Rugăciune in Săptamana Patimilor...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Dumnezeul meu, fac ce pot, dar ajută-mi Tu ca să mă îndrept, căci singur nu pot!

"Întărește-mă, Doamne, și transformă frica și durerea mea în pace și bucurie.

Alungă, Doamne, toate gândurile care nu vin de la Tine, Dumnezeul meu, și nici din dreptatea Ta.

Du-mă în Lumina Ta și mă luminează!

Doamne! Toate le ştii, fă cu mine precum voieşti!"

Doamne Numele Tau este Iubire: nu ma respinge din cauza pacatelor mele.

Numele Tau este Putere: intareste-ma sa nu cad in rautate. Numele Tau este Pace: imblanzeste sufletul meu cel tulburat. Numele Tau este Mila: nu inceta sa ma ierti''.

Doamne, stau in fata ta fara nici o pretentie. Te rog sa-mi ierti pacatele mele, ma caiesc sincer de ceea ce am facut. Te rog sa ma ierti. In numele Tau, ii iert pe toti cei care m-au nedreptatit. Renunt la Satana si la toate lucrarile sale.

Imi dau totul pentru tine. Eu, Doamne Iisuse, Te accept ca Domnul Dumnezeu si Mantuitor. Vindeca-ma, schimba-ma, intareste-mi trupul, sufletul si spiritul.

Doamne, vino si inconjoara-ma cu dragostea ta, umple-ma de Duhul Sfant. Te iubesc, Doamne. Te laud, Doamne. Iti multumesc pentru tot ce mi-ai dat. Te voi urma in fiecare zi din viata mea.Amin !

Săptămana Patimilor...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

"Doamne-n săptămâna asta grea a patimilor Tale

fă să-Ți suferim alături, când Tu sui a Crucii cale.

Să simţim şi noi cum crucea ne apasă şi ne doare

Să simţim cum arde biciul peste sânge şi sudoare.

Doamne, să-Ți simţim alături fiecare lovitură

să răbdăm aceeaşi hulă şi batjocură şi ură,

să plătim cu-aceleaşi lacrimi şi cu-acelaşi sânge toate

să simţi şi Tu că ne doare c-am trăit cândva-n păcate.

Doamne, ia-mă şi pe mine să-mi pun umărul sub cruce,

măcar partea mea de vină să-Ți ajut să mi-o poți duce

măcar sarcina mea, Doamne, să m-apese şi pe mine,

e de-ajuns câţi ani din viaţă Ți-am făcut numai ruşine.

Sus, pe Golgota Iisuse, când pe cruce-au să Te-ntindă

fă şi firea mea cea veche răstignirea s-o cuprindă,

şi privindu-Ți agonia s-o văd şi pe ea cum moare

Tu să Te cobori de-acolo, dar ea-n veci să nu coboare.

Iar în clipa Învierii, piatra când se dă-ntr-o parte,

să se vadă că din groapă ai ieşit fără de moarte

Sfintele Mironosiţe şi-ai Tăi ucenici să vadă

şi-ale mele semne alături, şi-nvierea mea s-o creadă.

Atunci ştiu că şi-n a doua fericită Înviere

aş veni şi eu cu Tine, în mărire şi putere,

că dac-am răbdat alături în batjocuri şi-n ruşine

vom fi alături şi-n mărire să împărăţim cu Tine."

(Traian Dorz)

Săptămana Patimilor

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

"Iată Mirele vine în miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iară nevrednic este iarăși pe carele îl va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca să nu te dai morții, și afară de împărăție să te încui. Ci te deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi."

Cinstitele patimi au răsărit lumii în această zi, ca niște lumini de mântuire, că Hristos merge să pătimească din bunătatea Sa.

Cel ce cuprinde toate cu palma, primește a Se răstigni pe lemn, ca să mântuiască pe om.

Pe Mirele IISUS HRISTOS , fraților, să-L iubim, candelele noastre să le grijim, întru bunătăți strălucind și în dreapta credință; ca să intrăm împreună cu Dânsul la nuntă gătiți, cu fecioarele cele înțelepte ale Domnului. Că Mirele, ca un Dumnezeu, dă tuturor dar cunună nestricăcioasă.

Deci, Sfânta noastră Biserică ne învață, să fim cu luare aminte la noi înșine, la datoriile noastre, să așteptăm pe Mirele ceresc cu inimă iubitoare și cu fapte bune, ca și întru aceasta să se preamărească Tatăl nostru cel din ceruri.

Săptămâna Patimilor este, aşadar, o săptămână plină de durere, plină de întristare sufletească.

O săptămână în care Biserica ne mijloceşte retrăirea acelor momente şi înțelegerea sensurilor acestei înalte jertfe a lui Hristos prin slujbele din aceste zile.

Prin aceste slujbe, avem posibilitatea să participăm duhovniceşte la taina mântuirii noastre care s-a realizat prin Iisus Hristos, Dumnezeul Care a luat asupra Sa păcatele noastre şi moartea pe care noi o meritam. Prin participarea noastră la suferința lui Hristos mărturisim cu inima udată de lacrimile pocăinței, că păcatele noastre devin astăzi cuiele răstignirii şi durerile cumplite ale Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Şi într-o astfel de stare, mărturisim Domnului prin Taina cea mântuitoare a Sfintei Spovedanii şi prin Împărăşirea de Trupul şi Sângele Lui, putem şi noi să-L însoțim pe Hristos pe Calea suferinței Cruci spre bucuria Învierii, de care să umplem sufletele în ziua cea minunată a Sfintelor Paşti.

