RUGĂCIUNE LA ICOANA MAICII DOMNULUI CUCUZELIŢA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

,, Bucură-te, Ioane! Cântă pentru mine şi nu te voi părăsi niciodată ! “ (glasul Maicii Domnului din icoană către Cuviosul Ioan Cucuzel)


Icoane, Icoane Ortodoxe

TROPAR
Cetele îngereşti Ţie Îţi dăruiesc cununile laudelor cereşti,
Iar glasul cântăreţului Tău îţi împleteşte măriri dumnezeieşti,
Cu rugăciunile aceluia, caută cu blândeţe spre a noastră nepricepere,
Şi prin pustiul acestei lumi dă-ne Stăpână, duhovnicească mergere.

O, Icoană a laudelor îngereşti, Vârful cel neatins al dorului dumnezeiesc, Poarta cerească a Luminii, Dulcele Canon al melozilor, Cununa slavei imnografilor, Măsura neajunsă a vredniciei, Cortul Cel înţelegător al tainelor dumnezeieşti, Hotarul Cel netrecut al desăvârşirii, Cartea Cea cu slove de aur a Înţelepciunii, Comoara darurilor duhovniceşti, Adâncul Cel nemăsurat al milostivirii, Trâmbiţa vestitoare a tainelor Treimii, Veselia negrăită a iubitorilor de nevoinţă, Floarea Cea plină de miresmele virtuţilor, Muntele Cel preaînalt întru Care se ascund comorile tuturor darurilor Duhului, Izvorul Cel dulce curgător al tainelor cereşti, Uşa pocăinţei celor deznădăjduiţi, cum Te vom numi pe Tine, Stăpână, Cea de a Cărei laudă se înspăimântă şi cetele îngereşti, iar peste glasurile oamenilor se aşterne tăcerea. Cu adevărat, întru Tine se ascund toate măririle dumnezeieşti, căci covârşeşti toate cu frumuseţea fecioriei Tale şi faci să se cutremure inimile cele smerite înaintea luminii Tale celei mai presus de cuget.
Auzit-a Cuviosul Ioan Cucuzel prea dulcele Tău glas, căci nu Ţi-ai întors auzul inimii Stăpână, de la cel ce îşi luase ca acoperământ smerenia şi se nevoia în sfântă mănăstirea Ta să-Ţi aducă strălucirile laudelor dumnezeieşti cu glasul său cel îngeresc. O monedă de aur ai pus în mâna smeritului lucrător, ca mulţumire pentru nevoinţa sa şi dat-ai lui legământul făgăduinţei că nu îl vei părăsi niciodată. Pentru aceasta, şi boala picioarelor acestuia ai vindecat, ca mai cu osârdie să alerge cu gândul pe pajiştea laudelor îngereşti şi din adâncul sufletului să-Ţi cânte Ţie cu mulţumire cîntări vrednice de frumuseţea sfinţeniei Tale prea alese.
Iată, eu mă aflu cu totul nepriceput în lucrarea laudelor, ba încă şi povara păcatelor mari port prin deşertăciunea acestei lumi şi mă tem de tăierea de la legătura milei dumnezeieşti. Deci, înaintea icoanei Tale cad, Prefericită, şi Te rog: Îmblânzeşte mînia cea dreaptă a Ziditorului Meu şi cu ploile rugăciunilor Tale şterge păcatele mele însemnate în zapisul judecăţii. Alungă tulburarea gândurilor rele din inima mea şi dăruieşte auzului acesteia dulceaţa curgerii laudelor din izvorul înţelepciunii dumnezeieşti sădit în grădina minţii mele.
Carte nescisă de mână omenească a omnografilor eşti, Prealăudată, Ceea Ce insufli celor de Tine aleşi gândurile cele luminate ale înţelepciunii celei de sus. Deci, cu mâna Ta, smulge spinii patimilor din mintea mea şi aruncă în pământul inimii mele seminţele cuvintelor cereşti, ca să ajung la plinirea vremii a culege din livada inimii roadele laudelor îngereşti, pe care să Ţi le aduc la prinos de mulţumire.
Cu razele rugăciunilor Tale păzeşti lavra Ta de toate săgeţile vrăjmaşilor şi eşti rugătoare neadormită înaintea tronului ceresc pentru monahii ce bine se nevoiesc în casa Ta. Dar nu ne uita nici pe noi, cei ce înotăm în marea acestei vieţi, ci întinde mână de ajutor, ca să ajungem la limanul laudelor cereşti.
Păzeşte muntele Tău cel sfânt de toată tulburarea lumească şi pe muntele inimilor noastre zideşte scara rugăciunii, ca mergând din treaptă în treaptă să ajungem la înălţimea doririlor dumnezeieşti, împletindu-Ţi Ţie cântări de laudă şi aducând neîncetată mulţumire şi slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Căruia I Se cuvine toată toată închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pentru vremea pe care o trăim

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Preasfântă, Preacurată şi Pururea Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, Maica neamului creştinesc, nădejdea mântuirii noastre şi rugătoare neîncetată pentru creştini înaintea Milostivului Dumnezeu. Care dintre fiii oamenilor ai fost cel mai curat vas al Duhului Sfânt şi te-ai învrednicit a-L naşte cu trupul pe Mesia - Hristos sprea mântuirea noastră, rămânând pentru totdeauna Fecioară, ascultă rugăciunea noastră.

