânt de toată tulburarea lumească şi pe muntele inimilor noastre zideşte scara rugăciunii, ca mergând din treaptă în treaptă să ajungem la înălţimea doririlor dumnezeieşti, împletindu-Ţi Ţie cântări de laudă şi aducând neîncetată mulţumire şi slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Căruia I Se cuvine toată toată închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