VENIȚI LEPROȘI AI LUMII,MURDARI DE-A EI ȚĂRÂNĂ;IISUS VĂ SPALĂ IARĂȘI CU PROPRIA SA MÂNĂ !

VENIȚI VOI CE-N PĂCATE NĂDEJDEA VI SE FRÂNGE !

IISUS VĂ SPALĂ IARĂȘI CU PROPRIUL SĂU SÂNGE!

S-A APROPIAT LIMANUL ÎNVIERII,SĂ NU LĂSĂM ÎN JOS PÂNZELE RÂVNEI ,PÂNĂ NU VOM AJUNGE ÎN PORTUL ACESTA,AL BUCURIEI VEȘNICE.

Săptămâna patimilor este o săptămână cu o intensitate deosebită din punct de vedere duhovnicesc. Acele evenimente au avut și au un efect de lumină și bucurie asupra întregii omenirii.

AMIN.

FLORII ...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

“Chiar daca florile-n gradina,

 N-au inflorit in asta zi, 

Eu simt adanc, launtrul meu, 

Un dor nestins si bucurii,

 Fiindca Domnul vine si-mi aduce, 

O sarbatoare minunata, 

Cand dragostea-I nemarginita,

 In tot si toate se arata, 

Si vine Domnu-n zori de zi,

 Pe drumul presarat cu flori, 

Trezind in inima iubirea, 

Si-n suflet aducand fiori,

 Si vine Domnul, inca vine,

 in case, corturi sau palate,

 S-aduca Sfanta izbavire, 

Sa ierte lumea de pacate, 

Noi sa-L primim cum se cuvine, 

Cu flori, cu ramuri de finic, 

Caci fara El suntem un abur,

 Si nu-nsemnam aici nimic!!!”

                                                            Har si pace, sufletului! Amin si Aliluia!

                                                                                      Preot Ioan .

EU RĂMÂN CU VOI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

O dată a murit Hristos,

O dată-a înviat,

O dată S-a jertfit, spălând

Tot neamul de păcat,

Dar noi în fiecare an

Sărbătorim mereu

Tot ce-a făcut Iisus, trimis

De Tatăl Dumnezeu,

Și Patima și Jertfa Sa

Pe Cruce pentru noi,

Și Învierea, început

Al vieții de apoi.

O dată Domnul Trupul Său

În mici bucăți Și-a frânt,

Apoi a dat la ucenici

Din Sângele Său Sfânt,

Dar ne-a lăsat ca testament

Și mie și oricui

Ca Cina să I-o repetăm,

Spre pomenirea Lui.

O dată S-a-înălțat pe nori

Hristos biruitor,

O dată L-a trimis din cer

Pe-al Său Mângâietor,

Dar nu există rugăciuni

Făcute pe pământ

Să nu Îl ceară mai întâi

Din nou pe Duhul Sfânt.

O dată a primit Botez

Stăpânul la Iordan,

O dată El a fost atins

De mâna lui Ioan,

Dar noi în fiecare an

În luna lui gerar

Îi cerem Domnului Hristos

Să Se boteze iar

Ca firea apelor din nou

Sfințind-o ca și-atunci,

S-avem cu ce să-i botezăm

Pe dragii noștri prunci.

"În vremea-aceea" pe bolnavi

Iisus îi vindeca

În clipa când pe capul lor

El mâinile-Și punea.

Noi azi îi ungem pe bonavi

Cu untdelemn sfințit,

Iar harul cel vindecător

Coboară negreșit

Căci prin sfințitul slujitor

Lucrează chiar Hristos,

Iubind și astăzi ca atunci

Pe orice păcătos.

Iisus era înconjurat

De păcătoase mari

Și i-a iertat, precum citim,

Pe vameși și tâlhari.

Atâția oameni au venit,

Iertarea Lui primind,

Atâția s-au sculat din morți,

Ca Lazăr înviind..

Ca cei de-atunci și noi primim

Iertarea lui Hristos,

Și astăzi El îl iartă blând

Pe omul păcătos

Ce a venit la mila Lui,

Oftând sub patrafir

Precum femeia ce-i ungea

Picioarele cu mir..

Iisus Hristos, iubiții mei,

E pururea cu noi,

Așa cum Însuși promitea

Că "EU RĂMÂN CU VOI".

În timp ce îngerii Îl au

În slavă și deplin,

Noi Îl descoperim treptat,

Puțin câte puțin,

Dar va veni și vremea când

În slavă-L vom vedea

Și cei ce am crezut în El

Vom sta la masa Sa!

amin

DESPRE DUMNEZEU ŞI OM

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                                  CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI 

 Motto: „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“ (Ioan 3:16). 

                                                                     Preot Ioan (Sinteză din învăţăturile Sfinţilor Părinţi) 

                                                                  Iubiţi credincioşi, 

DUMNEZEU poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins şi apropiat prin iubire, dar niciodată prin gândire. Dumnezeu este începutul, mijlocul şi sfârşitul oricărui bine. În sine, Dumnezeu este gândire necunoscută, Cuvânt negrăit şi viaţă necuprinsă. 

DUMNEZEU este asemenea unui cerc ale cărui margini nu sunt nicăieri, iar al cărui centru este pretutindeni. Pentru aceea a venit Hristos în lume să cunoască şi să înţeleagă tot omul cât de mult îl iubeşte Dumnezeu. Iisus se face ascultător Tatălui, vindecând propria noastră neascultare şi devine pentru noi modelul unei ascultări fără de care nu există mântuire. 