De când ne-a născut Dumnezeu pe acest pământ românesc şi creştin, ne ştim ortodocşi, statornici în credinţa cea dreaptă, iubitori ai Bisericii, cinstitori faţă de tine Preacurată Maică şi faţă de sfinţi.

Din cauza păcatelor noastre cele multe şi grele, râvna în rugăciune, lacrimile căinţei, iubirea dintre noi, puterea de stăpânire, răbdarea ni s-au împuţinat. Credinţa noastră curată şi dreaptă în Dumnezeu este lovită de ateism, de secte, de apostaţi şi de tot felul de antihrişti din afară şi dinăuntru. Diavolul ne loveşte cu greu război. Mamele îşi ucid copiii în pântece şi uită de dragostea ta de Mamă dumnezeiască. Fecioarele îşi vând cinstea şi credinţa pentru plăceri ucigaşe de suflet. Tinerii noştri s-au dedat la multe destrăbălări şi îşi caută altă patrie şi alte mame, pentru că n-au posibilităţi să se realizeze în ţara lor. Cei căsătoriţi alunecă uşor în desfrânări, în beţii şi îşi ucid de bună voie rodul sfânt al pântecelui lor, uitând de înfricoşata judecată ce îi aşteaptă. Cei vârstnici iubesc mai mult gâlcevile, clevetirile şi vorbele fără rost, decât biserica. Din toate părţile păcatele ne copleşesc.

Ce vom face dumnezeiască Maică, la cine ne vom duce, decât la tine, care ţii pe sfintele tale braţe pe Fiul lui Dumnezeu? Rugăciunile tale îmblânzesc mânia cea dreaptă a lui Dumnezeu, ne uşurează durerile vieţii, liniştesc pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi şi ard pe demoni.

Iubirea ta de Maică ne îndeamnă să ne rugăm ţie cu nădejde. Ai milă de ţara noastră, de la o margine la cealaltă margine. Ai milă de poporul nostru care te cinsteşte şi pentru că te numim şi credem a fi Născătoare de Dumnezeu, suntem loviţi de tot felul de antihrişti şi de profeţi mincinoşi, care vor să ne robească, să ne tulbure pacea inimii, să ne amestece credinţa, să ne dezbine. Toţi vor să ne rupă de Hristos - Domnul, de Sfânta Lui Biserică, să ne răpească icoana ta din inimile şi din casele noastre, să ne robească prin patimi, să ne ucidă copiii prin ateism şi prin desfrânări.

Nu ne lăsa orfani, Maica lui Dumnezeu, ci roagă-te Milostivului tău Fiu să piardă ateismul, să smerească pe cei tari şi hulitori de Dumnezeu, să ruşineze pe apostaţi şi pe toţi sectanţii bolnavi de mândrie.

Izbăveşte, Prea Sfântă Fecioară, pe mame de ucidere de prunci, pe bărbaţi de patima beţiei, pe tineri de desfrânări. Izbăveşte casele creştinilor de certuri şi de toată fărădelegea. Scapă-ne ţara, Biserica şi neamul de cei de alt neam, care ne urăsc credinţa, limba şi sufletul.

Mijloceşte Maică a neamului creştinesc înaintea iubitorului de oameni Dumnezeu ca să ne trezească din somnul morţii păcatelor, să ne dea iarăşi tăria dreptei credinţe, să sporească dragostea şi unirea dintre noi, să ne dăruiască păstori sufleteşti buni, rugători adevăraţi, duhovnici plini de har, mame sfinte, răbdare în ispite, biruinţă împotriva diavolului, pace în lume şi tuturor mântuire.

(din cartea de rugăciuni "Privegheaţi şi vă rugaţi" a Părintelui Gheorghe Grindu de la Biserica Sfântul Gheorghe din Braşov, editura Transilvania Express, 2004)



Prea Curată Maică, Pururea Fecioară,
Sufletul din mine nu-l lăsa să moară,
Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus,
Mila Ta cea mare, mila lui Iisus!...

Îngeri împrejuru-mi fă să se adune,
Să-mi arate calea către cele bune,
Să-mi îndrepte paşii pe cărarea milei,
La-nceputul nopţii, la-nceputul zilei!...

Să gonească toate duhurile rele,
Ce pândesc în drumul vieţuirii mele,
Bietului meu suflet să-i dea viaţă nouă,
Să răsfrângă cerul ca un bob de rouă!...

Frânt de umilinţe, cu adânci suspine,
Sufletul la Tine vine să se-nchine:
Mila Ta din ceruri peste el coboară,
Maică Prea Curată, pururea Fecioară!



O, preacantata Stapana, preacurata Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului si ai trupului meu, catre tine intind mainile mele cele slabe si din adancul inimii strig tie : Cauta la credinta sufletului meu. Acopera-ma cu atotputernicul tau Acoperamant si ma izbaveste de toate nevoile; iar in ceasul sfarsitului meu sa stai langa mine, o, intru tot buna Stapana si ma izbaveste de chinurile cele gatite pentru pacatele mele, ca, mantuindu-ma, pururea sa cant tie : Aliluia