Expoziţia de carte religioasă la TIMISOARA

DOAMNE AJUTA!DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...

„Secole de credinţă“

• http://www.ziarullumina.ro/articole;1877;1;69325;0;Expozitia-de-car...

Arhiepiscopia Timişoarei în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Timiş organizează mâine, 23 februarie, de la ora 17:00, expoziţia de carte religioasă intitulată "Secole de credinţă". Evenimentul se va desfăşura la Bastionul Theresia, corp A, în cadrul proiectului Café Text. Vor fi expuse cărţi din patrimoniul Bibliotecii Judeţene Timiş şi al Mitropoliei Banatului din secolele XVI–XVIII.

• 

Din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, la expoziţia dedicată cărţilor de cult vor fi prezentate mai multe cărţi de patrimoniu de la Muzeul de Artă religioasă veche al Catedralei mitropolitane din Timişoara. Dintre acestea amintim Biblia de la Bucureşti - 1688, Biblia de la Blaj - 1795, Cazania lui Varlaam - 1643, Pravila de la Govora - 1640, Noul Testament de la Bălgrad - 1648, Îndreptarea Legii de la Târgovişte - 1652.

În deschiderea expoziţiei vor lua cuvântul pr. Zaharia Pereş, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi Tudor Creţu, managerul Bibliotecii Judeţene Timiş. Invitatul special al evenimentului va fi poetul Şerban Foarţă.

Biblia de la Bucureşti - 1688

Biblia de la Bucureşti (1688), cunoscută şi sub numele de "Biblia lui Şerban Cantacuzino", reprezintă prima traducere integrală a textului biblic în limba română. Traducerea acesteia a început în jurul anului 1682, având ca surse de plecare: Septuaginta (Veneţia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Ştefan, 1648), comparate cu traducerile în limba latină şi slavonă. Traducerea a fost efectuată de către un grup de cărturari, dintre care menţionăm pe Ghermano Nisis şi fraţii Radu Greceanu şi Şerban Greceanu, şi a văzut lumina tiparului sub îndrumarea tipografului-şef Mitrofan, în anul 1688.

Cazania lui Varlaam - 1643

Cazania, cu titlul complet "Carte românească de învăţătură la duminicile de peste an, la praznicele împărăteşti şi la sfinţii mari", apărută în 1643 la Iaşi, este o capodoperă a limbii române. Deşi aparent este o carte de predici, Cazania mitropolitului Varlaam este o lucrare menită să apere Ortodoxia. Subliniază rolul tradiţiei bisericeşti, apărând cinstirea Maicii Domnului, a Sfinţilor şi a Sfintei Cruci. Are 506 file, ilustrate cu numeroase gravuri, reprezentând scene biblice, chipuri de sfinţi, la care se adaugă iniţiale înflorate, frontispicii, viniete, podoabe finale. Inspirată din mai multe surse, principală fiind Comoara lui Damaschin Studitul, Cazania are două părţi: prima conţine 54 de "învăţături" la perioada Triodului, a Penticostarului şi la 32 de duminici de după Rusalii, iar a doua, 21 de "cazanii" la praznicele împărăteşti şi sfinţi mai mari.

Lucrarea a fost retipărită de-a lungul vremii, păstrând cea mai mare parte a lucrării iniţiale, care purta pecetea personalităţii autorului.

Pravila de la Govora sau Pravila bisericească este cea mai veche culegere de legi atât bisericeşti, cât şi laice din Ţara Românească. Aceasta este tipărită în cea de-a doua tipografie cunoscută în Ţara Românească, înfiinţată de domnitorul Matei Basarab la Mănăstirea Govora în anul 1637.

Pravila de la Govora este o traducere a călugărului erudit de la Mănăstirea Bistriţa, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text, care redă un nomocanon, o culegere de norme juridice şi este prima lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter preponderent bisericesc, deşi cuprinde şi elemente de drept laic. Apare de sub teascurile tiparniţei în anul 1640.