DUMNEZEU, nu doar că nu lasă să fim ispitiţi peste puterile noastre, dar ne şi ajută chiar în ispită, ne sprijină şi ne întăreşte, dacă noi facem ce se cuvine din partea noastră şi nu ne lipsesc bunăvoinţa, nădejdea în El şi răbdarea.

 DUMNEZEU ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. Am văzut case şi m-am gândit la arhitect. Am văzut lumea şi am înţeles Pronia. Am văzut corabia fără cârmaci scufundându-se. Am văzut oameni neisprăvind nimic fără Dumnezeu. Am înţeles că toate există prin rânduiala Domnului. Chiar dacă noi ne depărtăm uneori de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne mereu aproape de noi.

 DUMNEZEU va avea întotdeauna ceva ce să-l înveţe pe om, iar omul va avea întotdeauna ceva de învăţat de la Dumnezeu. Unde este înţelepciunea lui Dumnezeu, nu mai este nevoie de înţelepciunea oamenilor. Este cu neputinţă să dobândim înţelepciunea fără să trăim într-un mod înţelept. Înalţă-te mai mult prin viaţă, decât prin gândire. A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru şi mai mare a te curăţi pentru Dumnezeu. 

IISUS ne-a împăcat prin Sine atât cu Tatăl cât şi între noi. La Iisus poţi privi fără să încetezi să-i priveşti şi pe ceilalţi. Dumnezeu s-a făcut purtător de trup pentru ca omul să poată deveni purtător de duh.Totul este săvârşit de la Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt: „Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul Duh, Treime Sfântă, slavă Ţie !“

 MÂNTUITORUL a ales Crucea fiindcă astfel se moare cu mâinile întinse. El s-a sfârşit îmbrăţişându-ne. Crucea este poarta tainelor. Prin linia verticală, crucea îl arată pe Dumnezeu, iar prin linia orizontală se arată toată zidirea în atârnare desăvârşită de Domnul, neavând alt suport al existenţei, altă nădejde afară de Dumnezeu. 

CRUCEA este izvor de tămăduire, uşa tainelor, arma păcii, veselia sufletelor noastre. Orice faptă bună este o cruce. Calea lui Hristos este crucea de fiecare zi. Să nu-ţi duci crucea târâş, adică văitându-te, oftând şi cârtind, ci mulţumeşte-i lui Dumnezeu pentru toate: bune şi rele, ştiute şi neştiute. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate. Urmează-L pe Hristos nu numai la înviere ci şi la cruce. Fii totdeauna cu Dumnezeu dacă vrei ca Dumnezeu să fie totdeauna cu tine, sau altfel spus, caută-l pe Dumnezeu în vreme de pace, dacă vrei să-l găseşti în vreme de război. După fire, Dumnezeu este în afara tuturor lucrurilor. Dar prin lucrările Sale este în toate. Nici un folos nu vine din lucrarea omului fără înrâurirea de sus. Fiecare din noi este ajutat de celălalt în mod providenţial. 

OMUL dinafară nu este decât o oglindă a celui dinăuntru. Omul, corabie mică, dar acolo se află lei şi balauri, creaturi otrăvitoare şi răutate, cărări bolnave şi prăpăstii fără fund. Dar sunt de asemenea şi Dumnezeu şi îngerii, viaţa şi împărăţia, lumina şi apostolii, cetăţile cereşti şi comorile de har. Acolo sunt toate, este un altar.

 OMUL este coroana creaţiei. Creştinii nu se nasc creştini, ci devin creştini. Nimeni nu se naşte creştin, dar oricine poate deveni creştin. Pentru a fi un bun creştin am pe Hristos întreg pentru mântuirea mea, Scriptura întreagă pentru studiul meu şi lumea întreagă drept parohia mea. Creştinii trăiesc în trup, dar nu după trup. Trăiesc pe pământ, dar vieţuiesc ca în ceruri. Ei nu sunt o societate nouă după trup, ci după spirit, căci deşi viaţa lor materială este la fel ca a tuturor oamenilor, ţinuta lor morală şi duhovnicească este excepţională, ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup. Fiecare din noi este pictorul propriei sale vieţi. Sufletul este pânza, virtuţile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie să-L pictăm. 

Purtarea creştinilor să fie cea mai bună apologie (apărare) a credinţei lor. Nu poate exista Biserică în afara iubirii. Biserica este o corabie, iar creştinii care merg la Sfânta Biserică şi intră în ea sunt izbăviţi din furtuna păcatelor. Ceea ce are omul dumnezeiesc în el, este putinţa de a face bine. În lume există un singur bine şi un singur rău: unicul bine este mântuirea, iar unicul rău este pierderea ei. Când un străin bate, caritatea îi deschide uşa ospitalităţii. Odată iniţiat îl întâmpină bucuria. Odată primit îl găzduieşte omenia. Pe cel flămând îl hrăneşte bunătatea, pe cel deznădăjduit îl călăuzeşte credinţa, iar pe cel tulburat, dragostea.Să ne cinstim unii pe alţii pentru a învăţa să-L cinstim pe Dumnezeu.

              O, dacă omul L-ar cinsti pe Dumnezeu aşa cum Dumnezeu îl cinsteşte pe om ! 

Nu trebuie să ne îngrijim de ale noastre, ci de ale altora. Este greu să-i deosebeşti pe cei cu adevărat săraci de cei prefăcuţi. Gândiţi-vă că este mai bine să dăm ajutor celor ce nu-l merită, decât să nu-l dăm celor care-l merită şi care au cu adevărat nevoie de el. Am căzut prin păcat, dar ne ridicăm prin căinţă. Cel ce-şi vede păcatele, va vedea pacea. Când noi ne aducem aminte de păcatele noastre, Dumnezeu le uită. Este multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se căieşte. Noi nu trebuie doar să iertăm, ci să şi uităm. Nu ierta doar din ascultare faţă de Dumnezeu ci din plăcere pentru ceilalţi. Dar acela care se împacă cu ceilalţi spre a fi lăudat, acela-şi face rău singur. A ţine minte răul, înseamnă a fi biruit de rău. Împacăte cu Dumnezeu şi mulţi oameni vor veni să se împace cu tine. Iertaţivă unul pe altul după cum v-a iertat şi Dumnezeu pe toţi în Hristos. Căinţa ne deschide cerul. Mărturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune. Intră în biserică şi te căieşte. Aici nu se trage la judecată, ci se dă iertarea păcatelor. Dumnezeu ne-a dat mila ca o poruncă a dragostei. Cu un bănuţ dăruit poţi cumpăra cerul. nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acest

 bănuţ atunci dă un pahar cu apă rece. Hrăneşte-l pe cel ce moare de foame. Dacă nu o faci îl ucizi.

 SUFLETUL trăieşte veşnic şi nu poate muri căci este suflare din suflarea lui Dumnezeu şi la judecata de apoi sufletul iarăşi se va uni cu trupul. Când veţi curăţa sufletele voastre, atunci se vor curăţi şi se vor împărtăşi de prezenţa lui Dumnezeu şi de dumnezeiasca şi cereasca Sa strălucire. Atunci sufletele vor fi ca nişte oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiască şi vor putea primi şi ele strălucire.

 CREDINŢA fără fapte moartă este. Cine nu crede că va învia şi că va da socoteală, ci gândeşte că toată fiinţa sa se mărgineşte la viaţa aceasta, aceluia nu-i va păsa mult de faptele bune. 

CREDINŢA în înviere este adevărata mângâiere în suferinţe, în lupta cu ostenelile şi cu greutăţile vieţii. Cel ce crede, se teme, cel ce se teme, se smereşte. Cel ce se smereşte, se îmblânzeşte. Cel blând păzeşte poruncile, cel ce păzeşte poruncile se luminează, Cel luminat se împărtăşeşte de tainele cuvântului dumnezeiesc. 

CREDINŢA face ceea ce omul şi legea nu pot face. Un lucru mic, este un lucru mic, dar credinţa din lucrurile mici este un lucru mare. Cine e credincios în lucrurile mici, e credincios şi în cele mari. Trebuie să cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ni se pare că este de folos nouă. 

POSTUL adevărat este abţinerea de la orice lucru rău. Eşti stăpân pe pântece, fii atunci dar stăpân şi pe limbă. 

POSTUL acela este adevărat care este prezent în toate. Pe toate le curăţeşte şi pe toate le vindecă. Câţi săraci nu puteau fi hrăniţi datorită unei zile de post? Cel ce nu cunoaşte postul nu cunoaşte crucea. Nu-l invidiaţi pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa, iar pe cel înţelept pentru ştiinţa sa. Căci toate acestea sunt mijloace ale virtuţii doar pentru cei ce le întrebuinţează bine. Fericirea în sine nu stă în ele însele. 

RUGĂCIUNEA este singura ce ne poate înălţa la cunoştinţa lui Dumnezeu. Teologia fără trăire este teologia diavolilor.

 RUGĂCIUNEA este alungarea întristării şi a descurajării, rodul bucuriei şi al mulţumirii. Nu se poate ca Dumnezeu să nu asculte rugăciunile omului.

 RUGĂCIUNEA ta rămâne neauzită când o acoperă strigătul celui năpăstuit de tine. Când tu vorbeşti în ascuns cu tine însuţi cuvintele tale sunt cercetate în cer, de aceea şi răspunsurile îţi vor veni de acolo. Dacă te vei ruga pentru toţi, toţi se vor ruga pentru tine. Inima cea mai milostivă este aceea care arde pentru toată făptura: pentru oameni, pentru păsări, pentru demoni şi pentru toată zidirea. Nici fecioare, nici femei măritate, nici monahi, nici mireni, ci o hotărâre dreaptă caută Domnul şi primind-o ca pe însăşi fapta, trimite aceluia Sfântul Duh pentru a lucra împreună cu el, pentru a îndrepta viaţa tuturor celor ce vor să se mântuiască. 

RUGĂCIUNEA este lucrul cel mai simplu şi în acelaşi timp cel mai dificil. Ce să facă Dumnezeu cu mulţumirile noastre, când cu faptele îi arătăm doar nemulţumire. A-i mulţumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit. A-i mulţumi însă când este furtună, atunci se arată adevărata recunoştinţă. 

RUGĂCIUNEA înseamnă starea de permanentă recunoştinţă. Să mulţumim în toate pentru toate. Omul care mulţumeşte lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el nu simte acele rele. 

 RUGĂCIUNEA este prezenţa lui Dumnezeu în toţi şi în toate. Unde se termină rugăciunea începe păcatul. Cerul este adesea mai aproape de noi atunci când ne aplecăm, decât atunci când ne îndreptăm în sus. Doamne, Tu erai înlăuntrul meu, dar vai, eu însumi eram în afara mea. Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei. Omule, ai fost creat liber şi chemat spre libertate. Aşa că nu te face robul păcatelor. Acela este cu adevărat liber, care trăieşte întru Hristos. El se află deasupra tuturor nenorocirilor. Dacă el însuşi nu-şi va face rău, atunci niciodată altul nu-i va face rău cu adevărat.„Doamne, fă-mă robul Tău, ca să fiu cu adevărat liber“

MILOSTENIA înseamnă a da cu bunăvoinţă şi cu bucurie. Rugăciunea şi postul sunt lipsite de putere, neînsoţite de milă. Fără milostenie rugăciunile tale nu se ridică la cer şi nu uita că mila biruieşte judecata. Dacă nu dai cu tot sufletul, mai bine nu mai da, fiindcă aceasta nu este milostenie, ci pagubă. Mai mare fericire este a da decât a lua. Nu dăm celorlalţi după cum merită, ci după cum au nevoie. Cu adevărat milostiv este acela care-i îmbrăţişează pe toţi şi nu lasă pe nimeni în afara inimii sale. Dăruind vei dobândi. 

De eşti drept teme-te de mânia lui Dumnezeu ca să nu cazi. Cine crede că stă (în credinţă), să ia aminte să nu cadă. De eşti păcătos încrede-te în mila Domnului ca să te poţi ridica. Trebuie să ţii capul plecat pentru că în felul acesta în suflet coboară smerenia şi evlavia. Astfel învăţăm să-i respectăm pe ceilalţi, să-i cinstim, să-i iubim ca mai buni decât noi, ca pe prietenii noştri, ca pe icoanele lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne-a spus: „Învăţaţi de la mine cum au fost făcute cerul şi pământul, cum au fost create toate cele văzute şi nevăzute, cum se fac minuni şi se înviază morţii“, dar ne-a spus: „Învăţaţi-vă de la mine că sunt blând şi smerit cu inima“.

 FAMILIA este o mică biserică. Toţi suntem fiii unei mari familii. Noi îl numim pe Dumnezeu Tată, dar El ne-ar putea răspunde: „Dacă tu ai fi fiul meu, ar trebui ca viaţa ta să fie după însuşirile mele, altfel, Eu nu recunosc în tine icoana Fiinţei Mele“. 

LUMINA este Dumnezeu. Fiţi mica reflexie a unei mari lumini. Sufletul şi Hristos, doar acestea două să te intereseze. Lumea toată de ar cădea, pe acestea două nimeni nu ţi le poate lua, afară numai dacă nu le dai tu, cu voia ta. Fii împăcat cu sufletul tău şi atunci cerul şi pământul se vor împăca cu tine. Dacă ajungem lângă Dumnezeu suntem în cer. Să ne facem sufletul cer. Caută-l pretutindeni pe cel ce este pretutindeni.

 BINELE nu-l găsim în cele trecătoare ci suntem chemaţi să ne împărtăşim din bunurile cele veşnice şi adevărate. Ce sunt toate lucrurile vieţii în comparaţie cu liniştea inimii?

Orice om de rând care L-a aflat pe Dumnezeu îl poate arăta prin felul lui de viaţă, mărturisindu-L în toate. Totul este făcut spre binele nostru, pentru mântuirea noastră. Să dorim binele fraţilor noştri şi mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastră. Suferi de pe urma unui om rău? Iartă-l ca să nu fie doi oameni răi. 

VIAŢA ŞI MOARTEA mea depind de ceilalţi căci, dacă l-am câştigat pe aproapele meu, L-am câştigat pe Dumnezeu. Mântuirea este în acelaşi timp şi lucrarea lui Dumnezeu şi a noastră. Dumnezeu este ascuns în poruncile sale, iar cei ce-L caută îl găsesc doar în măsura împlinirii lor.

 DRAGOSTEA este începutul şi sfârşitul mântuirii noastre. Eşti desăvârşit atunci când în locul tău îl preferi pe aproapele. A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde.A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii. A iubi cineva şi pe vrăjmaş este un lucru al harului. Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. Sărăcia şi bogăţia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge şi sărăcia şi bogăţia. Dragostea îl preface pe cel ce iubeşte în chipul celui iubit. Dacă-L iubeşti pe Dumnezeu, Dumnezeu vei fi, dacă-l iubeşti pe diavol, diavol vei fi. Dacă-ţi iubeşti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe cel ce iubeşte cu cel iubit. Dragostea este rădăcina şi izvorul binelui. Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. Dragostea este adevărata slujbă pentru Domnul. 

   Dragostea este raiul. Întrucât este iubire, Dumnezeu se mişcă, iar întrucât este iubit, Dumnezeu mişcă spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. Dumnezeu nu se uită la fapte ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu e nimic puţin când oamenii iubesc mult. Numai cine-şi iubeşte aproapele îl iubeşte pe Dumnezeu. Dumnezeu nu ne porunceşte şi nu doreşte să fim trişti în inima noastră. Mai degrabă doreşte ca din iubire pentru El să avem mereu bucurie în suflet. Omul dacă are virtuţi, dacă face fapte bune, dacă s-a unit cu Dumnezeu, sufletul său se va veseli cu bucuria cea adevărată. Pe cel ce se bucură în Domnul nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. „Frica Numelui Tău, Doamne, varsă bucurie în sufletul meu !“. Dacă vrei să fii fericit nu căuta fericirea. Fericit este acela care nu gândeşte rău. Cât despre mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu. 

PREOŢIA se săvârşeşte aici pe pământ, dar ea are rang între dregătoriile cereşti. Însuşi Hristos a întemeiat această slujire. El a stabilit ca în timp ce suntem încă în trup, să facem serviciu îngeresc. Dacă cineva îl dispreţuieşte pe preot, imediat şi Dumnezeu îl va dispreţui pe el. Cel care-l vorbeşte de rău pe preot, îl loveşte pe Hristos în lumina ochilor. 

CĂLUGĂRUL este cel care, despărţindu-se de toţi, s-a unit cu toţi. Admirăm pe sfinţi nu atât pentru înţelepciunea şi iubirea lor în necazuri, ci mai mult, pentru că ei rămân la fel de râvnitori şi după ce furtuna a trecut, lăsând loc liniştit. Nu e nici o minune căinţa omului la necaz, ţinută în frâu prin frică, ci după ce a trecut încercarea, aceasta să continue în a-şi arăta înţelepciunea sufletului. 

SFINŢENIA vine din dragoste. Toţi cei ce cred şi iubesc cu adevărat sunt sfinţi. Desăvârşirea omului este de a se socoti pe sine nedesăvârşit. Îi cinstim pe sfinţi imitându-i. Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate şi Maica Domnului cu rugăciunea. Preasfânta Fecioară Maria, ea singură şezând între Dumnezeu şi oameni, pe Dumnezeu La făcut Fiul Omului, iar pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu.

 DEZNĂDEJDEA este mai cumplită decât păcatul. Cel care îşi pierde nădejdea în Dumnezeu, acela face cel mai mare păcat, tăgăduind astfel că Domnul este iubire, milă şi putere.Cel care şi-a pierdut nădejdea a pierdut totul. Şi Iuda şi Petru au păcătuit. Cel dintâi a căzut în deznădejde curmându-şi viaţa. Cel de-al doilea a căzut în deznădejde, dar s-a ridicat prin căinţă, iar căinţa i-a adus iertarea lui Dumnezeu.

 PĂCATUL este nedreptate. Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou. Cine păcătuieşte, fie se nedreptăţeşte pe sine, fie nedreptăţeşte pe altul. Iubeşte-i pe păcătoşi, dar urăşte faptele lor. A greşi este omeneşte. A deznădăjdui este diavolesc. Nu atacul gândului este păcat, ci convorbirea prietenească a minţii cu păcatul. Nu fi iubitor de sine şi vei fi iubitor de Dumnezeu. Egoismul este rădăcina tuturor patimilor. Nu căuta plăcerea în tine şi o vei găsi în ceilalţi. Indiferenţa şi lenea sunt mai vătămătoare decât toată lucrarea diavolească. Faptele săvârşite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire şi mai presus de fire. Firească este pacea. Împotriva firii este duşmănia şi mai presus de fire sunt iertarea şi binele dezinteresat. Dumnezeu te-a făcut pe tine judecător, dar numai pentru păcatele tale, nu şi pentru ale altora. Dacă ierţi puţin, puţin ţi se va ierta. Dacă ierţi mult, multe ţi se vor ierta. Dacă ierţi din inimă, la fel îţi va ierta şi Dumnezeu ţie.

                ORI VEI FACE CE VREA DUMNEZEU, ORI VEI PRIMI CE NU VREI TU. 

BOGĂŢIA nu este în sine ceva rău sau bun, ci o unealtă de care te poţi folosi rău sau bine. Eşti bogat? Foarte bine. Eşti zgârcit? Foarte rău. 

Nu bogaţii vor fi osândiţi, ci cei ce slujesc bogăţiei. În cele trecătoare nu poţi deveni bogat decât sărăcind pe altul. În cele duhovniceşti nu poţi deveni bogat decât îmbogăţind pe altul. Săracilor, ce vă lipseşte dacă-L aveţi pe Dumnezeu?

 Bogaţilor, ce aveţi dacă vă lipseşte Dumnezeu? 

Nimic nu este mai mare decât omul cu Dumnezeu şi nimic mai mic decât omul fără Dumnezeu. Fără Tine Doamne, nu sunt nimic în această lume. Prin urmare, fără Tine, ce-aş putea fi în veşnicie? 

Orice vei face, să faci după propriile tale puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru mântuirea oamenilor.

 ORICE VEI VREA SĂ FACI ÎN VIAŢĂ, TOTDEAUNA SĂ-ŢI PUI NĂDEJDEA ÎN DUMNEZEU ZICÂND: VREAU SĂ FAC... CU AJUTORUL LUI DUNEZEU! ŞI ATUNCI VEI REUŞI! AMIN !

VINE SFANTUL PASTI IN GRABĂ

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

https://babylenutapentrusuflet.blogspot.ro/.../vine...

"Vine Sfantul Pasti in graba,

Toata lumea se agita.

Cheltuieste mult, alearga,

Se-noieste-i fericita.

Curtea, casa e curata,

Gardul este iar vopsit,

Si masina e spalata,

Totul este curatit.

Doar un lucru iar ramane,

Iar si iar necuratit,

Stiti cu totii, stiti prea bine:

SUFLETUL NESPOVEDIT".

"Sunt om cu suflet, cu moarte si Inviere,

Am strans necaz si straiul mi-e patat,

In suflet am doar cioburi si durere,

Si trupu-mi, e cetate de pacat.

De pe Golgota glasul Lui ma cheama,

Ma cheama suferinta lui Hristos,

Sa imi arate spinii din coroana,

Si biciul ce-L loveste dureros.

Ma plange Domnul, ma plange Vesnicia,

Pacatul tuturor, din veac l-a plans,

La fel a plans cu Marta si Maria,

Si pentru Lazar lacrima i-a curs.

Ma striga Cerul, ingerii ma cheama,

In haina pocaintei sa ma-mbrace,

Si in genunchi se-aseaza Sfanta Mama,

Pe Fiul, pentru mine sa il roage".

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. O, Doamne, miluieste! O, Doamne, sporeste! Sanatate trupului si bucuria mantuirii sufletului, sa-ti dea Dumnezeu.

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

Nu merit...lacrimile tale..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Nu plânge Maică pentru mine..

Sunt omul cel mai păcătos..

Nu merit ale tale lacrimi..

Si iertarea lui Hristos..

Că ce păcat n-am săvârșit..?

Nu am iertat... nu am iubit..

Din ce aveam n-am dăruit..

Numai păcate am săvârșit...

Si stiu Măicuță că te doare..

Greșala mea...păcatul meu..

De-aceea lacrimi versi... întruna

Pentru sufletul meu..

Imi iartă... Maică...nepăsarea..

Greșala și păcatul meu..

Te rog din suflet nu mai plânge..

Nu merit Maică...plânsul tău..

Maria Pintecan...

CUNUNA

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Eliana Popa

Vreau să povestesc, în versuri, o legendă minunată!
Vom păși în Galileea prin a timpurilor poartă..
Într-o casă de tâmplar, cu grădină și migdali ,
Și-mbrăcată în mireasma florilor de portocali.
În micuțul Nazaret, unde-i leagănul prunciei
Celui mai sfânt copilaș, Iisus, Fiul Mariei.
Câtă tihnă și lumină, ce miros de trandafiri!
Iasomia râde-n soare mângâiată de zefiri,
Portocalii-și ning petala peste prispa albei case,
Unde Maica Preacurată, o cămașă albă, coase!
E croită cu migală în a rugii sfinte șoapte
Pentru Fiul ei Preadulce, când va crește, să o poarte.

O tristețe o cuprinde, parcă sufletu-i se frânge,
Parcă-n albul țesăturii curg rubine...sau e sânge?
O mângâie îndurerată, în cămașă-ar vrea să prindă,
Lacrimile ei de mamă, nestemate să aprindă!
Oare sufletu-i de mamă știe clipa cruntei morți,
Când cămașa asta, albă, o vor câștiga la sorți?
Oare, cineva-i șoptise cu o proorocească gură,
Că-i vor împărți și haina ...cum stă scrierea-n Scriptură?
Nu mai vrea a cugeta cu aceaste negre gânduri,
Se ridică și privește cum stă Iosif printre scânduri
Mânuind cu-ndemânare dalta care mușcă lemnul,
Piatra care scrijelește, cuielor și daltei, semnul!

Se strecoară în grădină, pasul ei alene calcă
Unde Ruth și Elisabeta cu Iisus al ei se joacă.
Două copilițe blonde, ca doi îngeri de frumoase,
Culeg flori de trandafiri și boboci de chiparoase!
Ruth și-a împletit cunună stând la umbră de migdal,
Din boboci de iasomie și din flori de portocal .
Iar Iisus aleargă vesel cu tot soarele în plete,
Scuturând de flori migdalii, peste cele două fete!
Trandafirii parcă strigă către Ruth să se grăbească
În cunună să îi strângă, pentru El s-o împletească!
Și copila îi adună. . .parcă sunt stropiți cu sânge,
Floare lângă floare, grabnic, i-mpletește și îi strânge!

Îi așează-apoi cununa, cu o dragoste maternă,
Peste fruntea-i luminată de o aură eternă!
Însă trandafirii roșii, cu sclipiri precum rubinul,
Se preschimbă-n spini ce-și varsă, peste Copilaș, veninul!
Mușcă spinii precum șerpii, în strânsoare fruntea-i țin,
Picături de sânge curg, parcă-s lacrimi de rubin!
Ruth se sperie și plânge, grabnic vine Maica Lui
Și cu greu smulge cununa de pe fruntea Fiului!
El plângea să nu i-o smulgă, fiindcă-i dată de-al Său Tată
Și în ea toată otrava și veninul lumii poartă!
Dar i-a smuls-o Preacurata și a aruncat-o-n foc,
Însă focul a-ntărit-o și n-a ars-o chiar deloc!
A făcut-o ca oțelul, din argint părea cununa,
Și în spini parcă-și vărsase toată seva mătraguna!

Și-a luat înapoi cununa, i-a spus Maicii că-i a Lui,
Și a așezat-o-n casă, chiar deasupra patului!
,, - Să îmi lași aici, Cununa, până-n ziua când m-oi duce
Lângă Tatăl Meu în ceruri...dar mai am de pus și-o Cruce!
Nu mai plânge, Maica Mea....va veni cândva o zi
Când de-a pururi, lângă Tatăl, Fiul te va ferici!"
Mai târziu ciopli o Cruce și o prinse într-un cui
Si-agăță de ea cununa, tot deasupra patului!
Și de câte ori Fecioara privea crucea și cununa,
Parcă-n suflet pătrundeau sabia și mătrăguna!
Puse-alături de cunună și cămașa fiindcă-i gata,
Să o poarte până-n clipa când L-or duce în Gabata!

Rugăciune către Maica Domnului pentru vindecarea de boli

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Preasfântă, Preacurată şi Preaminunată Fecioară şi Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, Te rugăm ascultă rugăciunea nevrednicilor robi (numele) şi vindecă-ne pe noi, pe cei din familiile noastre şi pe toţi suferinzii din lumea asta bolnavă, de bolile grele, transmisibile sau netransmisibile, de bolile ştiute şi neştiute de noi.
Fie ca toţi creştinii să Te preamărească şi să Te preacinstească pe Tine, iar noi să avem tot ajutorul cel bun, sfânt şi ceresc. Îţi mulţumim Maică Sfântă pentru vindecare, pentru tot ajutorul Tău, pentru mijlocirea Ta la Preabunul Dumnezeu, că Tu eşti scară la Cerul Sfânt, pentru rugăciunile noastre şi ajutor nemijlocit în cererile noastre cele îndreptăţite.
                                                             Amin!

RUGĂCIUNE SPECIALĂ PENTRU ÎNCETAREA NOII EPIDEMII

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

          Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti bogat în milă şi, cu purtarea Ta de grijă cea înțeleaptă, ocârmuieşti viața noastră, ascultă rugăciunea noastră, primeşte pocăința noastră pentru păcate, opreşte noua boală molipsitoare(noua epidemie), precum ai încetat pedepsirea poporului Tău în vremea regelui David.

Cel ce eşti Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, dăruieşte însănătoşire celor cuprinşi de boală, ridicându-i grabnic din parul durerii, ca să Te slăvească pe Tine, Mântuitorul cel Milostiv, iar pe cei sănătoşi îi ocroteşte de orice boală. Binecuvintează, întăreşte şi păzeşte, Doamne, cu harul Tău, pe toți cei care, cu iubire de oameni şi jertfelnicie, îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale.

Îndepărtează toată boala şi suferința din popor şi ne învață să prețuim viața şi sănătatea ca daruri ale Tale. Dăruieşte-ne, Dumnezeule, pacea Ta şi umple inimile noastre de credință neclintită în ocrotirea Ta, de nădejde în Ajutorul Tău şi de dragoste față de Tine şi de aproapele.

Că al Tău este a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ție slavă înălțăm: Tătălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

NU MĂ LĂSA, IISUSE-AL MEU!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

 
Nu mă lăsa, Iisuse-al meu,
Să merg pe căi greșite,
Ci-mi dă să-mi osândesc chiar eu

Căderile-n ispite,

Să îmi devin judecător
Mai aspru decât Tine,
Ca nu cumva cândva să mor

Cu patimi multe-n mine..

Eu însumi să mă pedepsesc
Cu posturi și canoane
Și-n inimă să mă căiesc,

Plângându-Ți la icoane.

Ca un viteaz să strâng din dinți,
Luptând cu-a mea ființă,
Și-n luptă să-i urmez pe sfinți

În râvnă și-n voință!

Căci aspru de ne-am judeca,
Scria Pavel odată,
Ne-ar aștepta din partea ta

O blândă judecată.

Pe noi de ne-am canonisi
Cu dreaptă osândire,
Cu ceilalți din jur am fi

Exemple de iubire..

Nu mă lăsa, Iisuse-al meu,
În neputința firii,
Ci-n mila Ta de Dumnezeu

Dă-mi dorul mântuirii,

Prin harul Duhului Cel Sfânt
Dă-mi lacrima durerii
Și-n trupul ăsta de pământ

Dă-mi harul necăderii

Să ardă-n mine duhul meu
De dragostea din mine,
Încât să le vorbesc mereu

Și altora de Tine..

amin

Rugăciune...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Doamne, dă-mi să întâmpin cu linişte sufletească tot ce îmi va aduce ziua care începe. Dă-mi să mă predau cu totul voii tale sfinte. În fiecare ceas al acestei zile povăţuieşte-mă în toate şi ajută-mă. Chiar de aş primi necazuri şi nenorociri în timpul zilei, învaţă-mă să le primesc cu sufletul liniştit şi cu credinţă tare, că în toate este voia Ta cea sfântă.

În toate cuvintele şi faptele mele călăuzeşte-mi gândurile şi simţămintele, în toate întâmplările neprevăzute fă să nu uit că totul este trimis de Sus, de către Tine. 

Învaţă-mă să mă port drept şi cu înţelepciune cu toţi fraţii mei, să nu tulbur şi să nu supăr pe nimeni

Doamne, dă-mi putere să duc greutatea zilei care începe şi toate întâmplările din cursul zilei. Călăuzeşte voinţa mea şi învaţă-mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert şi să iubesc. Amin!

Împărtășanie

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Zorica Lațcu

În tinda mea cu umbre dulci, Stăpâne;
Atâtea seri la rând ai poposit,
La masa albă m-ai blagoslovit,
Atins-ai vinul și ai frânt din pâne.

Atâtea seri la rând s-au irosit,
Căci n-au văzut primirile-mi păgâne,
Că trupul sfânt Ți l-ai ascuns în grâne,
Și sângele cu vin l-ai îndulcit.

Și zi, ca-n alte seri, în tind-ai stat.
Ca să te vadă ochii mei, sărmanii,
Paharul lin l-ai binecuvântat.

În zvonul vechi din sfintele cazanii,
Cu scump sângele Tău m-am adăpat
Și trupul Tău s-a frânt spre-mpărtășanii